'' Romanii au iesit in strada si au readus lumina in procesul democratic.'' Klaus Iohannis

luni, 10 iunie 2013

Saul Bellow, scriitor american, laureat al Premiului Nobel ( Darul lui Humboldt ;d. 2005)

Saul Bellow  ( 10 iunie 1915 )


Saul Bellow (10 iunie 1915 – 5 aprilie 2005) a fost unul dintre cei mai cunoscuți prozatori evrei americani, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (în anul 1976).

 Motivația Juriului Nobel

pentru înțelegerea umană și analiza subtilă a culturii contemporane care sunt îmbinate în opera sa 


,,10 iunie 1915 s-a născut Saul Bellow  în Lachine, Québec (Canada) într-o familie de evrei, emigrați din Sankt Petersburg, Rusia. Când avea 9 ani familia s-a mutat în Chicago, Illinois (SUA), unde Bellow urmează cursurile Universității din Chicago, dar renunță și își ia un B.A. în sociologie și antropologie la Universitatea Northwestern. Chicago este și locul unde se desfășoară acțiunea multora din scrierile sale. S-a decis să devină scriitor după ce a citit romanul clasic al lui Harriet Becher Stowe "Coliba unchiului Tom". Bellow se mută în 1993 din Chicago la Brookline, Massachusetts, unde moare la 5 aprilie 2005, la vârsta de 89 ani. A fost îngropat în cimitirul evreiesc "Shir he-harim" din Brattleboro, Vermont. Opera sa se definește prin efortul de a descifra sensul existenței umane, ilustrată în mod pregnant de condiția intelectualului.

A fost primul romancier care a câștigat National Book Award de trei ori. În 1975 a obținut Premiul Pulitzer pentru "Darul lui Humboldt", iar în 1976, a câștigat Premiul Nobel pentru literatură, premiul National Medal of Arts, în 1990 National Book Foundation Medal.

Romane publicate în România 

  • Herzog, traducere Radu Lupan, 1992;
  • Ravelstein, traducere Antoaneta Ralian, 2001;
  • Trăiește-ți clipa, traducere Anda Teodorescu, 2002;
  • Darul lui Humboldt, traducere Antoaneta Ralian, 2003;
  • Henderson, regele ploii, traducere Vali Florescu, 2003;
  • Iarna decanului, traducere Antoaneta Ralian, 2005;
  • Aventurile lui Augie March, traducere Nadina Vișan, 2008;
  • Planeta domnului Sammler, traducere Ruxandra Drăgan și Călin Cotoiu, 2008;
  • Pînă la Ierusalim și înapoi, traducere Marcel Ghibernea, 2003; 2008.
Romanul "Ravelstein" a produs o vie emoție în România, deoarece Saul Bellow l-a folosit drept model pe Mircea Eliade pentru unul dintre personajele sale cu idei fasciste. Cei doi au fost colegi la Universitatea Chicago.
Acțiunea romanului „Iarna Decanului” se petrece de asemenea în România comunistă, una dintre fostele sale soții (Alexandra Ionescu-Tulcea) era de origine română și scriitorul a însoțit-o la București în 1977,[2] într-o societate dominată de cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, cu cozi și amestecul Securității în societate. Din acest motiv atmosfera din romanul său e cam sumbră.

Opere publicate 

Dintre romanele sale cităm doar pe cele mai cunoscute:
  • Dangling Man (Omul suspendat-1944),
  • Victima (1947),
  • Aventurile lui Augie March (1953),
  • Seize the Day (Trăiește-ți clipa-1956),
  • Henderson the Rain King (Henderson, regele ploii(1959),
  • Herzog(1964),
  • Mr.Sammler's Planet (Planeta domnului Sammler(1970),
  • Humboldt's Gift (Darul lui Humboldt-1975),
  • To Jerusalem and Back (Până la Ierusalim și înapoi-1976),
  • The Dean's December (Iarna decanului-1982),
  • More Die of Heartbreak (1987),
  • A Theft, (Un jaf) (1989),
  • The Bellarosa Connection (Filiera Bellarosa, 1989),
  • It All Adds Up - eseu (1994),
  • The Actual (1997),
  • Ravelstein (2000) (personajul principal fiind unul dintre prietenii săi foarte apropiați, criticul Allan Bloom),
  • Collected Stories (2001) din care fac parte Him with His Foot in His Mouth (1984), Mosby's Memoirs (1968). "

sursa Wikipedia

Darul lui Humboldt ( o recenzie de: Mihaela Butnaru )

       ,, În Darul lui Humboldt, Saul Bellow pare a respecta modelul realist, al artistului care poartă o oglindă mergînd prin oraş, oglindă în care se vede şi cerul albastru, se văd şi bălţile, noroiul, gropile din stradă; prin urmare, nimic nu e prea puţin în acest roman. Are o aşa tendinţă spre universalizare, spre a exprima certitudinea că întreaga lume poate fi cuprinsă şi cercetată, încît poate părea deosebit de plictisitor. Însă intenţia principală a autorului nu este aceea de a descrie viaţa din America între 1930 şi 1970 - deşi rezultatul e copleşitor; se pare că romanul, iniţial gîndit ca o povestire, se referă la relaţia lui Saul Bellow cu Delmore Schwartz. Acesta este punctul de pornire pentru personajul Von Humboldt Fleisher, poetul alcoolic, dependent de pilule, cu un fabulos spirit combativ şi teorii ale conspiraţiei.

Ceea ce Bellow afirma, în alte circumstanţe: "Can anything as vivid as the characters in their books be dead?" se potriveşte perfect lui Von Humboldt Fleisher, un personaj derutant şi grotesc, amestec de erudiţie şi josnicie. În roman, moartea lui înseamnă un punct de cotitură pentru Charlie Citrine, în postura de narator bîntuit de fantoma insuportabilă a lui Humboldt. Spre deosebire de prietenul său, Citrine îşi însuşeşte arta de a trăi din scris, ostentativ, între contracte neonorate, proiecte abandonate şi "banii care produc bani". Admirator şi discipol al lui Humboldt în tinereţe, el ajunge să depăşească notorietatea acestuia, să inverseze rolurile, pînă cînd demenţa poetului Von Humboldt îi îndepărtează. Cea mai mare parte a romanului, a confesiunii lui Charlie înseamnă, de fapt, un bocet după cel mort, o încercare de a-l reconstrui, din amintiri şi regrete, pe adevăratul Von Humboldt.

În acelaşi timp, Charlie trece prin comedia neagră pe care o aduce vîrsta tîrzie: un nesfîrşit şi costisitor proces de divorţ, o amantă care insistă pe ideea căsătoriei şi apoi îl părăseşte, din ce în ce mai multe datorii, apariţia unui pseudo-mafiot zgomotos" El insistă să pună acestea pe seama dispariţiei lui Humboldt şi ajunge astfel la antroposofie, citindu-l pe Rudolf Steiner şi cercetîndu-şi visele, fantasmele. Probabil că partea cea mai greoaie şi plictisitoare din roman este aceasta în care Charlie încearcă să stabilească o legătură între el şi spiritul universal, ceea ce, în comparaţie cu vitalitatea din restul naraţiunii, pare fad şi lipsit de înţeles. În orice caz, antroposofia nu e invenţia lui Charlie Citrine, ceea ce eu nu ştiam înainte de a citi, şi - ca o curiozitate - există Societatea Antroposofică din România.

Nu e de trecut cu vederea locul în care se desfăşoară atît evenimentele exterioare, cît şi dramele şi confuziile interioare. Chicago, oraşul în care Saul Bellow a găsit un "acasă" spiritual, apare măreţ, viu, înduioşător în detalii, mai mult decît un decor, suprapersonajul care explică ceea ce personajele lasă incomplet. E singurul care poate media conflicte şi poziţii opuse, care poate cuprinde turnul de fildeş al poetului, jocurile de cărţi pătimaşe, aranjamente, vandalisme, plăcerea standardizată, bucuria pură, toate acestea care semnifică absurdul vieţii urbane. Într-un fel, toate personajele încearcă - şi ratează - să treacă peste standardele unei societăţi create să genereze profit şi bunăstare, încearcă să se apropie nemediat, fără precauţii, să facă un lucru sau altul "pur şi simplu".

Prin intermediul lui Charlie Citrine, Saul Bellow valorifică teme ca alienarea, bătrîneţea, implicarea socială a artistului, moartea, care, astfel enumerate, sunt lipsite de semnificaţie. Este nevoie de sute de pagini de întîmplări şi explicaţii, vorbe şi gînduri ale fiinţelor de hîrtie pentru a da sens ideilor de mai sus, măcar pentru a le contura. De aceea, Darul lui Humboldt afirmă şi încrederea lui Bellow în roman ca gen, singurul care poate cuprinde cel mai mult şi mai adecvat realitatea. "

O recenzie de: Mihaela Butnaru

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Va rog sa va spuneti parerea , fiecare parere conteaza , doar o singura rugaminte am pastrati limbajul decent , fara cuvinte urate injuraturi , instigare la rasism ,xenofobie si jignire a celui caruia va adresati ( vom modera doar aceste comentarii ),va multumesc si asteptam cu interes comentariile dumneavoastra. .

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More