Am hrănit orgolii ucigând iubiri
Şi-mi asum sentinţa iernii din priviri.
Pentru mulţi paiaţă, la puţini îndemn,
M-am purtat cu zeii şi fricos şi demn.
M-am târât pe burtă, am zburat prin cer
Fără ca vreodată învoiri să cer.
Partea mea cea neagră, cu noroiul mort
Părţii mele albe i-a tot fost suport.
S-au tot rupt din mânec cei flămânzi de har
Fără să-şi asume ultimul pahar.
Pe degeaba înger, drac plătit din plin,
Înălţarea-mi este singurul declin.
Bun de pus la rană
Rău de pus la zid
Numai...
Lasa un mesaj vocal