Ştirile zilei.

13 decembrie 2013

"Unii trăiesc fără nici un ideal, fără nici o țintă. Trec prin lume ca niște fire de paie pe un râu. Nu merg ei, ci curentul îi duce." (Seneca)

Preşedintele Traian Băsescu: Ponta şi Antonescu au ştiut de modificarea Codului Penal.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, astăzi, că aranjamentul între Victor Ponta şi Crin Antonescu pe legea amnistiei şi graţierii şi pe Codul Penal s-a făcut luni, iar această modificare a Codului Penal dă liber la corupţie. Preşedintele a declarat că aceia care "au patronat" atacul de marţi la statul de drept, respectiv Victor Ponta, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, ar trebui să demisioneze.

”Ponta minte. Omul acest minte oricum, a mințit și ieri. Și pe români. Și Crin Antonescu la fel. Și ieri a mințit când s-a făcut că dă înapoi. Aranjamentul între Ponta și Antonescu pe Legea amnistiei și Codul Penal s-a făcut luni. Astăzi vă pot confirma că s-au înțeles amândoi ca aceste legi să treacă în timp ce Ponta era la Johannesburg”, a declarat Traian Băsescu, la emisiunea „Evenimentul Zilei”, realizată de Mircea Marian şi Mălin Bot şi difuzată de B1 TV.

„Nişte mincinoşi, când au văzut că e groasă au început să facă paşi înapoi pe principiul scapă cine poate. Ei s-au discreditat profund cu lovitura de stat din vară, alegerile le-au mai dat o şansă în faţa partenerilor noştri. Acum însă nu mai merge, aceleaşi personaje, tot Ponta, Antonescu, Voiculescu sunt marii aranjori ai jocului”, a adăugat preşedintele.

„Aş vrea să reduc puţin entuziasmul celor care acum se dau pe spate în extazul intervenţiilor cancelariilor străine. România nu e o ţară fără anticorpi, a fost foarte bine, i-a făcut să dea înapoi mai repede. Dar încă avem o Curte Constituţională care nu va face compromisuri fundamentale pentru un partid”, a mai spus Traian Băsescu.

"Aranjamentul între Ponta şi Antonescu pe legea amnistiei şi pe Codul Penal s-a făcut luni. Amândoi au ştiut foarte bine. Astăzi vă pot confirma că s-au înţeles că în timp ce Ponta era la Johannesburg aceste legi să treacă."

Gheorghe Falcă  : Ponta a minţit, nu a dat Aradului niciun leu pentru indemnizaţiile persoanelor cu handicap.

Într-un comunicat de presă remis astăzi, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă (PDL), arată că judeţul nu a primit "niciun leu", săptămâna aceasta, de la Guvern, pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap şi însoţitorilor, restante de trei luni.
Falcă spune că este "falsă şi mincinoasă" afirmaţia de miercuri a premierului, care a spus că a reuşit să asigure banii pentru toate primăriile în vederea achitării restanţelor.

"S-a dovedit încă o dată că Ponta îi păcăleşte pe arădeni, iar pentru acesta Aradul şi arădenii nu sunt în România. Afirmaţia domnului Ponta - «Din tot ce aţi mai dat înapoi de la ministere reuşim să dăm toţi banii pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi. Trebuie să ştie toţi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene că astăzi primesc toţi banii» - este falsă şi mincinoasă faţă de arădeni. Adevărul se vede în Monitorul Oficial nr.779/213, unde a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 973 privind alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a sumei de 87 milioane lei pentru plata drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare, de unde judeţul Arad lipseşte de pe listă", afirmă Falcă.

Victor Ponta:  Exploatarea gazelor de şist asigură independenţa energetică a României.

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi că exploatarea gazelor de şist în România este rezultatul unei decizii politice menite să asigure independenţa energetică a ţării.
"Este o decizie politică, luată nu numai de România, este luată şi de Polonia, şi de Lituania, dacă îmi amintesc bine, pentru că pentru noi nu este numai o problemă strict economică (...), este problema de a fi independenţi din punct de vedere energetic. Adică, de a nu fi obligaţi de a importa gaz. (...) Suntem capabili să fim independenţi. Nu numai de Rusia, noi dorim să fim independenţi şi, mai mult decât atât, în cadrul strategiei noastre energetice avem permanent atenţia îndreptată către Republica Moldova, pentru că sperăm că, în câţiva ani, să putem avea resursele energetice necesare atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova", a afirmat Ponta.
Referitor la protestele împotriva începererii exploatării de la Pungeşti de către compania Chevron, Victor Ponta a comentat că "până într-un anumit punct este legitim faptul că populaţia acestei regiuni să-şi pună întrebări, dar important este că, cel puţin în următorii cinci ani, explorările nu vor fi efectuate prin metoda fracturării; este vorba despre o explorare convenţională. Şi apoi, dacă vom avea certitudinea existenţei zăcămintelor, vom avea grijă să adoptăm cele mai înalte standarde de protecţie a mediului".

Liviu Dragnea: Legile importante trebuie elaborate şi adoptate într-o procedură transparentă.

Vicepremierul Liviu Dragnea consideră că actele normative importante trebuie să fie elaborate şi adoptate într-o procedură transparentă, iar varianta finală să fie rezultatul unei largi dezbateri, foarte transparente, pentru a se evita situaţii precum cea creată pe marginea recentelor modificări ale Codului Penal.
De asemenea, vicepremierul a afirmat că nu doar parlamentarii PNL - aşa cum a spus Crin Antonescu - vor fi mai atenţi când Codul Penal va reajunge în parlament, ci toţi aleşii USL.

"Vor fi atenţi toţi parlamentarii USL când se va relua în discuţie modificarea Codului Penal, cred că este abordarea corectă, nu doar parlamentarii PNL. Este nevoie de o procedură mult mai largă. Eu nu-mi permit să cert Parlamentul, care este o instituţie legitimă în arhitectura statului român şi este singurul for legiuitor. Va fi o procedură transparentă, va fi o dezbatere mai largă pentru acte normative de o asemenea importanţă', a declarat Liviu Dragnea.
El a spus că, deşi nu a fost implicat în elaborarea acestor acte normative, a sesizat, "din ceea ce a citit şi a văzut" păreri multiple, faptul că au existat puncte de vedere importante care spun că "majoritatea prevederilor din aceste acte normative erau negociate şi cu Comisia Europeană, şi în cadrul mecanismelor de cooperare şi verificare".

"Probabil că au fost prezentate greşit sau nu s-a fost comunicat foarte bine sau procedura rapidă a generat foarte multe suspiciuni şi reacţii şi de aceea cred că este important ca procedura să fie transparentă şi cu o zbatere largă cu toate instituţiile statului român care au competenţe în domeniu şi cu cele europene", a conchis Liviu Dragnea.

Crin Antonescu: Parlamentarii PNL nu vor vota legea amnistiei.

Parlamentarii PNL nu vor vota legea amnistiei şi cer scoaterea ei de pe ordinea de zi, a declarat vineri preşedintele PNL, Crin Antonescu, după şedinţa BPN.
"În legătură cu modificările la Codul Penal, vom vota împotriva acestor modificări, toate în bloc pentru a nu exista discuţii. În acelaşi timp, solicităm Guvernului şi Ministerului Justiţiei să pregătească, în deplină transparenţă, în consultare cu toţi cei care sunt calificaţi pentru asta, un proiect de modificare care să rezolve acele probleme care există într-adevăr în actualul Cod Penal şi care sunt rezolvări destinate să îmbunătăţească structura şi calitatea acestui cod", a mai spus el.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, astăzi, că la nivelul conducerii PNL s-a luat decizia în unanimitate ca Gigel Ştirbu să fie propus pentru portofoliul Culturii, în locul lui Daniel Barbu, cu această decizie fiind informat şi premierul Victor Ponta. Deputatul Gigel Ştirbu, propus de PNL pentru preluarea portofoliului Culturii, a declarat, vineri, că este convins că va face faţă misiunii care i s-a încredinţat, el arătând că nu trebuie să fie deţinătorul a cel puţin două premii Nobel pentru a fi ministrul Culturii.

Gigel Ştirbu s-a născut în data de 12 septembrie 1971, este căsătorit şi are doi copii. Acesta este absolvent al Seminarului Teologic din Craiova, al Facultăţii de Teologie şi al Institutului Naţional de Administraţie şi Ecole Naţionale D'Administration din Paris. În perioada 1995 - 2001, actualul deputat PNL a fost preot în Parohia Roşieni din Olt. În 2005, a devenit subprefect în cadrul Prefecturii Olt, iar între anii 2007 şi 2008 a deţinut funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii. Gigel Ştirbu a devenit deputat PNL în anul 2008, fiind pe perioada mandatului preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
 În prezent, Gigel Ştirbu se află la cel de-al doilea mandat în Parlament, deţinând şi preşedinţia Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.
El a intrat în politică în 2001, când a ocupat, timp de trei ani, funcţia de preşedinte al TNL Olt. Din februarie 2013, acesta este membru al Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal.
În 2008, Gigel Ştirbu publica volumul "Viaţa religioasă din România", iar în 2011 lansa cartea "Liberalismul românesc între 1930-1940". Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2013, Ştirbu deţine trei terenuri în Slatina, cel mai mare de 8.890 mp, iar celelalte de 792 de mp şi 605 mp. Primul teren a fost achiziţionat prin cumpărare, iar celelalte două au fost primite moştenire. Ştirbu mai deţine două apartamente, în Slatina, de 44 de mp şi 62 de mp, achiziţionate în 2006 şi 2007 şi o casă, primită moştenire, în 2012, cu suprafaţa de 501 mp, tot în Slatina.
Liberalul mai are un cont curent de 270.000 lei la Unicredit Ţiriac Bank şi o datorie de 40.000 de euro la BCR, din 2007 şi scadentă în 2032.
Veniturile lui Gigel Ştirbu includ indemnizaţia de la Parlament, în valoare de 56.615 lei pe an.

"Dacă aţi văzut CV-ul, de ani de zile lucrez în domeniu. Am fost secretar de stat în cadrul acestui minister. În mandatul trecut, pentru o bună bucată de vreme, am fost preşedintele Comisiei comune pentru UNESCO. În acest mandat deţin preşedinţia Comisiei de Cultură. Ca atare, consider că nu trebuie să fiu deţinătorul a cel puţin două premii Nobel pentru a fi ministrul Culturii", a spus Ştirbu.

Cristian David: În afara graniţelor trăiesc între şase şi opt milioane de români.

Românii din afara graniţelor se confruntă cu probleme legate de menţinerea identităţii, dar şi de integrare şi acomodare în noile societăţi, a declarat astăzi, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David.

"Ei sunt fie în jurul graniţelor României, în comunităţi istorice, care sunt stabili şi care au purtat de-a lungul istoriei identitatea naţională românească. În jurul graniţelor trăiesc poate două-trei milioane de români, incluzând ţările din jurul graniţelor, fie că vorbim de Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ţările Balcanice şi, desigur, vorbim de românii din Basarabia, cei care sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Acestora li se alătură circa patru sau cinci milioane de români care, în procesul migraţiei, s-au stabilit mai la început în SUA, Canada, ţări care reprezentau visul democraţiei, care au construit comunităţi româneşti importante. Alăturate acestora sunt noile comunităţi din spaţiul european, preponderent constituite în ultimii 23 de ani, care, ca dimensiune şi importanţă, au crescut spectaculos în ultimii zece ani, ceea ce ne arată în spaţiul european undeva 2,7 - 3,5 milioane de români", a indicat David.
"Problemele acestora sunt, în principal, legate de menţinerea identităţii naţionale - fie că vorbim de cea lingvistică, culturală sau spirituală, pe de o parte; pe de altă parte, noile probleme care ţin de elementele de integrarea şi acomodarea cu noile societăţi şi care vizează problematica drepturilor, drepturi care sunt izvorâte din cetăţenia europeană, dar şi drepturi ale românilor care nu au cetăţenia română sau cetăţenia europeană şi care sunt răspândiţi în statele din jurul graniţelor, dar şi în alte state ale lumii, unde din motive independente de voinţa lor, de-a lungul timpului, au fost obligaţi şi constrânşi (...) să renunţe la cetăţenia română. Dar sunt români, chiar dacă au cetăţenia vremelnică sau statornică a unui alt stat. Problemele lor de identitate sau de drepturi sunt în obligaţia noastră şi de aceea avem obligaţia de a fi în slujba lor", a spus David.

FMI: Aşteptăm ca România să decidă dacă vrea să modifice măsurile asumate, înainte de a le aproba în board.

Fondul Monetar Internaţional aşteaptă ca Guvernul României să decidă dacă vrea să modifice angajamentele asumate la ultima vizită şi abia apoi le va propune spre aprobare boardului executiv, a declarat joi Gerry Rice, directorul al Departamentului de Comunicare al FMI, într-un briefing de presă la Washington.
"Cunoaştem faptul că există divergenţe în Guvern pe tema măsurilor specifice care trebuie implementate pentru a atinge ţinta de deficit bugetar. Monitorizăm atent evoluţia lucrurilor şi aşteptăm o decizie a autorităţilor dacă doresc să modifice politicile necesare pentru a atinge ţinta de deficit, înainte ca pachetul de măsuri să fie înaintat spre aprobare boardului executiv'" a spus oficialul FMI, întrebat cum comentează ultimele evenimente din România pe marginea acordului.
"Suntem convinşi că autorităţile îşi vor respecta angajamentele privind elementele-cheie din acord, astfel încât prima evaluare să fie finalizată. Nu pot da un termen privind următoarea vizită a misiunii", a precizat reprezentantul Fondului.

METEO

 Sâmbătă, 14 decembrie 2013, cerul va fi variabil, cu înnorări în nord-estul și estul României, unde izolat va ninge. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -6 grade în zonele cu ceață persistentă și 9 grade în sud-vestul teritoriului, iar cele minime se vor încadra între -12 și 0 grade. În special dimineața și noaptea, în zonele joase, pe arii restrânse va fi ceață, asociată cu depunere de chiciură. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe crestele montane.

În București, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 4…5 grade, iar cea minimă va fi de -4…-2 grade. Dimineața și noaptea vor fi condiții de ceață.

 Evenimente petrecute de-a lungul anilor, în 13 decembrie......................

1642: Noua Zeelandă a fost descoperită de navigatorul olandez Abel Tasman.

Noua Zeelandă (Aotearoa în maori, New Zealand în engleză) este o țară insulară compusă din două insule mari și mai multe insule mici, situate în sud-vestul Oceanului Pacific. Printre națiunile Pacificului de Sud, Noua Zeelandă are cea mai mare și cea mai industrializată economie și este a doua după Papua Noua Guinee ca populație. Noua Zeelandă este notabilă pentru izolarea ei, fiind separată de Australia, la Nord-Vest, prin Marea Tasmaniei (cca. 2000 km distanță). Cei mai apropiați vecini sunt Noua Caledonie, Fiji și Tonga. Majoritatea populației este formată din descendenții europeni (Pakeha - în limbajul localnicilor), indigenii Māori fiind cea mai mare minoritate. Non-Māori polinezieni (samoanii) și populația asiatică constitue de asemenea minorități importante, în special în orașe.
Primii Europeni cunoscuți, care au ajuns în Noua Zeelandă, au fost conduși de Abel Janszoon Tasman, care a navigat în susul coastei de vest a insulelor de Sud și Nord în 1642. El a numit-o Staten Land, crezând că face parte din tărâmul Jacob Le Maire descoperit în 1616 pe coasta statului Chile. Staten Landt apare pe primele hărți ale lui Tasman, dar această denumire a fost schimbată de către cartografii olandezi (Dutch) în Nova Zeelandia, după provincia neerlandeză Zeeland, la ceva timp după ce Hendrik Brouwer a demonstrat în 1643 că teritoriul Americii de Sud este o insulă.

1797: S -a născut Heinrich Heine, poet german (d. 1856).

Christian Johann Heinrich Heine (numele la naștere Harry Heine), (n. 13 decembrie 1797, Düsseldorf – d. 17 februarie 1856, Paris) a fost un poet și prozator german. A fost unul dintre cei mai semnificativi poeți germani și reprezentant de seamă al liricii romantice universale. Lirica sa reflexivă este marcată de o originală subiectivitate, fiind subordonată deopotrivă fanteziei și reveriei romantice, dar și înclinației către ironie, autoparodie și umor. A exercitat o puternică influență asupra literaturii germane.

1816: S -a născut Werner von Siemens, inginer și industriaș german (d. 1892).

1929: S -a născut  Christopher Plummer, actor canadian de teatru și film.

Christopher Plummer (n. 13 septembrie 1929 în Toronto, Canada) este un actor canadian de film.
Şi-a început cariera profesională atât în engleza cât şi în franceză la Montreal, oraşul său natal. După debutul scenic la New York, în 1954, a continuat prin juca în numeroase producţii de pe Broadway şi din West End-ul londonez. A fost unul dintre actorii principali ai Teatrului Naţional din Anglia, ai Royal Shakespeare Company şi ai festivalului Stratford, din Canada. Cele mai recente roluri de succes ale lui Plummer sunt reprezenate de cel al jurnalistului TV Mike Wallace în apreciatul film The Insider şi de rolul lui F. Lee Bailey în filmul de televiziune American Tragedy, o producţie NBC. În continuare va putea fi urmărit în Lucky Break, film regizat de Peter Cattaneo.
În afară de numeroase distincţii primite în Marea Britanie, SUA, Austria şi Canada, Plummer a mai câştigat două premii Tony, două premii Emmy, premiul Evening Standard, premiul Genie şi multe alte nominalizări. A fost numit doctor în arte de către şcoala Julliard din New York iar în 1968 a primit din partea reginei Elisabeta a Marii Britanii, titlul de cavaler al Ordinului canadian, cel mai înalt titlu de onoare al acestei ţări. În noiembrie 2001, a primit prestigiosul premiu Fovernor General’s Award pentru întreaga activitate în domeniul artelor.

1981: Generalul Jaruzelski decretează legea marțială în Polonia. Măsura era luată ca urmare a amplelor manifestări sociale organizate de sindicatul "Solidaritatea."

1983: A decedat Nichita Stănescu, poet, eseist român, laureat al Premiului Herder (n. 1933).

Nichita Stănescu (n. Nichita Hristea Stănescu, 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critică literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”[2], Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Nichita Stănescu a fost considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu[3] și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder.

"Eşti atât de frumoasă, iarnă!
Câmpul întins pe spate, lângă orizont,
şi copacii opriţi, din fuga crivăţului…
Îmi tremură nările
şi nici o mireasmă,
şi nici o boare,
doar mirosul îndepărtat, de gheaţă,
al sorilor.
Ce limpezi sunt mâinile tale, iarnă!
Şi nu trece nimeni,
doar sorii albi se rotesc liniştit, idolatru
şi gândul creşte-n cercuri
sonorizând copacii
câte doi,
câte patru. "

1990: A fost înființat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin Legea nr. 39/13.12.1990. Scopul declarat al acestei instituții este: „organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța statului în timp de pace, cât și de război”.

1991: Este semnat, la Seul, Acordul privind reconcilierea, neagresiunea, cooperarea și schimburile dintre Nordul și Sudul Coreii, intrat în vigoare la 19.02.1992. A fost semnată declarația privind crearea unei zone denuclearizate în peninsulă Coreea.

1996: Liderii Uniunii Europene au prezentat design–ul bancnotelor EURO.

2000: Scriitorului rus Aleksandr Soljeniţân, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, i–a fost decernat Marele Premiu al Academiei Franceze de Științe Morale și Politice.

Aleksandr Isaievici Soljeniţân (n. 11 decembrie 1918, Kislovodsk, URSS - d. 3 august 2008, Moscova) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist. El a făcut cunoscută lumii întregi, problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică. Deși, de cele mai multe ori, scrierile sale erau interzise, el a reușit să publice o serie de cărți, printre care, cele mai cunoscute sunt: "Arhipelagul Gulag", "O zi din viața lui Ivan Denisovici" sau "Pavilionul canceroșilor". "Pentru forța etică cu care a continuat tradițiile inalienabile ale literaturii rusești", Soljnetin a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970. El a fost expulzat din Uniunea Sovietică în 1974 dar s-a întors în Rusia, în 1994, după ce regimul comunist s-a prăbușit.

2002: Uniunea Europeană anunță că Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia vor deveni membre de la 1 mai 2004.

2005: A fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române.

surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro

Read More

Gânduri de seară.......................

Mă lasă când şi când să trimit către tine,
O pereche de lacrimi strălucitoare.
Două oscioare de fluturi, două lumine
Pe noptiera ta, pâlpâind pe-nserare.

Ah, e uitarea, o uşă ce-o-ncui
Peste tot ce nu vrei să mai fie.
Mai pune-o scândură, mai bate un cui
Zăvoreşte-a iubirii stafie.
Ah, e uitarea, o uşă ce-o-ncui.



A tinereţii trăite până la sânge,
Şi pe tine, cicatrice frumoasă,
Care mă doare când ninge.

Read More

Ştirile zilei.

12 decembrie 2013

"Nu dragi prieteni, nu cred că suntem în faţa unei dihotomii intre statul de drept şi alt fel de stat, ci cred că suntem în faţa unui proces regretabil de abandonare a viitorului în favoarea unui trecut pe care, iată, unii şi l-ar dori rectificat, falsificat…îmbunătăţit, iar în aceste condiţii, daţi-mi voie să vă rog frumos să judecaţi profund, să vă gândiţi mai bine şi îndelung. Vreau doar să vă gândiţi mai bine, mai profund…" ( Cristian Diaconescu)

Preşedintele Traian Băsescu : Voiculescu a făcut presiune,  Năstase a avut contribuţia lui.

"Voiculescu este un viitor puşcăriaş. Cel puţin aşa cum arată prima instanţă, cu cinci ani. Nu a fost o presiune mică din partea lui Voiculescu pentru această lege cu amnistia şi graţierea, ci o presiune consistentă, în mod cert pe ambii lideri, şi pe Ponta şi pe Antonescu. Probabil că Adrian Năstase a avut contribuţia lui, pentru că Ponta trebuie să-l asculte. Mai are Zambaccian în faţă în care, sincer, îi doresc tot binele din lume. Dar, eu nu ştiu cum se derulează dosarul. Sunt riscuri consistente pentru mulţi oameni politici, extrem de influenţi asupra celor doi lideri", a afirmat Băsescu, joi, la Adevărul Live, întrebat cu privire la legea amnistiei şi graţierii. Potrivit preşedintelui Băsescu, Antonescu şi Ponta sunt "lideri slabi", care nu pot "ţine partidul în mână".

"Nu suntem la stadiul să graţiem. Dacă avem nevoie de ceva, dacă este supra-aglomeraţie în penitenciare, să mai construim două penitenciare, dar nu suntem la stadiul graţierilor în număr mare. Cazuri excepţionale mai poţi gândi", a susţinut şeful statului.
"Nu spune nimeni că avem condiţii ideale. Dar, decât să pui în libertate 10-12.000 de infractori, pentru care statul a cheltuit enorm să-i extragă din societate - să ştiţi că nu s-au dus singuri acolo, au fost ani de anchetă, ani de supraveghere, cu poliţie, cu procuratură, cu judecători, au fost ani de cheltuieli pentru fiecare dintre ei - şi dintr-o dată, vine o lege şi spune: 'îi facem liberi'. Nu este o soluţie. Eu, în locul politicienilor care se plâng că sunt supraaglomerate puşcăriile, aş fi spus: 'măi fraţilor, nu avem bani'. Să spunem că nu are statul români bani să construiască încă vreo două-trei puşcării. Faceţi puşcării private", a declarat Preşedintele Băsescu.

Mihai Răzvan Ungureanu :  E necesară o comisie specială care să verifice cum au trecut prin comisii modificările la Codul Penal.

Liderul Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, a spus, astăzi, la Iaşi, că este necesară constituirea unei comisii speciale în Parlament, care să verifice modul în care au trecut prin comisii modificările la Codul Penal, susţinând că ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ar trebui să demisioneze.

"S-au forţat procedurile şi regulamentele. Este necesară o comisie specială care să verifice toate aceste lucruri. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ar trebui şi el chemat în faţa Comisiei Juridice din Cameră pentru a explica avizul dat de Guvern pe modicările respective. Mai mult, cer demisia ministrului Justiţiei. Este nevoie să vină în Parlament şi să spună cum au ajuns proiectele pe masa parlamentarilor", a afirmat Mihai Răzvan Ungureanu.
"Toate persoanele sumbre ale mafiei politice, gen cazul Voicu, respiră uşuraţi că-şi petrec Crăciunul în linişte pe seama noastră", a spus Ungureanu.

"Ar fi un gest demonstrativ al opoziţiei. O grevă ar trebui urmată de părăsirea legislativului cel puţin până la finalul actualei sesiuni parlamentare", a mai spus Mihai Răzvan Ungureanu.
Liderul FC consideră că batjocorirea statului de către USL repune România pe lista ţărilor nefrecventabile, la fel cum s-a întâmplat în anul 1990, când minerii au venit la Bucureşti.

"Cred că ne apropiem de un punct critic, pentru că România devine ţapul ispăşitor al Europei. Suntem în situaţia din vara anului trecut, motiv suplimentar pentru îndepărtarea de Schengen", a adăugat Mihai Răzvan Ungureanu.

Valeriu Zgonea: Preşedintele coordonează o adevărată campanie de dezinformare.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, astăzi, că şeful statului dezinformează cu bună ştiinţă în privinţa consecinţelor aduse modificărilor Codului Penal pentru a distrage atenţia opiniei publice de la ancheta Parlamentului cu privire la afacerile cu terenuri ale familiei Băsescu.

"Traian Băsescu este furios că Parlamentul a votat înfiinţarea comisiei de anchetă privind achiziţia terenului de către faţa preşedintelui. Şi atunci minte şi dezinformează cu privire la consecinţele modificărilor aduse Codului Penal. Preşedintele coordonează o adevărată campanie de dezinformare, o campanie care face rău României, la fel cum a făcut şi în vara anului trecut", a menţionat Zgonea potrivit unui comunicat de presă.
Preşedintele Camerei a adăugat că şeful statului are mijloace instituţionale pentru a-şi exprima poziţia cu privire la modificările aduse Codului Penal, dar a ales în schimb să lanseze o campanie cu minciuni şi dezinformări şi să inventeze lovituri de stat.  Zgonea a mai precizat că modificările aduse Codului Penal respectă întru totul principiile statului de drept.

"Modificările pe care le-am adus pun în acord Codul Penal cu prevederile Constituţiei şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care disting între funcţionari publici şi parlamentari. Acestea nu afectează nici activitatea DNA şi nici pe cea a ANI, care funcţionează în baza unor legi proprii, care nu au fost modificate. Parlamentarii vor putea fi în continuare cercetaţi atât pentru corupţie cât şi pentru situaţiile în care se află în conflict de interese. Vom explica aceste lucruri opiniei publice, tuturor instituţiilor interesate şi partenerilor noştri europeni şi le vom spune că Traian Băsescu minte şi dezinformează pentru a-şi acoperi propriile lui afaceri", a mai afirmat preşedintele Camerei.

Ambasadorii Germaniei şi Franţei, la Comisia juridică din Camera Deputaţilor.

Ambasadorul Germaniei şi cel al Franţei în România au fost prezenţi astăzi la Comisia juridică de la Camera Deputaţilor, unde au primit informaţii cu privire la modificările Codului Penal aduse de deputaţi la începutul acestei săptămâni.

"Nu au fost abordări politice deloc. Ce se va întâmpla cu proiectele de lege, evident, va trebui să fie o decizie politică, toate abordările mele în calitate de preşedinte al comisiei sunt tehnice. Discuţiile au avut ca scop nişte clarificări care au fost bine venite şi pentru noi, şi pentru partenerii noştri de discuţie pe fiecare articol în parte şi cred că domniile lor s-au lămurit că nu este o problemă care ţine de fond, ci de formă, adică nu s-a schimbat cu nimic, din perspectiva politicii penale, nici statutul parlamentarului şi nici legea amnistierii şi graţierii nu este atât de neagră cum a fost prezentată. În schimb, este adevărat, şi dânşii au subliniat, am pierdut la capitolul comunicare. Probabil că ar fi trebuit să ieşim noi, comisia sau Parlamentul, cu argumente pentru fiecare proiect în parte înainte de a exista reacţia celorlalţi", a declarat preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă. El a adăugat că Ambasadă Germaniei a cerut să să întâlnească cu membrii comisiei, iar pe cei de la Ambasada Franţa i-au chemat cei din comisie la un dialog.

Bogdan Ciucă: Modificările la Codul Penal pot fi contestate la CCR sau retrimise de preşedinte Parlamentului.

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, a declarat joi că modificările la Codul Penal pot fi atacate la Curtea Constituţională sau preşedintele le poate trimite la reexaminare, iar legea amnistierii şi graţierii poate fi retrimisă de plen la comisie.

"Domnul Antonescu şi ceilalţi lideri politici vor decide împreună ce se va întâmpla cu aceste legi, asta nu ţine de Comisia juridică. Din perspectivă parlamentară, modificarea Codului Penal şi-a încheiat parcursul parlamentar în această etapă. El pleacă spre promulgare. În această perioadă există un termen în care poate fi atacat la Curtea Constituţională de cei ce pot să atace sau poate să-l retrimită preşedintele la Parlament. În această situaţie, el va fi rediscutat de Senat, va fi rediscutat de Cameră şi vom decide din nou ce se va întâmpla cu proiectul şi va pleca din nou spre promulgare", a spus Ciucă la Palatul Parlamentului.

"Orice lucru e perfectibil şi nu cunosc vreo lege care să fie perfectă nici la noi, nici în alte state. Vom trage unele concluzii în cazul unei retrimiteri să putem îmbunătăţi proiectul de lege, dar până ajunge va trebui să vedem care sunt observaţiile concrete", a precizat preşedintele Comisiei juridice.

Victor Ponta : Proiectele de lege privind amnistia şi Codul Penal trebuie rediscutate de către Parlament.

Premierul Victor Ponta a declarat, astăzi, ca proiectele de lege privind amnistia şi Codul Penal trebuie rediscutate de către Parlament.

"Aceste proiecte trebuie rediscutate de către Parlament. (...) Nu s-a încălcat nicio Constituţie, Parlamentul legiferează, deci toată isteria asta nu se bazează pe ceva neconstituţional. Cele două legi trebuie discutate cu toate celelalte instituţii, cu Ministerul Justiţiei, care pe unul dintre proiecte a dat aviz negativ, pe celălalt nu l-a cunoscut, cu CSM, cu Parchetul General, dacă se referă la Parchetul General, şi prezentate Comisiei Europene înainte de a fi adoptate pentru a se stabili dacă încalcă vreo obligaţie internaţională a României", a declarat premierul Victor Ponta, la finalul seminarului România Investiţiilor, România Dezvoltării, organizat la sediul BNR.
"Faptul că Parlamentul legiferează după care preşedintele atacă sau retrimite la Curte sunt drepturi constituţionale, nimeni nu poate spune că Parlamentul să nu legifereze. Şi eu cred că face foarte bine", a afirmat Victor Ponta.
Cu privire la reacţiile ambasadelor mai multor state europene privind adoptarea acestor legi de către Parlament, premierul a replicat: "Nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor se întâmplă la fel. Singura reacţie care cred că a fost total greşită (...) a fost a Ambasadei Statelor Unite, care vorbea de investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece din România dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că protejăm proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni niciodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată".

Liviu Dragnea : Revizuirea Constituţiei este o prioritate pentru reforma statului.

Revizuirea Constituţiei României este o prioritate a USL, în ianuarie 2014 urmează să reluăm discuţiile pe această temă, a declarat astăzi, la Drobeta Turnu Severin, vicepremierul Liviu Dragnea.

"Noi hotărâsem desfăşurarea respectivului referendum odată cu alegerile prezidenţiale din 2014. Din păcate propunerea noastră a fost atacată la Curtea Constituţională şi trebuie să mai aşteptăm", a precizat Dragnea.
Dragnea a mai arătat că Legea referendumului, aşa cum a fost formulat proiectul, constituie pentru Traian Băsescu "o teamă de reformă a statului", "altfel nu se explică de ce acesta tergiversează promulgarea unei legi constituţionale asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat deja".

PDL : A depus două sesizări la CC referitoare la modificările aduse Codului Penal.

PDL a depus, astăzi, la Curtea Constituţională, două sesizări în legătură cu modificările adoptate marţi de Camera Deputaţilor la Codul Penal, una vizând definirea funcţionarului public şi cealaltă referindu-se la conflictul de interese. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, joi, că sesizările au fost semnate inclusiv de către parlamentarii Remus Cernea (independent), Diana Tuşa (PNŢCD), Eugen Tomac (PMP) şi Mihaela Stoica (PMP). Liderul PDL le-a mulţumit celor 50 de parlamentari care au semnat sesizările.

"PDL a depus astăzi două contestaţii la Curtea Constituţională prin semnăturile a 50 de deputaţi şi mulţumesc deputaţilor Cernea, Tuşa, Tomac şi Stoica care au semnat alături de noi pentru depunerea celor două contestaţii", a spus Blaga la o conferinţă de presă, adăugând că parlamentarii PPDD şi PNL nu au dorit să semneze. Blaga a spus că prima sesizare la CC se referă la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul penal prin care parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua sesizare se referă la modificarea articolului 147 din Codul penal prin care parlamentarii au fost scoşi în sfera funcţionarilor publici.

Crin Antonescu: PDL e un partid ridicol pe care nu se poate pune bază.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, astăzi, că PDL este "un partid ridicol" pe care "nu se poate pune bază". Antonescu a făcut aceste afirmaţii în contextul în care PDL a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională modificările aduse Codului Penal.

"Am auzit că PDL contestă la Curtea Constituţională. Nu putem să contăm, pentru că PDL şi-a mai luat avânt, aşa, curaj, să mai conteste şi alte lucruri, dar s-a răzgândit. Nu se poate pune bază pe acest partid, e un partid ridicol, îmi pare rău să spun asta", a spus liderul PNL.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, că, dacă modificările la Codul Penal vor fi retrimise Camerei Deputaţilor spre reexaminare, va propune deputaţilor liberali să respingă prin vot toate acele modificări care pot fi interpretate în sensul că demnitarii vor obţine imunitate în faţa legii.

Klaus Iohannis  : S-a lucrat "pompieristic". Nu aşa lucrează un Parlament.

Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat, joi, despre modificarea Codului Penal, că s-a procedat "pompieristic", apreciind că "nu aşa lucrează un Parlament" şi susţinând că era necesară o dezbatere publică şi corelarea întregii legislaţii.

 "Am putut observa cu toţii că s-a creat o aşa mare agitaţie în sectorul public şi cred că trebuie să vedem aici fondul lucrurilor, pe de-o parte, şi comunicarea cu spaţiul public, pe de altă parte. Fondul problemei este unul care, cu siguranţă, poate fi discutat şi - fără să fi citit în detaliu ce s-a modificat acolo - pot să spun că sunt termeni care au mai fost dezbătuţi şi, cu siguranţă, unele teme sunt bine rezolvate. Dincolo de acest fapt, modul în care s-a procedat este unul pompieristic. Nu aşa trebuie să lucreze un Parlament", a declarat Iohannis. Potrivit acestuia, "dacă se discută termeni importanţi, chiar dacă ideea le vine târziu (parlamentarilor - n.r), ar trebui a doua zi nu să intre în plen şi să voteze, ci să repună în discuţia publică aceste chestiuni".
"Nu cred că s-a procedat corect. Cred că în Camera Deputaţilor nu s-au luat hotărârile cele mai înţelepte pentru procedură şi din acest motiv au apărut aceste suspiciuni. Cred că majoritatea celor care au arătat cu degetul spre Cameră nici nu au citit în detaliu ce s-a discutat acolo, ci doar li s-a părut suspectă procedura. Şi mie la fel! Şi tuturor. Eu cred că aici conducerea Camerei trebuia să fie un pic pe fază", a spus prim-vicepreşedintele liberal.

România  : Cea mai mare creştere a producţiei industriale din UE în luna octombrie.

Producţia industrială a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,8% în Uniunea Europeană, în luna octombrie 2013, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, cel mai semnificativ avans din rândul statelor membre UE fiind înregistrat în România (10,2%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
România se situează de asemenea în rândul ţărilor UE care au înregistrat cea mai mare creştere a producţiei industriale în luna octombrie 2013, comparativ cu luna septembrie 2013. Cea mai mare creştere lunară a fost înregistrată de Lituania (2,2%), urmată de Danemarca (1,8%), România şi Cehia, ambele cu o creştere de 1,7%.

Membrii ''Cartel Alfa'' au încheiat protestul din faţa Guvernului.

Cei peste 100 de membri ai CNS 'Cartel Alfa', care au protestat, miercuri, în faţa sediului Guvernului, au încheiat acţiunea revendicativă, fără să se înregistreze niciun fel de incidente.
''La protestul de astăzi (miercuri - 11 decembrie) au participat sindicalişti de la Federaţia Mecanicilor de Locomotivă, dar şi din ramurile Servicii Publice, Artă şi Cultură. Oamenii doresc, în principal, modificarea legislaţiei muncii şi acordarea măsurilor de protecţie socială pentru salariaţii care îşi pierd locurile de muncă. Prin această acţiune revendicativă, cerem autorităţilor revenirea la un dialog social constructiv între sindicate, patronate şi Guvern'', a declarat, preşedintele CNS ''Cartel Alfa'', Bogdan Hossu.

CE va recupera 335 de milioane de euro reprezentând cheltuieli incorecte în cadrul PAC de la 15 state membre.

Comisia Europeană (CE) a anunţat joi că revendică 335 de milioane de euro de la 15 state membre, printre care şi România, reprezentând fonduri alocate în cadrul Politicii Agricole Comune cheltuite în mod incorect. În cazul României este vorba despre o corecţie de 70.000 de euro, care ar urma să nu aibă un impact financiar, informează un comunicat al CE.
Executivul comunitar precizează că a recuperat deja o parte din aceste sume, impactul financiar al deciziei de joi fiind de circa 304 milioane de euro. Banii revin practic la bugetul UE, deoarece nu au fost respectate reglementările comunitare sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare. Statele membre au responsabilitatea de a efectua plăţile şi de a verifica cheltuielilor efectuate în cadrul politicii agricole comune (PAC), iar CE are obligaţia de a se asigura că ţările au utilizat fondurile în mod corect.
Cele mai mari corecţii individuale sunt cele imputate Franţei pentru probleme privind respectarea eco-condiţionalităţii (141,8 milioane de euro), iar Grecia va trebui să returneze 78,8 milioane de euro, din cauza unor deficienţe în alocarea de drepturi la plată.
Olanda va suporta şi ea corecţii de 24,3 milioane de euro, printre altele pentru deficienţe legate de controalele la faţa locului şi calcularea plăţilor şi a sancţiunilor. Corecţiile aplicate pentru diferite deficienţe pot fi cumulative, în cazurile unor ţări fiind vorba de impunerea unor seturi de cinci sau şase corecţii diferite.
În cazul României este vorba despre o corecţie propusă de 70.000 de euro pentru întârzierea plăţilor, care însă nu ar urma să aibă impact financiar, conform anexei publicate de CE.

Hannes Swoboda: Modificările aduse Codului Penal vor influenţa negativ raportul MCV.

Modificările aduse Codului Penal contravin valorilor Uniunii Europene şi vor influenţa negativ raportul MCV, a afirmat astăzi, pentru RFI, liderul socialiştilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda.
"Poziţia mea e foarte clară: legea de modificare a Codului Penal contravine valorilor Uniunii Europene, pentru că toţi trebuie să fie responsabili pentru acţiunile care nu ţin direct de mandatul lor, adică vorbitul în Parlament, votarea unor legi etc. Sper că aceste modificări nu vor intra în vigoare. Este un adevărat pas înapoi pentru ţară şi va împiedica aspiraţiile justificate ale României în multe domenii, precum acordul Schengen", a declarat Swoboda la RFI.
Întrebat dacă Parlamentul s-a grăbit, acesta a răspuns afirmativ. "Absolut, Parlamentul s-a grăbit! (...) Am impresia că, uneori, politicile anticorupţie sunt folosite greşit, în scopuri politice. Dar consecinţa nu poate fi ca parlamentarii sau alte categorii vizate să nu poată da socoteală pentru corupţie", a arătat Hannes Swoboda.  În opinia acestuia, modificările la Codul Penal vor influenţa negativ raportul MCV, "la fel cum vor influenţa negativ imaginea României, nivelul potenţialelor investiţii". "Mi se pare o decizie foarte rea pentru ţară însăşi", a completat Swoboda.

Marek Szczygiel  : Summitul de la Vilnius continuă pe străzile din Ucraina.

Politica de vecinătate a Uniunii Europene şi rezultatele summitului Parteneriatului Estic desfăşurat la sfârşitul lunii trecute la Vilnius s-au aflat joi în centrul unei conferinţe organizate de Institutul European din România, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. 'Politica adevărată se petrece pe străzile din Ucraina. Practic, summitul de la Vilnius nu s-a terminat încă', a apreciat ambasadorul polonez la Bucureşti, Marek Szczygiel.

"Toţii ochii sunt acum aţintiţi pe Ucraina, iar în Polonia toată lumea înţelege importanţa acestui moment decisiv pentru viitorul acestei ţări", a declarat Szczygiel, care a luat cuvântul într-un panel denumit 'Parteneriatul Estic: de la Vilnius la Riga', cu trimitere la următoarea reuniune programată în 2015 în capitala letonă.

"Europa ar trebui să sprijine această mobilizare proeuropeană şi să dea dovadă de unitate', a subliniat şeful misiunii diplomatice poloneze de la Bucureşti, adăugând că "ţări precum România şi Polonia trebuie să menţină acest spirit de mobilizare viu".

"Este de aşteptat că presiunile externe asupra Republicii Moldova şi Georgiei să se intensifice anul viitor, odată cu apropierea perspectivei semnării acordurilor parafate (...) Comisia Europeană ar trebui să contabilizeze acţiunile Rusiei şi să verifice legalitatea lor din punct de vedere al tratatelor internaţionale", a mai spus diplomatul.

METEO

Vineri, 13 decembrie 2013, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în estul și sud-estul României. În Dobrogea, vor mai fi precipitații slabe, predominant sub formă de ninsoare. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -5 grade în estul Transilvaniei și 8 grade în Oltenia, iar cele minime se vor încadra între -9 și 1 grad, mai coborâte în depresiuni, spre -15 grade. Vântul va sufla slab până la moderat, cu unele intensificări pe crestele montane. Dimineața și noaptea, în zonele joase, pe arii restrânse va fi ceață, asociată cu depunere de chiciură.
În București, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 4 grade, iar cea minimă va fi de -4…-2 grade. Spre sfârșitul intervalului vor fi condiții de ceață.

 Evenimente petrecute de-a lungul anilor, în 12 decembrie......................

1821: S -a născut Gustave Flaubert, scriitor francez (d. 1880).

1864: Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad și de Caransebeș; Andrei Șaguna a fost numit mitropolit.

1868: Înființarea agenției diplomatice române la Viena.

1893: S -a născut Edward G. Robinson, actor american de origine română (d. 1973).

1896: Guglielmo Marconi a făcut, la Londra, prima demonstrație publică a radioului.

1915: S -a născut Frank Sinatra (Francis Albert), actor și cântăreț american (d. 1998).

Francis Albert „Frank” Sinatra (n. 12 decembrie 1915 – d. 14 mai 1998) a fost un cântăreț, crooner și actor american, laureat al premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, în 1954, pentru rolul jucat în filmul From Here to Eternity. Și-a început cariera muzicală împreună cu Harry James și Tommy Dorsey. Sinatra a avut succes ca interpret de muzică ușoară în anii 40, devenind idolul bobby soxer-ilor. Cariera sa profesională a stagnat la începutul anilor 1950, dar a revenit în 1954, după ce a câștigat premiul Oscar și un Glob de aur.

1944: Bunurile Teatrului Național din București au fost cedate rușilor, în contul despăgubirilor de război reglementate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova, la 12 sept. 1944.

1953: S -a născut Dan C. Mihăilescu, istoric și critic literar, traducător, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu", cronicar literar român.

1983: A decedat  Amza Pellea, actor român de teatru și film (n. 1931).

Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 în Băilești, Dolj - d. 12 decembrie 1983, București) fost un actor român de teatru și film. A fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie. A fost actorul care a interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor, precum Decebal sau Mihai Viteazul. A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manlache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim și Veler Doamne" de Victor Ion Popă.
Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.


1991: Curtea Supremă de Justiție, Secția militară, i–a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.

2002: Uniunea Europeană a invitat zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004. Numărul membrilor UE crește astfel de la 15 la 25. Pentru România și Bulgaria a fost fixat ca termen al aderării anul 2007.

2004: Alegeri prezidențiale tur II: primarul Bucureștiului, Traian Băsescu, câștigă alegerile, învingându-l pe primul ministru, Adrian Năstase.


surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro

Read More

Gânduri de seară..................

În noaptea despărţirii dintre noi
Copacii cad pe drum din doi în doi,
În ochi mă bate viscolul câinesc
Şi am venit să-ţi spun că te iubesc.

Probabil drumul meu va duce-n iad
Mă-mpiedic de o lacrimă şi cad,
Şi iar adorm şi iar mi-e dat un vis
Că biata cifră doi s-a sinucis.

Şi de atâta viscol vestitor
Nu ochii mei, ci ochii tăi mă dor,
Că tineri am intrat şi cu ce rost
Şi ce bătrâni ieşim din tot ce-a fost.

Nici aripile zboruri nu mai pot,
E numai despărţire peste tot
Şi se aude că va fi mai greu
Decât vom fi departe tu şi eu.

Dar nu pentru a-ţi spune că e rău
Am dat cu bulgări mari în geamul tău,
Ci ca să ştii, în viscolul câinesc,
Că plec şi mor şi plâng şi te iubesc.

Şi vreau să-ţi dau cu acte înapoi
Dezastrul împărţirilor la doi,
Ca să-nţelegi şi tu ce-i cuplul frânt
Şi cum e să fii singur pe pământ. (Adrian Păunescu)

Read More

Ştirile zilei

11 decembrie 2013

"Binele e o visare, un proiect mereu amânat şi urmărit cu un efort istovitor, o limită pe care n-o atingem niciodată, domnia lui e imposibilă. Numai răul poate merge până la marginile sale şi domni absolut."( Camus Albert)

CE : Oficialii români trebuie să se supună regulilor UE.

Poziţia CE privind modificările la Codul Penal din România va fi reflectată în raportul MCV din luna ianuarie, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt Mark Gray, citat de Mediafax.

"Nu am văzut legea care a fost votată ieri seară (marţi, n.r.) în Parlamentul României (....) Nu vom comenta pe marginea unor cazuri individuale sau părţi din această lege. Dar e important de spus că atunci când vine vorba de chestiuni precum conflictul de interese şi integritate, acestea sunt acoperite, împreună cu aplicarea regulilor în materie de corupţie, în cadrul MCV şi vor fi abordate în următorul raport pentru România, care urmează să fie adoptat de către Comisie luna viitoare. Aceste chestiuni vor fi atinse şi acesta (raportul MCV) va fi cadrul în care Comisia Europeană va avea o poziţie detaliată", a precizat Mark Gray, la briefingul de presă.
Purtătorul de cuvânt al CE a mai spus că oficialii trebuie să se supună regulilor privind corupţia şi conflictul de interese.

"Am subliniat în rapoartele precedente - şi cred că poziţia Comisiei Europene este clară - că atunci când e vorba de oficiali care deţin funcţii legislative, executive, administrative sau juridice, trebuie să se supună regulilor în materie de corupţie şi conflict de interese. Principiul potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii este foarte important pentru CE", a spus Gray.
Întrebat dacă experţii CE aflaţi la Bucureşti la sfârşitul lunii trecute, în pregătirea raportului MCV, au fost informaţi în legătură cu aceste schimbări, purtătorul de cuvânt al CE a declarat că amendamentele la Codul Penal nu au fost menţionate de către oficialii români.

"Ambasada Regatului Ţărilor de Jos urmăreşte cu îngrijorare amendamentele (la Codul Penal, n.r.) şi aşteaptă evoluţiile viitoare", se arată în răspunsul misiunii diplomatice.

Ambasada SUA: Amendamentele la Codul Penal, pas înapoi, semnal descurajator pentru investitori

"Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri (marţi, n.r.) în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse", se arată în comunicatul Ambasadei SUA la Bucureşti.

Ambasadorul Marii Britanii Martin Harris a declarat că este îngrijorat privind proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerând că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că este important să fie sprijinite inclusiv de politicieni.

 "Eu cred că ANI şi DNA au avut realizări foarte importante pentru România, de fapt aceste instituţii sunt motorul reformei în viaţa publică în România", a spus diplomatul, adăugând că este foarte important ca şi ANI şi DNA să aibă sprijinul tuturor, inclusiv al politicienilor.
În concluzie, Harris a spus că speră că va exista din partea Parlamentului "un angajament consistent în sprijinul luptei împotriva corupţiei".

Monica Macovei : Cere sancţionarea deputaţilor PDL care au votat pentru modificarea Codului penal.

 Europarlamentarul Monica  Macovei menţionează, într-o declaraţie, că, potrivit listei de vot de pe site-ul Camerei Deputaţilor, deputaţii Adrian Gurzău şi Gheorghe Udriște au votat pentru modificarea infracţiunii de conflict de interese, alături de USL, iar deputatul Dragoş-Ionel Gunia s-a abţinut.

"În aceste condiţii, solicit conducerii PDL să analizeze situaţia celor 3 deputaţi şi să-i sancţioneze, pentru că modificarea infracţiunii de conflict de interese este o lovitură dată anticorupţiei", adaugă Monica Macovei.
Ea susţine că USL acţionează în acest moment împotriva intereselor României şi a statului de drept, iar PDL nu poate fi părtaş, nici măcar cu un vot, la acest demers.

Emil Boc : USL legalizează corupţia pentru demnitari în România .

Emil Boc a declarat, astăzi, într-o conferinţă de presă, că USL vrea să creeze o categorie de supercetăţeni, demnitarii, "la care legea să nu poată ajunge".

"USL legalizează corupţia pengtru demnitari în România şi îşi bate joc de tot ce s-a făcut în România bun în ultimii ani în materie de luptă împotriva corupţiei şi de democraţie. USL întoarce România la regimurile africane, în care n-are nicio legătură legea cu demnitarul. În Constituţie, avem un articol foarte clar care spune că «nimeni nu este mai presus de lege». Or, USL propune să legalizăm corupţia pentru demnitari, să legalizăm conflictele de interese pentru demnitari, să îi absolvim de răspundere penală printr-o lege a amnistiei, să creăm o categorie de supercetăţeni, demnitarii, la care legea să nu poată ajunge. Aşa ceva, un asemenea regim propus de USL, nu există în UE, poate prin Africa mai există aşa ceva", a spus Boc.
Potrivit acestuia, USL boicotează interesele României, şansa integrării depline în UE şi de a fi un stat respectat în UE.

Cristian Rădulescu: PDL va ataca la CC modificările la Codul penal adoptate de Cameră.

Liderul grupului PDL din Senat, Cristian Rădulescu, a declarat, miercuri, că formaţiunea sa vă ataca la Curtea Constituţională modificările la Codul penal adoptate de către Camera Deputaţilor.
"Sunt de părere că orice prevedere care poate să ducă la orice urmă de îndoială cu privire la crearea unui statut diferenţiat al parlamentarilor faţă de funcţionarii publici obişnuiţi este o prevedere proastă şi trebuie să fie evitată. Din cauza aceasta, prevederile care au fost adoptate ieri vor fi atacate de către noi la Curtea Constituţională", a spus Rădulescu.

"Sunt de părere că orice prevedere care poate să ducă la orice urmă de îndoială cu privire la crearea unui statut diferenţiat al parlamentarilor faţă de funcţionarii publici obişnuiţi este o prevedere proastă şi trebuie să fie evitată. Din cauza aceasta, prevederile care au fost adoptate ieri vor fi atacate de către noi la Curtea Constituţională", a spus Rădulescu.
El a precizat să PDL a strâns semnăturile necesare pentru sesizarea Curţii Constituţionale.

"Am strâns semnăturile. Suntem în curs de a face această sesizare şi în cursul zilei de mâine vom depune la Curtea Constituţională această cerere de control constituţional asupra modificărilor adoptate ieri (marţi, n.r.) la Codul penal", a spus Rădulescu.

Valeriu Zgonea: Modificările Codului Penal nu îi protejează pe parlamentari de ANI sau DNA.

"Ceea ce se întâmplă în ultimele zile este o amplă campanie de dezinformare. Atât DNA, cât şi ANI funcţionează pe baza unor legi proprii, iar acele legi nu au fost modificate. Mai mult, ANI nu are nicio competenţă în sfera penală, deci nu are cum să fie afectată de vreo modificare a Codului Penal ", a spus Zgonea.

"Modificările aduse Codului Penal nu îi protejează în niciun fel pe senatori şi deputaţi de ANI sau DNA, aceştia putând fi cercetaţi în continuare pentru fapte de corupţie, conflict de interese sau incompatibilităţi", a declarat, miercuri, Zgonea. El a menţionat că, pur şi simplu, Codul Penal "a fost armonizat" cu Constituţia şi cu deciziile Curţii Constituţionale, care fac distincţie între parlamentari, ca reprezentanţi ai poporului, şi funcţionarii publici.

"Nimeni nu ar trebui să îşi facă nicio grijă. Parlamentarii pot fi în continuare cercetaţi pentru fapte de corupţie, cât şi pentru conflict de interese sau incompatibilităţi", a susţinut Zgonea.

Tiberiu Niţu : Nu s-a cerut Parchetului un punct de vedere cu privire la modificarea Codului Penal.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat astăzi, că instituţiei pe care o conduce nu i s-a cerut un punct de vedere cu privire la modificările aduse Codului Penal, adoptate marţi de Camera Deputaţilor.
 "Nu ni s-a cerut un punct de vedere cu privire la acest modificări ale Codului Penal. Nici nu era necesar acest lucru", a spus Niţu.
Procurorul general al României a precizat că nu doreşte să comenteze efectele pe care le-ar avea modificările aduse Codului Penal.

Crin Antonescu : Declaraţiile lui Barbu sunt de natură să genereze demisia din funcţia de ministru.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, astăzi, la Senat, că afirmaţiile recente ale ministrului Culturii, Daniel Barbu, legate de bugetul anti-HIV sunt "de natură să genereze demisia din funcţia de ministru".
 "Este greu să-ţi imaginezi care e resortul unor asemenea declaraţii, sau unor asemenea gafe, este întru totul trist că intelectuali adevăraţi, că oameni care au citit atâtea cărţi, şi care au şi scris câteva cărţi cu adevărat bune, pot face asemenea declaraţii. Nu am apucat, din cauza agendei pe care o cunoaşteţi, în fond ziua de ieri ne desparte de acest moment, nu am apucat să discut cu domnul ministru Barbu acest lucru, dar punctul meu de vedere este că aşa ceva, o asemenea declaraţie, indiferent de motivele care au generat-o, de conjunctură, de orice... sunt de natură să genereze demisia unui ministru, oricât de bun ministru ar fi fost şi oricâte merite ar fi avut", a spus Antonescu, la Senat, într-o declaraţie de presă.
El a adăugat că demisia dintr-o funcţie de ministru nu este o dezonoare, nu este o ruşine.

"Dimpotrivă, oamenii puternici şi oamenii de conştiinţă pot să-şi dea demisia", a spus Antonescu.

Victor Ponta : Poate reuşim să mărim bugetul la Curtea Constituţională, să muncească şi dânşii mai eficient.

Premierul Ponta afirmă că îi pare rău să vadă că legea descentralizării nu poate fi aplicată de la începutul lunii ianuarie, Curtea Constituţională amânând decizia asupra sesizării PDL de neconstituţionalitate, adăugând că poate trebuie mărit bugetul CC că judecătorii să muncească "mai eficient".

 "Îmi pare rău să văd, dar nu o să avem de la 1 ianuarie legea descentralizării. Curtea Constituţională nu lucrează de sărbători şi a amânat-o, înţeleg, pe 10 (ianuarie - n.r.). Sunt un pic îngrijorat pentru că era vorba şi de legea privind cooperarea în domeniul afacerilor europene, care, de asemenea, e contestată de preşedinte de multe luni şi s-au depăşit toate termenele legale. Curtea Constituţională nu ne-a zis şi nu ştim ce facem de la 1 ianuarie, care sunt atribuţiile Guvernului, care-s atribuţiile Parlamentului, ale... Poate reuşim să mărim bugetul la Curtea Constituţională, să muncească şi dânşii un pic mai eficient, că, dacă durează trei, patru, şapte luni o hotărâre, e destul de dificil", le-a spus Ponta, miercuri, miniştrilor, la începutul şedinţei de Guvern.
Curtea Constituţională a decis astăzi, să amâne pentru 10 ianuarie 2014, sesizarea PDL legată de proiectul legii descentralizării, adoptat în noiembrie prin asumarea răspunderii de către Guvern.
Curtea ar fi trebuit să ia în discuţie miercuri sesizarea PDL, dar a decis să amâne cauza până pe 10 ianuarie 2014.

Guvernul României  : Au fost aprobate Normele metodologice de gestionare a problemei câinilor fără stăpân.

Proiectul normelor a fost discutat şi săptămâna trecută în Guvern, dar membrii Executivului au amânat atunci aprobarea documentului şi au decis să fie continuate discuţiile pe această temă încă o săptămână, pentru îmbunătăţiri. Proiectul de norme, prezentat la jumătatea lunii noiembrie, prevede că acei câini nou-născuţi cu proprietar vor fi identificaţi în termen de maxim 30 zile de la fătare şi, în orice caz, înainte de vânzarea sau scoaterea în spaţii publice a acestora, iar câinii adulţi cu proprietar - în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a normelor, dar nu mai târziu de 1 martie 2014, în timp ce câinii proveniţi din adăposturile publice trebuie identificaţi în momentul adopţiei, dar în orice caz înainte de a părăsi adăpostul.
Câinii neidentificaţi şi neînregistraţi după data de 1 martie 2014 sunt consideraţi câini fără stăpân şi sunt trataţi conform procedurilor legale, mai prevede proiectul de norme.

Coreea de Nord  :  Vinde aur, semnul unui posibil colaps economic iminent.

Coreea de Nord a început să vândă cantităţi mari de aur Chinei, într-o încercare de a ieşi din criză economică, au declarat astăzi, surse familiare cu afaceri nord-coreene, relatează agenţia sud-coreeană Yonhap în pagina electronică.
 "De mai multe luni, Coreea de Nord a început să-şi vândă până şi aurul", a declarat o sursă sub protecţia anonimatului. "Vânzările de aur către străini sunt un barometru cu privire la aflarea sau nu a Coreei de Nord în criză", a adăugat această sursă.
Este pentru prima dată când Phenianul a vândut aur, de la venirea la putere a lui Kim Jong-un, la sfârşitul lui 2011, după moartea tatălui său, a mai precizat sursa citată.

Kiev  : Confruntări între poliţie şi manifestanţi în faţa primăriei.

Confruntări au izbucnit, astăzi, de  dimineaţă, între scutieri şi manifestanţi în faţa primăriei din Kiev, ocupate de duminică de opoziţie, potrivit unui jurnalist al AFP aflat la faţa locului.
Câteva sute de membri ai forţelor de ordine se aflau în faţa clădirii şi îşi foloseau bastoanele din dotare împotriva manifestanţilor. Ocupanţii clădirii îi stropeau cu un furtun antiincediu de la etaj, pe o temperatură de aproximativ minus 10 grade Celsius.
Forţele de ordine s-au retras din Piaţa Independenţei din Kiev
Forţele de ordine ucrainene s-au retras, astăzi, din Piaţa Independenţei din Kiev, unde au încercat, în cursul dimineţii, să înlăture manifestanţii. Membrii forţelor antirevoltă au urcat în maşini şi au părăsit piaţa, pe care o ocupaseră în proporţie de aproximativ o treime înainte de a fi blocaţi de miile de manifestanţi, potrivit unui jurnalist al AFP aflat la faţa locului.

Papa Francisc, desemnat "persoana anului 2013" de revista Time.

"Arareori se întâmplă ca un actor nou pe scena mondială să capteze atenţia publicului atât de repede, atât în rândul tinerilor, cât şi al vârstnicilor, atât în rândul credincioşilor, cât şi al scepticilor", a declarat Nancy Gibbs, redactorul-şef al revistei Time, explicând desemnarea Papei Francisc drept "persoana anului 2013".

 METEO

Joi 12 decembrie 2013,  vremea se va menţine mai rece decât ar fi normal pentru această perioadă, în timp ce în restul teritoriului regimul termic va fi apropiat de mediile multianuale ale perioadei. În estul şi sud-estul ţării, cerul va fi mai mult noros, iar în prima parte a zilei va mai ninge slab, local în Dobrogea, pe arii restrânse în jumătatea estică a Munteniei şi izolat în Moldova şi zona de munte. În restul intervalului, în aceste regiuni se vor mai semnala trecător şi pe spaţii restrânse precipitaţii slabe, mai ales sub formă de ninsoare, cu precădere în Dobrogea.  În celelalte zone cerul va fi variabil, dar în zonele joase, îndeosebi din centru, nord-vest, dimineaţa şi noaptea se va semnala ceaţă, izolat persistentă şi asociată cu chiciură şi fulguieli. Vântul va sufla slab şi moderat cu unele intensificări în prima parte a zilei, în Moldova şi Dobrogea, dar mai ales în Carpaţii Meridionali şi de Curbură, unde pe creste, vântul va sufla tare, cu peste 80-90 km/h, spulberând zăpada deja pusă. Temperaturile maxime, în creştere uşoară faţă de ziua precedentă, vor fi cuprinse între -4 grade în estul Transilvaniei şi 7 grade în Oltenia, iar cele minime se vor încadra între -12 şi -1 grad.
În Bucureşti, vremea va fi apropiată de normalul termic al perioadei. Cerul va fi mai mult noros, iar la începutul zilei vor fi condiţii de fulguială. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 2...3 grade, iar cea minimă de -4...-2 grade.

 Evenimente petrecute de-a lungul anilor, în 11 decembrie......................

1810: S -a născut Alfred de Musset, poet, prozator și dramaturg francez (d. 1857).

1843: S -a născut Robert Koch, medic german ce a descoperit bacilul tuberculozei, laureat al Premiului Nobel în 1905 (d. 1910).

Robert Koch (n. 11 decembrie 1843, Clausthal, Saxonia Inferioară – d. 27 mai 1910, Baden-Baden) a fost un bacteriolog german. A studiat la Göttingen, avându-l ca profesor pe Jacob Henle care afirma în 1840 că rănile sunt infectate de niște organisme parazite.
Koch a stabilit cauza bacterială a mai multor boli infecțioase și a descoperit microorganismele care cauzează antraxul (1876), infectarea rănilor (1878), tuberculoza (1882), conjunctivita (1883), holera (1884) și alte boli. A fost profesor la Universitatea din Berlin din 1885 până în 1891 și șef al Institutului de Boli Infecțioase (pe care l-a fondat tot el), din 1891 până în 1904. În cursul cercetărilor sale bacteriologice pentru guvernul german și pentru cel englez, a călătorit în Africa de Sud, India, Egipt și în alte țări. Cu această ocazie, el a făcut studii valoroase cu privire la boala somnului, malarie, ciuma bubonică, lepră și alte boli. Pentru contribuțiile lui la studiul infecției tuberculoase, Koch a primit în 1905 Premiul Nobel pentru Fiziologie/Medicină.

1882: S -a născut Max Born, fizician, Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 1954; a adus contribuții în mecanica cuantică (d. 1970).

1901: A fost trimis primul semnal radio transatlantic de către italianul Guglielmo Marconi, de la Poldhu din Cornwall, fiind recepționat de Persy Wright Paget, la St. John, din Newfoundland.

1935: S -a născut Ferdinand Alexander Porsche, designer german și proprietar de firmă.

1958: A fost arestat sub acuzația de "uneltire contra orânduirii sociale" filozoful Constantin Noica, condamnat la 24 de ani de muncă silnică, la 1 martie 1960.

Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vitănești, județul Teleorman - d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu) a fost un filosof, poet, eseist, publicist și scriitor român. În perioada 1949 - 1958 are domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel. Aici, Noica și-a căpătat ideea filosofică și totodată și-a trasat principalele coordonate ale filosofiei sale de mai târziu. În 1958 Noica este arestat, anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi. Alături de el vor fi arestați toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de "grupul Noica".
Execută la Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964. Din 1965 se stabilește în București, unde va lucra ca cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române, având drept domiciliu un apartament cu două camere unde Noica va ține seminarii private pe marginea filosofiei hegeliene, platonice sau kantiene. Printre participanți se numără mai tinerii săi colegi de la Centrul de Logică (Sorin Vieru) sau de la Institutul de Istoria Artei (Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu).
Ultimii ani din viață începând cu anul 1975, Constantin Noica și i-a petrecut la Păltiniș lângă Sibiu, locuința lui devenind loc de pelerinaj și de dialog de tip socratic pentru admiratorii și discipolii săi (vezi Jurnalul de la Păltiniș de Gabriel Liiceanu). Se stinge din viață la 4 decembrie 1987. A fost înmormântat pe 6 decembrie 1987, la Schitul Păltiniș, după dorința sa, slujba fiind oficiată de un sobor de preoți în frunte cu ÎPS Mitropolit Antonie al Ardealului, Crișanei și Maramureșului. După 1989, Gabriel Liiceanu s-a ocupat de reeditarea integrală a cărților lui Noica.

1993: A decedat Elvira Popescu, actriță de teatru și film stabilită în Franța (n. 1896).

Elvira Popescu (Popesco) (n. 10 mai 1894, București - d. 11 decembrie 1993, Paris), a fost actriță româncă de teatru și film, directoare de scenă, care a făcut o strălucită carieră în Franța.
A absolvit cu brio Conservatorul de Artă Dramatică din București și a fost angajată la Teatrul Național, unde i s-au dat încă de la începutul carierei sale roluri principale. Întemeiază Teatrele Mic și Excelsior, împreună cu actorii Ion Manolescu și respectiv Ion Iancovescu. Autorii francezi au ocupat un loc de predilecție în repertoriul ei, dintre care Louis Verneuil, la vremea aceea unul din cei mai spirituali și în vogă autori de vodeviluri, a fost favoritul ei. Cariera teatrală a Elvirei Popescu a durat neîntrerupt timp de 65 de ani. Pentru o atât de lungă perioadă de timp, repertoriul pieselor interpretate de ea a fost totuși relativ restrâns. În afară de piesele lui Louis Verneuil, a mai jucat în creațiile lui Henry Bernstein, André Roussin, Sacha Guitry. Explicația repertoriului relativ redus este simplă, toate piesele în care Elvira Popescu era protagonistă țineau afișele cu anii, fiind extrem de solicitată de public. Unele dintre ele au depășit 2000 de spectacole, ceea ce rămâne o performanță rareori egalată de alți actori și/sau actrițe.
Cariera cinematografică a actriței se întinde pe o perioadă cuprinsă între anii 1920 și 1970, cu o activitate mult mai intensă în anii 1930 și 1940. Chiar dacă Elvira Popescu a fost considerată de critică ca neegalând în calitate de protagonistă a ecranului triumfurile teatrale, actrița a creat totuși și pe memoria de celuloid anumite personaje remarcabile. A jucat în filmele "La Présidente", "Ils étaient neuf célibataires", "Austerlitz", "Plein Soleil", etc.
În schimb, ca actriță pe scenă, Elvira Popescu era realmente inegalabilă, posedând toate atuurile, subtilitățile, nuanțele și fâneţele profesiunii.
La o vârstă foarte înaintată, fără să-și piardă farmecul, a continuat să țină un salon deschis în apartamentul său din Avenue Foch, frecventat de toată protipendada literară, artistică, financiară și politică (de toate nuanțele) a Parisului. André Roussin, Guy de Rothschild, Jacques Chirac, Pierre Cardin, Valéry Giscard d'Estaing, precum și mulți alții, se numărau printre cei care o priveau și o ascultau fermecați. A fost distinsă cu premiul "Molière" pentru cea mai bună actriță, decernat de asociația actorilor francezi, și de două ori cu ordinul Legiunea de Onoare, una dintre cele mai înalte dinstincții ale statului francez.
A încetat din viață la venerabila vârstă de 99 de ani, la Paris. Este înmormântată într-un splendid cavou în marmură (no. 119), pe o alee lăturalnică, aproape de ieșirea din Cimitirul Père-Lachaise din Paris.

2000: Ion Iliescu (PDSR) a ieșit învingător în al doilea tur de scrutin, devenind, pentru a doua oară, președintele României. A depus jurământul pentru această funcție la 20 dec. 2000.

surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro

Read More

Gânduri de seară..............

Povestea adevărului şi adevărul poveştii.

Pe vremuri, cu mult înainte ca cineva să mai ţină minte, adevărul hoinărea, gol - goluţ, pe drumurile întortocheate ale vieţii. Dar, toţi îi întorceau spatele. Nimeni nu dorea să-l găzduiască. Oamenii fugeau din calea lui. Iar adevărul, posomorât şi mâhnit, îşi continuă pribegia…, până într-o zi, când întâlni povestea.
Aceasta strălucea şi împrăştia frumuseţea ei, etalând o vestimentaţie aristocrată şi accesorii elegante. Toţi cei care o vedeau afişau bucuria sinceră de a fi privilegiaţi de prezenţa ei.
- Spune-mi, dragul meu prieten de ce afişezi atâta tristeţe? De ce cutreieri străzile cu faţa asta spăşită? - se adresă afectuos Povestea.
Ştergându-şi lacrimile invizibile, adevărul îi împărtăşi:
- Sunt copleşit de durere, sunt bătrân, toţi îmi întorc spatele, nicio fiinţă umană nu mă iubeşte…
Povestea, uşor dezamăgită de cele auzite, împărtăşi adevărului:
- Nu bătrâneţea reprezintă motivul desconsiderării tale. Şi eu sunt în vârstă, dar, cu trecerea anilor, oamenii mă apreciază tot mai mult. Uite, am să-ţi dezvălui secretul oamenilor: ei doresc să-şi încânte ochii cu ceva frumos şi strălucitor. Tocmai de aceea, am să-ţi ofer haine şi încălţări şi tot acaretul pentru ca să oferi şi tu imaginea pe care ei vor să o vadă.
Zis şi făcut.
Adevărul a urmat sfatul prietenos şi s-a vestimentat în distinsele ţinute oferite de către poveste.
De atunci, şi până în zilele noastre, adevărul şi povestea, povestea şi adevărul, se plimbă mână în mână pe cărările vieţii, fiind ambii iubiţi în aceeaşi măsură de către toţi oamenii…...
                                                                         (Povestire populară evreiască)

Read More