Dragostea mea,
ancora grea,
ţine-mă strâns;
toate mă dor:
gura – de dor,
ochii – de plâns.
Vântul căzu –
- poate că nu,
dar s-a făcut
linişte-n cer,
fără puteri,
ca la-nceput.
Nu mai visez
paşi pe zapezi,
urme de vulpi;
nu mai sunt flori,
sufletul lor
doarme în bulbi.
Singurătăţi…
Nu mi te-arăţi,
nu-mi trimiţi veşti.
Cât fără rost.
Oare ai fost?
Oare mai eşti? (Nina Cassian - Dorul)
A fost o dragoste ca un acord de Bach,
de-o gravitate limpede... Aveam o dată
o nobilă mişcare-analizată
ca...
Lasa un mesaj vocal