Se afișează postările cu eticheta PAC. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PAC. Afișați toate postările

joi, 12 decembrie 2013

Ştirile zilei.

12 decembrie 2013

"Nu dragi prieteni, nu cred că suntem în faţa unei dihotomii intre statul de drept şi alt fel de stat, ci cred că suntem în faţa unui proces regretabil de abandonare a viitorului în favoarea unui trecut pe care, iată, unii şi l-ar dori rectificat, falsificat…îmbunătăţit, iar în aceste condiţii, daţi-mi voie să vă rog frumos să judecaţi profund, să vă gândiţi mai bine şi îndelung. Vreau doar să vă gândiţi mai bine, mai profund…" ( Cristian Diaconescu)

Preşedintele Traian Băsescu : Voiculescu a făcut presiune,  Năstase a avut contribuţia lui.


"Voiculescu este un viitor puşcăriaş. Cel puţin aşa cum arată prima instanţă, cu cinci ani. Nu a fost o presiune mică din partea lui Voiculescu pentru această lege cu amnistia şi graţierea, ci o presiune consistentă, în mod cert pe ambii lideri, şi pe Ponta şi pe Antonescu. Probabil că Adrian Năstase a avut contribuţia lui, pentru că Ponta trebuie să-l asculte. Mai are Zambaccian în faţă în care, sincer, îi doresc tot binele din lume. Dar, eu nu ştiu cum se derulează dosarul. Sunt riscuri consistente pentru mulţi oameni politici, extrem de influenţi asupra celor doi lideri", a afirmat Băsescu, joi, la Adevărul Live, întrebat cu privire la legea amnistiei şi graţierii. Potrivit preşedintelui Băsescu, Antonescu şi Ponta sunt "lideri slabi", care nu pot "ţine partidul în mână".

"Nu suntem la stadiul să graţiem. Dacă avem nevoie de ceva, dacă este supra-aglomeraţie în penitenciare, să mai construim două penitenciare, dar nu suntem la stadiul graţierilor în număr mare. Cazuri excepţionale mai poţi gândi", a susţinut şeful statului.
"Nu spune nimeni că avem condiţii ideale. Dar, decât să pui în libertate 10-12.000 de infractori, pentru care statul a cheltuit enorm să-i extragă din societate - să ştiţi că nu s-au dus singuri acolo, au fost ani de anchetă, ani de supraveghere, cu poliţie, cu procuratură, cu judecători, au fost ani de cheltuieli pentru fiecare dintre ei - şi dintr-o dată, vine o lege şi spune: 'îi facem liberi'. Nu este o soluţie. Eu, în locul politicienilor care se plâng că sunt supraaglomerate puşcăriile, aş fi spus: 'măi fraţilor, nu avem bani'. Să spunem că nu are statul români bani să construiască încă vreo două-trei puşcării. Faceţi puşcării private", a declarat Preşedintele Băsescu.

Mihai Răzvan Ungureanu :  E necesară o comisie specială care să verifice cum au trecut prin comisii modificările la Codul Penal.

Liderul Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, a spus, astăzi, la Iaşi, că este necesară constituirea unei comisii speciale în Parlament, care să verifice modul în care au trecut prin comisii modificările la Codul Penal, susţinând că ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ar trebui să demisioneze.

"S-au forţat procedurile şi regulamentele. Este necesară o comisie specială care să verifice toate aceste lucruri. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ar trebui şi el chemat în faţa Comisiei Juridice din Cameră pentru a explica avizul dat de Guvern pe modicările respective. Mai mult, cer demisia ministrului Justiţiei. Este nevoie să vină în Parlament şi să spună cum au ajuns proiectele pe masa parlamentarilor", a afirmat Mihai Răzvan Ungureanu.
"Toate persoanele sumbre ale mafiei politice, gen cazul Voicu, respiră uşuraţi că-şi petrec Crăciunul în linişte pe seama noastră", a spus Ungureanu.

"Ar fi un gest demonstrativ al opoziţiei. O grevă ar trebui urmată de părăsirea legislativului cel puţin până la finalul actualei sesiuni parlamentare", a mai spus Mihai Răzvan Ungureanu.
Liderul FC consideră că batjocorirea statului de către USL repune România pe lista ţărilor nefrecventabile, la fel cum s-a întâmplat în anul 1990, când minerii au venit la Bucureşti.

"Cred că ne apropiem de un punct critic, pentru că România devine ţapul ispăşitor al Europei. Suntem în situaţia din vara anului trecut, motiv suplimentar pentru îndepărtarea de Schengen", a adăugat Mihai Răzvan Ungureanu.

Valeriu Zgonea: Preşedintele coordonează o adevărată campanie de dezinformare.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, astăzi, că şeful statului dezinformează cu bună ştiinţă în privinţa consecinţelor aduse modificărilor Codului Penal pentru a distrage atenţia opiniei publice de la ancheta Parlamentului cu privire la afacerile cu terenuri ale familiei Băsescu.

"Traian Băsescu este furios că Parlamentul a votat înfiinţarea comisiei de anchetă privind achiziţia terenului de către faţa preşedintelui. Şi atunci minte şi dezinformează cu privire la consecinţele modificărilor aduse Codului Penal. Preşedintele coordonează o adevărată campanie de dezinformare, o campanie care face rău României, la fel cum a făcut şi în vara anului trecut", a menţionat Zgonea potrivit unui comunicat de presă.
Preşedintele Camerei a adăugat că şeful statului are mijloace instituţionale pentru a-şi exprima poziţia cu privire la modificările aduse Codului Penal, dar a ales în schimb să lanseze o campanie cu minciuni şi dezinformări şi să inventeze lovituri de stat.  Zgonea a mai precizat că modificările aduse Codului Penal respectă întru totul principiile statului de drept.

"Modificările pe care le-am adus pun în acord Codul Penal cu prevederile Constituţiei şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care disting între funcţionari publici şi parlamentari. Acestea nu afectează nici activitatea DNA şi nici pe cea a ANI, care funcţionează în baza unor legi proprii, care nu au fost modificate. Parlamentarii vor putea fi în continuare cercetaţi atât pentru corupţie cât şi pentru situaţiile în care se află în conflict de interese. Vom explica aceste lucruri opiniei publice, tuturor instituţiilor interesate şi partenerilor noştri europeni şi le vom spune că Traian Băsescu minte şi dezinformează pentru a-şi acoperi propriile lui afaceri", a mai afirmat preşedintele Camerei.

Ambasadorii Germaniei şi Franţei, la Comisia juridică din Camera Deputaţilor.

Ambasadorul Germaniei şi cel al Franţei în România au fost prezenţi astăzi la Comisia juridică de la Camera Deputaţilor, unde au primit informaţii cu privire la modificările Codului Penal aduse de deputaţi la începutul acestei săptămâni.

"Nu au fost abordări politice deloc. Ce se va întâmpla cu proiectele de lege, evident, va trebui să fie o decizie politică, toate abordările mele în calitate de preşedinte al comisiei sunt tehnice. Discuţiile au avut ca scop nişte clarificări care au fost bine venite şi pentru noi, şi pentru partenerii noştri de discuţie pe fiecare articol în parte şi cred că domniile lor s-au lămurit că nu este o problemă care ţine de fond, ci de formă, adică nu s-a schimbat cu nimic, din perspectiva politicii penale, nici statutul parlamentarului şi nici legea amnistierii şi graţierii nu este atât de neagră cum a fost prezentată. În schimb, este adevărat, şi dânşii au subliniat, am pierdut la capitolul comunicare. Probabil că ar fi trebuit să ieşim noi, comisia sau Parlamentul, cu argumente pentru fiecare proiect în parte înainte de a exista reacţia celorlalţi", a declarat preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă. El a adăugat că Ambasadă Germaniei a cerut să să întâlnească cu membrii comisiei, iar pe cei de la Ambasada Franţa i-au chemat cei din comisie la un dialog.

Bogdan Ciucă: Modificările la Codul Penal pot fi contestate la CCR sau retrimise de preşedinte Parlamentului.

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, a declarat joi că modificările la Codul Penal pot fi atacate la Curtea Constituţională sau preşedintele le poate trimite la reexaminare, iar legea amnistierii şi graţierii poate fi retrimisă de plen la comisie.

"Domnul Antonescu şi ceilalţi lideri politici vor decide împreună ce se va întâmpla cu aceste legi, asta nu ţine de Comisia juridică. Din perspectivă parlamentară, modificarea Codului Penal şi-a încheiat parcursul parlamentar în această etapă. El pleacă spre promulgare. În această perioadă există un termen în care poate fi atacat la Curtea Constituţională de cei ce pot să atace sau poate să-l retrimită preşedintele la Parlament. În această situaţie, el va fi rediscutat de Senat, va fi rediscutat de Cameră şi vom decide din nou ce se va întâmpla cu proiectul şi va pleca din nou spre promulgare", a spus Ciucă la Palatul Parlamentului.

"Orice lucru e perfectibil şi nu cunosc vreo lege care să fie perfectă nici la noi, nici în alte state. Vom trage unele concluzii în cazul unei retrimiteri să putem îmbunătăţi proiectul de lege, dar până ajunge va trebui să vedem care sunt observaţiile concrete", a precizat preşedintele Comisiei juridice.

Victor Ponta : Proiectele de lege privind amnistia şi Codul Penal trebuie rediscutate de către Parlament.

Premierul Victor Ponta a declarat, astăzi, ca proiectele de lege privind amnistia şi Codul Penal trebuie rediscutate de către Parlament.

"Aceste proiecte trebuie rediscutate de către Parlament. (...) Nu s-a încălcat nicio Constituţie, Parlamentul legiferează, deci toată isteria asta nu se bazează pe ceva neconstituţional. Cele două legi trebuie discutate cu toate celelalte instituţii, cu Ministerul Justiţiei, care pe unul dintre proiecte a dat aviz negativ, pe celălalt nu l-a cunoscut, cu CSM, cu Parchetul General, dacă se referă la Parchetul General, şi prezentate Comisiei Europene înainte de a fi adoptate pentru a se stabili dacă încalcă vreo obligaţie internaţională a României", a declarat premierul Victor Ponta, la finalul seminarului România Investiţiilor, România Dezvoltării, organizat la sediul BNR.
"Faptul că Parlamentul legiferează după care preşedintele atacă sau retrimite la Curte sunt drepturi constituţionale, nimeni nu poate spune că Parlamentul să nu legifereze. Şi eu cred că face foarte bine", a afirmat Victor Ponta.
Cu privire la reacţiile ambasadelor mai multor state europene privind adoptarea acestor legi de către Parlament, premierul a replicat: "Nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor se întâmplă la fel. Singura reacţie care cred că a fost total greşită (...) a fost a Ambasadei Statelor Unite, care vorbea de investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece din România dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că protejăm proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni niciodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată".

Liviu Dragnea : Revizuirea Constituţiei este o prioritate pentru reforma statului.

Revizuirea Constituţiei României este o prioritate a USL, în ianuarie 2014 urmează să reluăm discuţiile pe această temă, a declarat astăzi, la Drobeta Turnu Severin, vicepremierul Liviu Dragnea.

"Noi hotărâsem desfăşurarea respectivului referendum odată cu alegerile prezidenţiale din 2014. Din păcate propunerea noastră a fost atacată la Curtea Constituţională şi trebuie să mai aşteptăm", a precizat Dragnea.
Dragnea a mai arătat că Legea referendumului, aşa cum a fost formulat proiectul, constituie pentru Traian Băsescu "o teamă de reformă a statului", "altfel nu se explică de ce acesta tergiversează promulgarea unei legi constituţionale asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat deja".

PDL : A depus două sesizări la CC referitoare la modificările aduse Codului Penal.

PDL a depus, astăzi, la Curtea Constituţională, două sesizări în legătură cu modificările adoptate marţi de Camera Deputaţilor la Codul Penal, una vizând definirea funcţionarului public şi cealaltă referindu-se la conflictul de interese. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, joi, că sesizările au fost semnate inclusiv de către parlamentarii Remus Cernea (independent), Diana Tuşa (PNŢCD), Eugen Tomac (PMP) şi Mihaela Stoica (PMP). Liderul PDL le-a mulţumit celor 50 de parlamentari care au semnat sesizările.

"PDL a depus astăzi două contestaţii la Curtea Constituţională prin semnăturile a 50 de deputaţi şi mulţumesc deputaţilor Cernea, Tuşa, Tomac şi Stoica care au semnat alături de noi pentru depunerea celor două contestaţii", a spus Blaga la o conferinţă de presă, adăugând că parlamentarii PPDD şi PNL nu au dorit să semneze. Blaga a spus că prima sesizare la CC se referă la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul penal prin care parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua sesizare se referă la modificarea articolului 147 din Codul penal prin care parlamentarii au fost scoşi în sfera funcţionarilor publici.

Crin Antonescu: PDL e un partid ridicol pe care nu se poate pune bază.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, astăzi, că PDL este "un partid ridicol" pe care "nu se poate pune bază". Antonescu a făcut aceste afirmaţii în contextul în care PDL a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională modificările aduse Codului Penal.

"Am auzit că PDL contestă la Curtea Constituţională. Nu putem să contăm, pentru că PDL şi-a mai luat avânt, aşa, curaj, să mai conteste şi alte lucruri, dar s-a răzgândit. Nu se poate pune bază pe acest partid, e un partid ridicol, îmi pare rău să spun asta", a spus liderul PNL.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, că, dacă modificările la Codul Penal vor fi retrimise Camerei Deputaţilor spre reexaminare, va propune deputaţilor liberali să respingă prin vot toate acele modificări care pot fi interpretate în sensul că demnitarii vor obţine imunitate în faţa legii.

Klaus Iohannis  : S-a lucrat "pompieristic". Nu aşa lucrează un Parlament.

Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat, joi, despre modificarea Codului Penal, că s-a procedat "pompieristic", apreciind că "nu aşa lucrează un Parlament" şi susţinând că era necesară o dezbatere publică şi corelarea întregii legislaţii.

 "Am putut observa cu toţii că s-a creat o aşa mare agitaţie în sectorul public şi cred că trebuie să vedem aici fondul lucrurilor, pe de-o parte, şi comunicarea cu spaţiul public, pe de altă parte. Fondul problemei este unul care, cu siguranţă, poate fi discutat şi - fără să fi citit în detaliu ce s-a modificat acolo - pot să spun că sunt termeni care au mai fost dezbătuţi şi, cu siguranţă, unele teme sunt bine rezolvate. Dincolo de acest fapt, modul în care s-a procedat este unul pompieristic. Nu aşa trebuie să lucreze un Parlament", a declarat Iohannis. Potrivit acestuia, "dacă se discută termeni importanţi, chiar dacă ideea le vine târziu (parlamentarilor - n.r), ar trebui a doua zi nu să intre în plen şi să voteze, ci să repună în discuţia publică aceste chestiuni".
"Nu cred că s-a procedat corect. Cred că în Camera Deputaţilor nu s-au luat hotărârile cele mai înţelepte pentru procedură şi din acest motiv au apărut aceste suspiciuni. Cred că majoritatea celor care au arătat cu degetul spre Cameră nici nu au citit în detaliu ce s-a discutat acolo, ci doar li s-a părut suspectă procedura. Şi mie la fel! Şi tuturor. Eu cred că aici conducerea Camerei trebuia să fie un pic pe fază", a spus prim-vicepreşedintele liberal.

România  : Cea mai mare creştere a producţiei industriale din UE în luna octombrie.

Producţia industrială a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,8% în Uniunea Europeană, în luna octombrie 2013, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, cel mai semnificativ avans din rândul statelor membre UE fiind înregistrat în România (10,2%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
România se situează de asemenea în rândul ţărilor UE care au înregistrat cea mai mare creştere a producţiei industriale în luna octombrie 2013, comparativ cu luna septembrie 2013. Cea mai mare creştere lunară a fost înregistrată de Lituania (2,2%), urmată de Danemarca (1,8%), România şi Cehia, ambele cu o creştere de 1,7%.

Membrii ''Cartel Alfa'' au încheiat protestul din faţa Guvernului.

Cei peste 100 de membri ai CNS 'Cartel Alfa', care au protestat, miercuri, în faţa sediului Guvernului, au încheiat acţiunea revendicativă, fără să se înregistreze niciun fel de incidente.
''La protestul de astăzi (miercuri - 11 decembrie) au participat sindicalişti de la Federaţia Mecanicilor de Locomotivă, dar şi din ramurile Servicii Publice, Artă şi Cultură. Oamenii doresc, în principal, modificarea legislaţiei muncii şi acordarea măsurilor de protecţie socială pentru salariaţii care îşi pierd locurile de muncă. Prin această acţiune revendicativă, cerem autorităţilor revenirea la un dialog social constructiv între sindicate, patronate şi Guvern'', a declarat, preşedintele CNS ''Cartel Alfa'', Bogdan Hossu.

CE va recupera 335 de milioane de euro reprezentând cheltuieli incorecte în cadrul PAC de la 15 state membre.

Comisia Europeană (CE) a anunţat joi că revendică 335 de milioane de euro de la 15 state membre, printre care şi România, reprezentând fonduri alocate în cadrul Politicii Agricole Comune cheltuite în mod incorect. În cazul României este vorba despre o corecţie de 70.000 de euro, care ar urma să nu aibă un impact financiar, informează un comunicat al CE.
Executivul comunitar precizează că a recuperat deja o parte din aceste sume, impactul financiar al deciziei de joi fiind de circa 304 milioane de euro. Banii revin practic la bugetul UE, deoarece nu au fost respectate reglementările comunitare sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare. Statele membre au responsabilitatea de a efectua plăţile şi de a verifica cheltuielilor efectuate în cadrul politicii agricole comune (PAC), iar CE are obligaţia de a se asigura că ţările au utilizat fondurile în mod corect.
Cele mai mari corecţii individuale sunt cele imputate Franţei pentru probleme privind respectarea eco-condiţionalităţii (141,8 milioane de euro), iar Grecia va trebui să returneze 78,8 milioane de euro, din cauza unor deficienţe în alocarea de drepturi la plată.
Olanda va suporta şi ea corecţii de 24,3 milioane de euro, printre altele pentru deficienţe legate de controalele la faţa locului şi calcularea plăţilor şi a sancţiunilor. Corecţiile aplicate pentru diferite deficienţe pot fi cumulative, în cazurile unor ţări fiind vorba de impunerea unor seturi de cinci sau şase corecţii diferite.
În cazul României este vorba despre o corecţie propusă de 70.000 de euro pentru întârzierea plăţilor, care însă nu ar urma să aibă impact financiar, conform anexei publicate de CE.

Hannes Swoboda: Modificările aduse Codului Penal vor influenţa negativ raportul MCV.

Modificările aduse Codului Penal contravin valorilor Uniunii Europene şi vor influenţa negativ raportul MCV, a afirmat astăzi, pentru RFI, liderul socialiştilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda.
"Poziţia mea e foarte clară: legea de modificare a Codului Penal contravine valorilor Uniunii Europene, pentru că toţi trebuie să fie responsabili pentru acţiunile care nu ţin direct de mandatul lor, adică vorbitul în Parlament, votarea unor legi etc. Sper că aceste modificări nu vor intra în vigoare. Este un adevărat pas înapoi pentru ţară şi va împiedica aspiraţiile justificate ale României în multe domenii, precum acordul Schengen", a declarat Swoboda la RFI.
Întrebat dacă Parlamentul s-a grăbit, acesta a răspuns afirmativ. "Absolut, Parlamentul s-a grăbit! (...) Am impresia că, uneori, politicile anticorupţie sunt folosite greşit, în scopuri politice. Dar consecinţa nu poate fi ca parlamentarii sau alte categorii vizate să nu poată da socoteală pentru corupţie", a arătat Hannes Swoboda.  În opinia acestuia, modificările la Codul Penal vor influenţa negativ raportul MCV, "la fel cum vor influenţa negativ imaginea României, nivelul potenţialelor investiţii". "Mi se pare o decizie foarte rea pentru ţară însăşi", a completat Swoboda.

Marek Szczygiel  : Summitul de la Vilnius continuă pe străzile din Ucraina.

Politica de vecinătate a Uniunii Europene şi rezultatele summitului Parteneriatului Estic desfăşurat la sfârşitul lunii trecute la Vilnius s-au aflat joi în centrul unei conferinţe organizate de Institutul European din România, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. 'Politica adevărată se petrece pe străzile din Ucraina. Practic, summitul de la Vilnius nu s-a terminat încă', a apreciat ambasadorul polonez la Bucureşti, Marek Szczygiel.

"Toţii ochii sunt acum aţintiţi pe Ucraina, iar în Polonia toată lumea înţelege importanţa acestui moment decisiv pentru viitorul acestei ţări", a declarat Szczygiel, care a luat cuvântul într-un panel denumit 'Parteneriatul Estic: de la Vilnius la Riga', cu trimitere la următoarea reuniune programată în 2015 în capitala letonă.

"Europa ar trebui să sprijine această mobilizare proeuropeană şi să dea dovadă de unitate', a subliniat şeful misiunii diplomatice poloneze de la Bucureşti, adăugând că "ţări precum România şi Polonia trebuie să menţină acest spirit de mobilizare viu".

"Este de aşteptat că presiunile externe asupra Republicii Moldova şi Georgiei să se intensifice anul viitor, odată cu apropierea perspectivei semnării acordurilor parafate (...) Comisia Europeană ar trebui să contabilizeze acţiunile Rusiei şi să verifice legalitatea lor din punct de vedere al tratatelor internaţionale", a mai spus diplomatul.

METEO

Vineri, 13 decembrie 2013, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în estul și sud-estul României. În Dobrogea, vor mai fi precipitații slabe, predominant sub formă de ninsoare. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -5 grade în estul Transilvaniei și 8 grade în Oltenia, iar cele minime se vor încadra între -9 și 1 grad, mai coborâte în depresiuni, spre -15 grade. Vântul va sufla slab până la moderat, cu unele intensificări pe crestele montane. Dimineața și noaptea, în zonele joase, pe arii restrânse va fi ceață, asociată cu depunere de chiciură.
În București, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 4 grade, iar cea minimă va fi de -4…-2 grade. Spre sfârșitul intervalului vor fi condiții de ceață.

 Evenimente petrecute de-a lungul anilor, în 12 decembrie......................


1821: S -a născut Gustave Flaubert, scriitor francez (d. 1880).

1864: Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad și de Caransebeș; Andrei Șaguna a fost numit mitropolit.

1868: Înființarea agenției diplomatice române la Viena.

1893: S -a născut Edward G. Robinson, actor american de origine română (d. 1973).

1896: Guglielmo Marconi a făcut, la Londra, prima demonstrație publică a radioului.

1915: S -a născut Frank Sinatra (Francis Albert), actor și cântăreț american (d. 1998).

Francis Albert „Frank” Sinatra (n. 12 decembrie 1915 – d. 14 mai 1998) a fost un cântăreț, crooner și actor american, laureat al premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, în 1954, pentru rolul jucat în filmul From Here to Eternity. Și-a început cariera muzicală împreună cu Harry James și Tommy Dorsey. Sinatra a avut succes ca interpret de muzică ușoară în anii 40, devenind idolul bobby soxer-ilor. Cariera sa profesională a stagnat la începutul anilor 1950, dar a revenit în 1954, după ce a câștigat premiul Oscar și un Glob de aur.

1944: Bunurile Teatrului Național din București au fost cedate rușilor, în contul despăgubirilor de război reglementate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova, la 12 sept. 1944.

1953: S -a născut Dan C. Mihăilescu, istoric și critic literar, traducător, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu", cronicar literar român.

1983: A decedat  Amza Pellea, actor român de teatru și film (n. 1931).

Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 în Băilești, Dolj - d. 12 decembrie 1983, București) fost un actor român de teatru și film. A fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie. A fost actorul care a interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor, precum Decebal sau Mihai Viteazul. A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manlache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim și Veler Doamne" de Victor Ion Popă.
Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.


1991: Curtea Supremă de Justiție, Secția militară, i–a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.

2002: Uniunea Europeană a invitat zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004. Numărul membrilor UE crește astfel de la 15 la 25. Pentru România și Bulgaria a fost fixat ca termen al aderării anul 2007.

2004: Alegeri prezidențiale tur II: primarul Bucureștiului, Traian Băsescu, câștigă alegerile, învingându-l pe primul ministru, Adrian Năstase.


surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro

joi, 19 septembrie 2013

19 septembrie 2013 by Viorica Crainic

Bine v- am regăsit!

" Curajul este ca dragostea, se hrăneşte din speranţă".

(Napoleon Bonaparte)

 

Cătălin Predoiu  : Va anunţa luni componenţa guvernului alternativă al PDL.

Prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu va anunţa luni componenţa guvernului alternativă al democrat-liberalilor, a declarat vicepreşedintele formaţiunii Radu F. Alexandru, astăzi, într-o conferinţă de presă.

"Săptămâna viitoare, cum bine ştiţi, PDL va lansa guvernul alternativă. Am certitudinea că aceia care vor fi desemnaţi ca membri ai acestui cabinet, fiecare pe domeniul lui, vor informa opinia publică de priorităţile pe care şi le asumă în domeniul respectiv. Cu siguranţă aşa va face şi cel care va fi titularizat ca membru al guvernului pe domeniul Culturii", a declarat vicepreşedintele PDL.
Întrebat dacă va răspunde de domeniul culturii în guvernul alternativă, Radu F. Alexandru a refuzat să comenteze
"Nu cunosc nimic şi nu am de făcut nicio declaraţie legat de acest subiect. Luni, domnul Cătălin Predoiu, primul-ministru al guvernului alternativă, va anunţa componenţa cabinetului", a mai declarat vicepreşedintele PDL.

PDL solicită premierului Victor Ponta demiterea de urgenţă a ministrului Culturii, Daniel Barbu, având în vedere "lipsa de respect faţă de oamenii de cultură", concretizată recent prin propunerea de comasare a mai multor instituţii de spectacol, între care Teatrul de Operă, Teatrul de Operetă şi Teatrul de Balet, a declarat vicepreşedintele PDL Radu F. Alexandru.

"PDL cere în modul cel mai insistent premierului Victor Ponta demiterea de urgenţă a domnului Daniel Barbu. Pe parcursul anilor în fruntea Ministerului Culturii au fost câţiva titulari ai ministerului, (...) mă gândesc la Andrei Pleşu, Ion Caramitru, Răzvan Teodorescu, oameni care au avut un proiect din care au reuşit să realizeze mai mult sau mai puţin. Au fost oameni în fruntea ministerului care au ajuns acolo drept răsplată pentru devotamentul politic faţă de partidele din care făceau parte. Au fost personalităţi de marcă în domeniul cultural care au fost răsplătiţi pentru meritele lor incontestabile, Ludovic Spiess sau Marin Sorescu. Niciunul dintre aceşti foşti miniştri ai Culturii, 17 la număr pe parcursul anilor, nu a dovedit o asemenea lipsă de adecvare, o asemenea lipsă de cunoaştere a instituţiilor culturale, o asemenea lipsă de respect şi de elementară preţuire pentru oamenii de cultură pentru creator cum dovedeşte invariabil actualul ministru al Culturii, domnul Daniel Barbu", a declarat vicepreşedintele PDL.

Victor Ponta  :  Efectuează o deplasarea în Turcia.

Premierul Victor Ponta a decolat azi dimineaţa spre Turcia, la bordul unui avion Spartan, de pe Bază Militară 90, aeronava având puţin peste 20 de locuri. Vizita primului-ministru Victor Ponta la Ankara are drept scop asigurarea continuităţii dinamicii dialogului bilateral la nivel înalt şi consolidarea cooperării bilaterale, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări, semnat în decembrie 2011. În martie 2013 a fost semnat şi Planul de Acţiune, care concretizează acţiunile prevăzute în Parteneriatul strategic.
Victor Ponta este însoţit la Ankara, printre alţii, de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Dusa, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nită, secretarul de stat în MAE George Ciamba, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Vladimir Mănăstireanu, deputatul Iusein Ibram (minoritatea turcă) şi deputatul Varol Amet (minoritatea tătară).

PSD  : Doi europarlamentari,  prin tot ceea ce fac, se comportă ca duşmani ai ţării noastre.

Europarlamentarii PSD Cătălin Ivan şi Corina Creţu au vorbit azi, într-o conferinţă de presă, despre acţiunile împotriva statului român ale eurodeputatului László Tőkés, susţinând că acesta face mult rău ţării prin declaraţiile şi acţiunile sale, motiv pentru care ar trebui să-i fie retrasă distincţia Ordinului Naţional "Steaua României".

"România are foarte mulţi adversari în Parlamentul European, sunt totuşi doi europarlamentari care, prin tot ceea ce fac, se comportă ca duşmani ai ţării noastre din diferite motive - Monica Macovei, am întrebat-o de foarte multe ori ce probleme are cu România şi cu românii şi n-a ştiut să-mi explice (...) şi alt europarlamentar care face foarte mult rău României în PE este László Tőkés. Tőkés a fost vicepreşedinte al PE susţinut de PDL. Sunt de notorietate scrisorile trimise de Elena Băsescu de susţinere pentru Tőkés , se vorbea atunci de o înţelegere între primul-ministru al Ungariei şi Traian Băsescu de susţinere pentru  Tőkés. Toată delegaţia PDL în PE a făcut lobby pentru László Tőkés . Toate declaraţiile lui László Tőkés din ultimul timp i-a făcut pe europarlamentarii PSD să ia atitudine şi europarlamentarul care s-a luptat cel mai mult cu László Tőkés a fost Corina Creţu", a subliniat Cătălin Ivan, liderul europarlamentarilor PSD.

"Din păcate, dl. Tőkés  a ales confruntarea, maximizarea, de multe ori declaraţiile sale nu au fost sancţionate. A făcut atâţia paşi înainte şi merge într-o direcţie periculoasă, patronează la Bruxelles în PE astfel de acţiuni care, în opinia sa, ar trebui să ducă la dezintegrarea României şi este de datoria noastră să reacţionăm pentru că acea declaraţie legată de protectorat nu e una singulară. A lansat şi un concurs pentru un steag al Transilvaniei, cred că sunt lucruri foarte grave în Ardeal, ar fi un semnal foarte important, pentru că nu s-au uitat nici acum consecinţele Dictatului de la Viena. Cred că trebuie să dăm un semnal pentru stabilitatea ţării şi să-i impunem dlui.Tőkés să dea socoteală pentru faptele şi declaraţiile sale", a arătat Corina Creţu, care a făcut un apel să se treacă peste culoarea politică, pentru că este vorba despre o chestiune de patriotism.

Kelemen Hunor: Retragerea distincţiei Ordinului Naţional "Steaua României" eurodeputatului László Tőkés, inoportună.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră inoportună o eventuală retragere a Ordinului Naţional "Steaua României" în cazul europarlamentarului László Tőkés .
"Cel mai important lucru este că trebuie să ne obişnuim că există libertate de exprimare. Acest lucru înseamnă că poţi să fii de acord sau nu poţi să fii de acord. Fiecare are dreptul constituţional să spună lucruri aşa cum crede el, indiferent dacă noi suntem sau nu suntem de acord. Nu ar trebui retras acest ordin pe motivele enumerate de către cei care au iniţiat acest lucru. În acest sens am trimis ieri o scrisoare către Cancelaria Ordinelor la Preşedinţia României (...) pentru că şi eu sunt purtător al acestui Ordin. Am spus legat de subiect că nu consider un astfel de demers oportun. Dacă ai dat Ordinul "Steaua României" pentru meritele din Revoluţie pentru eurodeputatul Tokes, nu poţi să retragi pentru alte lucruri", a declarat liderul UDMR.

"Nici eu nu sunt de acord cu toate declaraţiile sau cu majoritatea declaraţiilor (lui László Tőkés -n.r.), dar nu poţi să negi că în '89 oamenii au ieşit şi pentru libertatea de exprimare. Este dreptul constituţional să spui lucruri bine gândite sau să spui lucruri mai puţin bine gândite şi mai puţin apreciate la nivelul societăţii, dar acest drept nu poate fi negat. Şi nu a primit Tőkés această distincţie pentru altceva decât pentru meritele din Revoluţia din '89. Dacă cumva s-ar adeveri că n-a avut nici un merit, atunci poţi să te gândeşti la retragerea Ordinului său retragerea distincţiei, dar într-o altă situaţie, nu. Se deschide o străduţă pe care după aceea nu mai poţi să te opreşti, o să mergi în jos, în jos, în jos, pentru că se contestă libertatea de exprimare în fond, propunând această sancţiune pentru eurodeputatul Tokes", a spus Kelemen Hunor.

Referitor la Roşia Montană, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat  : "Problema exploatării miniere de la Roşia Montană nu poate fi rezolvată de această comisie, fiindcă proiectul de lege, aşa cum noi am văzut, forma în care a fost trimis la Parlament conţine foarte multe elemente neconstituţionale şi aceste elemente nu pot fi clarificate de către comisia de specialitate. Acolo sunt oameni din toate domeniile, dar în primul rând eu cred că Guvernul şi coaliţia ar trebui să se gândească în continuare la retragerea acestui proiect".

Klaus Iohannis: Pentru România ar fi bine să rămână cancelar al Germaniei, Angela Merkel.

Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, fost preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, apreciază că pentru România ar fi bine să rămână cancelar al Germaniei Angela Merkel.
"Părerea mea e că doamna Merkel este un cancelar foarte bun pentru Germania. A reuşit un lucru pe care nu l-am avut demult în Europa. O persoană care a guvernat bine, solid, cu efecte pozitive pentru toată lumea, fără să aibă nicio latură de senzaţional. (...) Este pentru prima dată când o doamnă are atât de multă putere în Europa continentală", a arătat Klaus Iohannis.
"Germania este economia cea mai puternică şi este o ţară cu cea mai mare influenţă în politica UE. Şi atunci este important cine conduce Germania, fiindcă mai puţin direct, mai mult indirect va influenţa modul în care va evolua UE. E mai important cine e cancelar în Germania, decât cine e preşedintele Comisiei Europene", a menţionat Iohannis.

Răzvan Zamfir : Creşterea cuantumului despăgubirilor către foştii deţinuţi politici, o decizie oportună.

Secretarul general adjunct al Partidului Conservator, Răzvan Zamfir, apreciază că mărirea cuantumului despăgubirilor către foştii deţinuţi politici şi extinderea perioadei de plată sunt decizii oportune şi perfect legitime, dar motivul pentru care IICCMER demarează treptat şi lent acţiunile în justiţie împotriva foştilor torţionari rămâne neclar.

"Decizia Guvernului de a trimite în Parlament spre adoptare proiectul de lege privind despăgubirile pe care foştii torţionari ai regimului comunist ar trebui să le plătească deţinuţilor politici este una salutară, atât pe fond, cât şi datorită promptitudinii manifestate de Executiv. De asemenea, creşterea cuantumului despăgubirilor către foştii deţinuţi (de la 25-50% la 70%) şi extinderea perioadei de plată de la 2 la 5 ani sunt modificări oportune şi perfect legitime, al căror caracter simbolic au o importantă valoare de reparaţie morală. De altfel, proiectul de lege elaborat de Guvern este, dincolo de orice altceva, primul gest pragmatic al statului român, cu implicaţii şi efecte directe, de asumare a unui trecut probat prin mărturii şi dovezi istorice", consideră Zamfir, potrivit unui comunicat de presă al PC remis miercuri AGERPRES.

Raed Arafat  : Legea voluntariatului ar rezolva multe probleme.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, a declarat, astăzi, că Legea voluntariatului, iniţiată de deputatul Mihai Sturzu şi semnată de alţi 106 parlamentari, ar rezolva multe probleme, el manifestându-şi speranţa ca iniţiativa să fie publicată şi aplicată până la sfârşitul anului. Raed Arafat a participat, joi, în calitate de susţinător al voluntariatului, la conferinţa de presă în care deputatul PSD Mihai Sturzu a anunţat că a depus la Senat o propunere legislativă care reglementează voluntariatul şi care instituie obligaţia ca relaţia dintre voluntar şi organizaţia gazdă să aibă la bază un contract, voluntariatul urmând a fi recunoacut ca experienţă profesională.
El a precizat că SMURD, care a ajuns în acest moment să fie un serviciu de stat şi care are o rată de încredere foarte mare la nivelul populaţiei, a debutat de la un nucleu de voluntari.
"Mulţi au lucrat ca voluntari în acest serviciu şi au rămas cu mulţumirea că au lucrat ca voluntari, fără să aibă o recunoaştere oficială a perioadei care au petrecut-o ca voluntari. E absurd că un student, dacă merge şi lucrează ca barman, poate primi o hârtie că a lucrat ca barman, dacă merge să lucreze ca voluntar undeva şi ajută şi câştigă şi experienţă într-un anumit domeniu să nu primească o hârtie care să ateste această activitate", a spus Arafat.

ANRE  : Anunţă o creştere a preţului gazelor.

Preţul gazelor va fi majorat, de la 1 octombrie, cu cel mult 2% pentru consumatorii industriali, în timp ce pentru cei casnici tariful va creşte cu maximum 1%, a declarat, joi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei /ANRE/, Niculae Havrileţ, într-o conferinţă de specialitate.

"Producţia de gaz intern din depozite este, la ora actuală, de 95%, faţă de alţi ani, când procentul era de doar 25%. Din acest motiv, ANRE nu va creşte mult preţurile finale. La 1 octombrie trebuia, conform calendarului de liberalizare, să creştem preţul cu 3% pentru industrie şi cu 2% pentru casnici, dar, pentru că avem gaze interne stocate, creşterea va fi de 2% pentru industrie şi de 1% pentru casnici. De la 1 ianuarie 2014, probabil că preţul la gaze va fi la fel', a afirmat acesta.

''1 octombrie este următorul termen din calendarul de liberalizare a pieţei gazelor. La această dată, preţul gazelor de producţie internă este programat să se majoreze cu 2%. În ceea ce priveşte preţul final pentru consumatorii casnici, având în vedere influenţa în preţ a gazelor de import şi creşterea preţului gazelor de producţie internă, estimăm o majorare de cel mult 1%'', a spus Havrileţ.

Achim Irimescu : România nu ar trebui să încurajeze în noua PAC menţinerea fermelor mici în actuala formă.

România nu ar trebui să încurajeze, în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020, menţinerea fermelor mici, de 1-5 hectare, în actuala formă, în condiţiile în care, în prezent, doar 12.000 de ferme sunt economic viabile şi produc pentru piaţă, consideră secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

"Facem o mare greşeală dacă încurajăm în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020 plăţi suplimentare pentru fermele între 1-5 hectare, pentru că acolo sunt 90% din beneficiari şi din păcate acestea sunt ferme de subzistenţă. În prezent, în România, sunt doar 12.000 de ferme economic viabile, care utilizează însă 45% din terenul arabil al ţării şi produc în mod clar pentru piaţă. Sunt într-adevăr probleme sociale şi nu putem să omorâm fermele mici, dar ar fi o greşeală, în opinia noastră, să încurajăm menţinerea lor în această formă. De aceea avem în noua PAC sprijin pentru tinerii fermieri şi o serie de măsuri ca fermele să se dezvolte ca dimensiuni economic viabile", a declarat, joi, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-o conferinţă de profil.

"Sper să reuşim să obţinem în Consiliul Parlamentului acceptul să acordăm plăţi mai mari prin noua PAC pentru fermele care deţin între 5 şi 30 de hectare, iar pentru cele între 1 şi 5 ha şi peste 30 de hectare să acordăm o plată diminuată. O altă variantă ar fi ca plafonarea să rămână la latitudinea statului membru cu flexibilitate în aplicare şi atunci am putea face şi plata distributivă şi plafonarea. Sper ca la Consiliul Miniştrilor Agriculturii de luni (22 septembrie n.r.) să se revină asupra poziţiei din iunie şi să permită introducerea plafonării", a adăugat Irimescu.

Camera Deputaţilor  : Adoptare tacită.

Camera Deputaţilor a adoptat tacit o iniţiativă legislativă a şase deputaţi PSD care prevede că membrii Academiei Române, ai Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi ai academiilor de ramură vor fi exceptaţi de la pensionare la împlinirea vârstei de 65 ani. Proiectul care modifică Legea educaţiei naţionale prevede că personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani, cu excepţia membrilor Academiei Române, Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi academiilor de ramură, înfiinţate prin lege, care lucrează în centre de excelenţă, institute de cercetare, precum şi în unităţi din învăţământul superior.
Camera Deputaţilor este prima sesizată cu acest proiect.

Bacău: Salonul Naţional al Cercetării şi Inovării, a XVI-a ediţie.

Salonul Naţional al Cercetării şi Inovării, eveniment aflat la a XVI-a ediţie, în organizarea Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Bacău în parteneriat cu filială locală a Forumului Inventatorilor Români, şi-a deschis joi porţile în zona expoziţională a complexului "Central Plaza". Oamenii de afaceri şi cercetătorii reprezentând 33 de firme şi institute ori centre de cercetare-dezvoltare din România şi Republica Moldova, precum şi nouă inventatori au posibilitatea de a relaţiona, în cadrul expoziţiei, precum şi al celor cinci dezbateri tematice pentru evidenţierii rezultatelor industriei cercetării româneşti, oportunităţilor de transfer în economie a produselor şi tehnologiilor inovative performante.

"Menirea acestei manifestări, o rară avis în România, este tocmai de a oferi firmelor de profil, precum şi entităţilor şi structurilor de cercetare-dezvoltare ori persoanelor fizice implicate în domeniul cercetării şi inovării, prin finanţări publice ori private, posibilitatea de a-şi etala creaţiile tehnologice într-un cadru unitar şi eficient care să permită cunoaşterea şi schimbul de idei direct, dinamic. Aceasta în condiţiile în care se acordă o atenţie minimă acestui domeniu vital pentru creşterea producţiei industriale, a calităţii serviciilor şi, implicit, a bunăstării oamenilor", a declarat pentru AGERPRES preşedintele CCI Bacău, Doru Simovici.

"Rolul OSIM-ului este de apăra proprietatea intelectuală şi nu acela de a fi o frână în implementarea noilor tehnologii ori aparturii care să permită dezvoltarea ţării, a nivelului de trai al oamenilor", a afirmat prof. univ dr. Ion Sandu, preşedintele Forumului Inventatorilor din România.

Manuel Valls : Problema deschiderii spaţiului Schengen pentru România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2014 nu se află pe ordinea de zi.

Ministrul afacerilor interne francez Manuel Valls a declarat pentru France-Inter că problema deschiderii spaţiului Schengen pentru România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2014 nu se află 'pe ordinea de zi' şi că este mai mult decât rezervat în legătură cu aceasta, scrie joi Le Figaro.
"Eu sunt mai mult decât rezervat', a explicat ministrul francez, atât timp cât nu vor fi luate măsuri pentru a 'garanta securitatea cetăţenilor noştri". În replică la declaraţiile preşedintei Frontului Naţional (extremă dreaptă), care a dat asigurări că decizia a fost deja luată, Manuel Valls a afirmat: 'Marine Le Pen este incompetentă'.

ŞTIRI METEO

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, joi, o informare meteo de ploi moderate cantitativ valabilă în toată ţara până vineri dimineaţă.
Potrivit meteorologilor, pe parcursul nopţii de joi spre vineri (19/20 septembrie) în Moldova şi în zona Carpaţilor Orientali va ploua pe arii relativ extinse. Ploile vor fi moderate cantitativ, astfel că izolat se vor cumula 15...20 l/mp.
Informarea este valabilă de joi seară de la ora 20,00 până vineri dimineaţă la ora 8,00.

Vineri, 20 septembrie 2013, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în vestul, nordul și centrul României, unde pe arii restrânse va ploua slab, cu precădere în prima jumătate a zilei. Deși valorile termice diurne vor crește ușor în regiunile intracarpatice, vremea va fi răcoroasă în toată țara. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 13 și 23 de grade, iar cele minime se vor încadra între 3 și 13 grade, mai coborâte în depresiunile Carpaților Orientali spre 0 grade. Vântul va prezenta intensificări locale la munte și izolate în restul teritoriului, mai ales în timpul zilei.
În București, vremea va fi răcoroasă. Temperatura maximă va fi de 21…22 de grade, iar cea minimă de 8…10 grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat.

PERSONALITĂŢI

Eugen Bădărău

Eugen Bădărău (n. 19 septembrie / 2 octombrie 1887, Foltești, Galați; d. 11 martie 1975, București) a fost un fizician român, profesor universitar, director al Institutului de Fizică București, membru al Academiei Române (din 1948). Este considerat fondatorul școlii românești de descărcări electrice în gaze și fizica plasmei. Eugen Bădărău s-a născut la 19 septembrie 1887 la Foltești, Galați. A urmat cursurile liceului din Ismail și în 1905 și-a dat bacalaureatul. În dorința de a deveni inginer, a plecat în Austria și s-a înscris la Technische Hochschule din Graz. După doi ani de studii politehnice (1905-1907), dorind să perfecționeze partea teoretică, a plecat în Italia, înscriindu-se la Facultatea de Fizică a Universității din Pisa. În 1911 a obținut licența în fizică; a rămas în continuare la Pisa, ca asistent și doctorand al profesorului Angelo Battelli. A obținut titlul de doctor în fizică în 1912, cu o teză intitulată Constanta dielectrică a gazelor și amestecurilor gazoase. În lucrarea de doctorat a verificat experimental formula Clausius-Mossotti pentru aer și diverse amestecuri de gaze până la presiuni de 300 atmosfere. A fost apoi asistent la Institutul de Fizică Experimentală din Pisa (1912-1914). În anul 1914 a părăsit definitiv Italia și a plecat în Rusia, la Petrograd, unde i-a fost oferit un post de asistent la Institutul de Fizică, la catedra profesorului Orest Chwolson. În 1917 a devenit șef de secție la Institutul de Optică de Stat. Ulterior a obținut docența (1918) la Facultatea de Științe din Petrograd și a funcționat ca profesor la Institutul Fototehnic Superior (1918-1921). Cercetările sale în timpul șederii în Rusia s-au concentrat asupra problemelor de optică: a studiat birefringența corpurilor izotrope în câmp magnetic și a pus la punct un nou tip de interferometru.
În 1921 a revenit în România în calitate de profesor agregat, apoi profesor și șef al laboratorului de fizică experimentală, la Universitatea din Cernăuți, unde a fost și decan al Facultății de Științe (1926-1928). La Cernăuți a inițiat primele cercetări de fizica descărcărilor în gaze din România, devenind un deschizător de drumuri în domeniul fizicii plasmei.
În 1934 a fost chemat să preia conducerea catedrei de fizică corpusculară, nou înființată în cadrul Facultății de Științe a Universității din București; un an mai târziu a trecut la catedra de acustică, optică și fizică moleculară, unde a activat în perioada 1935-1962.  Cercetările efectuate de Eugen Bădărău asupra descărcărilor electrice în gaze și în fizica plasmei i-au adus recunoașterea că fondator al unei școli românești de cercetare în acest domeniu. A publicat o serie de articole devenite clasice despre izvoarele de ioni pozitivi, emisia secundară din corpurile solide, căderea catodică, descărcările în gaze la presiuni joase, influența sarcinii la pereți asupra tensiunii de aprindere. A fost printre primii care au dovedit experimental existența emisiei electronice a metalelor sub influența bombardamentului cu ioni pozitivi. A urmărit îndeosebi măsurarea ionilor pozitivi în tuburile cu descărcări în gaze, izvoarele de ioni pozitivi, emisiunea secundară din solide, tensiunile de aprindere a efluviilor, luminozitatea remanentă a gazelor excitate. A adus contribuții importante la optică și spectroscopie, acustică și ultraacustică. Din inițiativa să a luat ființă în 1955 Comisia de Acustică a Academiei, al cărei președinte a fost. S-a ocupat de problema poluării sonore și de aplicarea ultrasunetelor în testarea materialelor de construcție. Unele cercetări interesante se referă la obținerea parfumurilor și la influența ultrasunetelor asupra germinației plantelor.
A funcționat și ca director tehnic al Radiodifuziunii Române (1940-1944). A fost directorul secției de optică și spectroscopie din Institutul de Fizică al Academiei din București/Măgurele (1949-1956), apoi directorul Institutului de Fizică București al Academiei Române (1956-1975).
A fost membru fondator al Academiei de Științe din România.
În 1948 a devenit membru titular al Academiei Române (numită pe atunci „Academia RPR”).
A fost distins cu ordinul Meritul Științific (1966) și cu titlul de Om de Știință Emerit (1962). A încetat din viață la 11 martie 1975, la București.

Ruxandra Sireteanu

Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (n. 19 septembrie 1945, Mediaș; d. 1 septembrie 2008, Frankfurt am Main), cunoscută în lumea științifică sub numele scurt Ruxandra Sireteanu, a fost o biofiziciană română germană, șefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului și titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main. S-a ocupat cu studiul sistemului vizual uman, aducând contribuții fundamentale privitor la plasticitatea neurală și ambliopie. Ruxandra Sireteanu s-a născut la 19 septembrie 1945 în Mediaș; era cea mai mare dintre cele două fiice ale doctorului Modest Sireteanu și ale soției sale Eva (n. Oberth). După bacalaureat (1963) a studiat la Facultatea de Fizică a Universității din București, obținând în 1968 licența în fizică, specialitatea biofizică. În perioada 1968-1972 a lucrat ca biofizician la Centrul de Radiobiologie și Biologie Moleculară și apoi ca asistent stagiar la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București. În 1972 s-a expatriat, stabilindu-se în Germania. Și-a pregătit doctoratul în biofizică (1972-1976) la Scuola Normale Superiore din Pisa, efectuând partea experimentală (neurofiziologie și psihofizică) la Laboratorio di Neurofisiologia del CNR; în 1976 și-a susținut teza de doctorat intitulată Contributions to the study of the visual function, using spatially periodical stimuli. În anii următori a fost cercetător post-doctoral la universitățile din Ulm și Lausanne; în 1979 s-a alăturat grupului de cercetare Wolf Singer de la Institutul Max Planck de Psihiatrie din München.
În 1982 s-a transferat la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului (Max-Planck-Institut für Hirnforschung) din Frankfurt am Main, unde Wolf Singer devenise codirector; aici a organizat grupul de cercetare în Psihofizică. În 1990 a susținut la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz dizertația de abilitare profesorală (Habilitation) intitulată Development and plasticity of visual functions: psychophysical, electrophysiological and clinical studies, obținând venia legendi în zoologie. În calitate de profesor asociat a predat, la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main, începând din 1995, cursul de Psihologie Fiziologică; în 1999 a devenit profesor titular la catedră, nou înființată, de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie.
Cercetările întreprinse de Ruxandra Sireteanu au avut ca obiect sistemul vizual uman, în special plasticitatea neurală și ambliopia. A adus contribuții originale la psihofizica vizuală a persoanelor sănătoase, învățarea perceptuală la adulți și neuropsihologia clinică. Rezultatele relativ la bazele neurale ale ambliopiei, vederea binoculară și dezvoltarea sistemului vizual la nou-născuți, în perspectiva modificărilor apărute în cursul întregii vieți, au caracter de pionierat .
A fost afiliată la Association for Research în Vision and Ophthalmology, European Brain and Behaviour Society și Internaţional Society on Infant Studies. A făcut parte din colectivele redacționale ale revistelor Vision Research și Investigative Ophthalmology & Visual Science. În 1994 a primit premiul acordat de Societatea Bielschowsky pentru Cercetarea Strabismului și Neurooftalmologie (Bielschowsky-Gesellschaft für Schielforschung und Neuroophthalmologie). A încetat din viață la 1 septembrie 2008, în Frankfurt am Main, în urma unui traumatism cerebral.

Jeremy Irons

Jeremy John Irons s-a născut pe 19 septembrie 1948 şi este actor englez. După ce a urmat o perioadă de pregătire a carierei sale actoricești la Bristol Old Vic Theatre School, și-a început carieră pe scenă în 1969, apoi a debutat la Londra în “Godspell”, cu rolul Sf. Ioan Botezătorul. . De atunci a jucat în multe producții londoneze de teatru, printre care celebrele piese ale lui William Shakespeare Visul unei nopți de vară, Macbeth, Mult zgomot pentru nimic, Îmblânzirea Scorpiei sau Richard al II-lea. Și-a făcut debutul pe Broadway în producția semnată Tom Stoppard The Real Thing, pentru care a obținut și un premiu Tony pentru Cel mai bun actor. Primul său rol într-un film a venit în 1981, în drama The French Lieutenant's Woman, pentru care a fost nominalizat la Premiile BAFTA pentru Cel mai bun actor. Rolurile din filmele Moonlighting (1982), Betrayal (1983) sau The Mission (1986) i-au adus aprecierea criticilor și a publicului.  A obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în anul 1991.
Un  rol foarte apreciat a fost cel din filmul Reversal of Fortune, pentru care a câștigat multe premii. De fapt acesta a fost începutul marilor producții pentru Jeremy, ca The House of the Spirits (1993), The Lion King (1994), Die Hard with a Vengeance (1995), Lolita (1997), The Merchant of Venice (2004), Being Julia (2004) sau Appaloosa (2008). Pentru debutul său în televiziune, cu serialul Brideshead Revisited din 1981, a fost nominalizat la Globurile de Aur. Mai mult, a jucat și alături de Helen Mirren în miniseria de televiziune Elizabeth I, pentru care a câștigat atât un premiu Emy cât și un Glob de Aur.

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  19 SEPTEMBRIE

 Evenimente

 1783: A fost ridicat în aer cel de-al doilea balon cu aer cald construit de frații Montgolfier, având la bord trei pasageri: o rață, un cocoș și o oaie. Aterizarea s-a produs fără probleme, demonstrând că și alte vietăți decât păsările pot suporta înălţimile. Primul balon, fără echipaj, a fost înălţat la 5 iunie 1783.
    1893: Prin Legea Electorală, promulgată de guvernatorul insulei, femeile din Noua Zeelandă primesc dreptul de vot.

    1946: Se fondează Consiliul Europei.

Consiliul Europei a fost fondat în urma unui discurs ţinut de Winston Churchill la Universitatea din Zurich, la data de 19 septembrie 1946. Acest discurs cerea, în lumina evenimentelor celui de-al doilea război mondial, întemeierea unor „State Unite ale Europei", asemenea Statelor Unite ale Americii.
Consiliul Europei este o organizaţie internaţională având 46 de state-membre din regiunea europeană. Poate obţine statutul de membru orice stat european care acceptă principiul supremaţiei legii şi care garantează cetăţenilor lui drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
Unul dintre principalele succese ale Consiliului a fost Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care reprezintă baza Curţii Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.). Sediul Consiliului Europei se afla la Strasbourg, la graniţa franco-germana. Iniţial întrunindu-se la Palatul Universitar din Strasbourg, în prezent Consiliul se reuneşte la Palatul Europei, aflat în centrul oraşului.
Consiliul Europei nu trebuie confundat cu Consiliul Uniunii Europene sau cu Consiliul European, pentru ca instituţia despre care facem vorbire este o organizaţie separată, nefiind parte a Uniunii Europene.
Consiliul a fost întemeiat în mod oficial la 5 mai 1949, prin intermediul Tratatului de la Londra, când cei zece membri iniţiali au semnat statutul de la Westminster. Acest tratat este în prezent cunoscut drept Statutul Consiliului Europei. Articolul 1 (a) al Statutului afirma: „Telul Consiliului Europei este de a obţine o mai mare unitate între membrele sale, în scopul salvgardării şi al realizării idealurilor şi a principiilor care reprezintă moştenirea lor comună, cât şi de a facilita progresul lor economic şi social."
Consiliul se concentrează pe următoarele activităţi: protecţia democraţiei şi a supremaţiei legii; protecţia drepturilor omului, mai ales a drepturilor sociale, prin Carta socială europeană, a drepturilor lingvistice, prin Carta europeană pentru limbi regionale sau minoritare; promovarea identităţii şi diversităţii culturale în Europa; soluţionarea problemelor pe care le înfruntă societatea europeană, referitoare la discriminare, xenofobie, degradarea mediului, SIDA, droguri şi crima organizată; încurajarea stabilităţii democratice prin intermediul reformelor.
Instituţiile Consiliului Europei sunt: Secretariatul, Comitetul de Miniştri, Adunarea Parlamentară, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisarul pentru drepturile omului. Exista de asemenea o Comisie pentru democraţie prin intermediul legii, cunoscută mai bine sub denumirea de Comisia de la Veneţia. În 1955, Consiliul Europei a creat celebrul drapel european, cu cele 12 stele aurite aşezate în cerc pe un fond albastru.
Imnul european instituit tot de Consiliul Europei în 1972 este bazat pe Oda Bucuriei, ce face parte din Simfonia a IX-a a lui Ludwig van Beethoven. În 1964, ziua întemeierii sale oficiale (5 mai 1949), a devenit Ziua Europei. Între timp, ziua Europei a fost mutată pe 9 mai. Pentru a evita confuzia cu Uniunea Europeană, care utilizează acelaşi drapel, deseori Consiliul foloseşte o versiune modificată, ce prezintă un „e" stilizat în centrul stelelor de pe drapel.
În prezent, Consiliul Europei are 46 de state-membre, incluzând aproape toate statele europene. La întemeierea sa oficială, din 5 mai 1949, Consiliul avea zece membri: Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda şi Suedia.
România a fost admisă în Consiliul Europei la 7 octombrie 1993.
    1946: Festivalul de Film de la Cannes se reia după o întrerupere de șapte ani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

    1982: Scott Fahlman postează pentru prima dată emoticoanele :-) și :-( într-un mesaj.

Scott Elliot Fahlman (n. 21 martie, 1948, în Medina, Ohio, SUA) este un informatician la Universitatea Carnegie Mellon. Este cunoscut pentru munca sa de pionierat în planificare automată, rețele semantice, rețele neuronale (algoritmul Cascade correlation) și la limbajul Common Lisp (în special la CMU Common Lisp).
Fahlman a obținut o diplomă și un master în 1973 de la MIT și doctoratul (Ph.D.) de la MIT în 1977. Supervizorii tezei sale au fost Gerald Sussman și Marvin Minsky. Este membru al Asociației Americane de Inteligență Artificială. Doctoranzi importanți ai lui Fahlman au fost Donald Cohen, David McDonald, David S. Touretzky, Skef Wholey și Justin Boyan.
În perioadă mai 1996 – iulie 2000, Fahlman a fost directorul Justsystem Pittsburgh Research Center.
I se atribuie prima utilizare a unei emotigrame smiley. A considerat că folosirea smiley-urilor va ajuta persoanele participante la o conversație online să distingă glumele, de textele serioase. A propus utilizarea semnelor :-) și :-( pentru acest scop. Mesajul originar a fost postat la 19 septembrie 1982.
Mesajul a fost:
19-Sep-82 11:44    Scott E  Fahlman             :-)
From: Scott E Fahlman <Fahlman at Cmu-20c>
I propose that the following character sequence for joke markers:      
:-)    
Read it sideways.  Actually, it îs probably more economical to mark
things that are NOT jokes, given current trends.  For this, use       
:-(
El nu a fost primul utilizator de emotigrame. Un simbol similar a fost folosit într-un articol din Reader's Digest în mai 1967.Împreună cu alți colegi, în toamna anului 2007, a creat un concurs studențesc dotat cu premiul pentru inovație în domeniul comunicării între persoana asistată de calculator.

    1995: The Washington Post și The New York Times au publicat pentru prima oară Manifestul teroristului Ted Kaczynski.

 S -a născut în.................

     1749: Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician francez (d. 1822)
     1802: Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare de la 1848 (d. 1894)
     1887: Eugen Bădărău, fizician român, membru al Academiei Române(d. 1975)
     1911: William Golding, romancier britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1993) 
     1926: Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel
     1931: Jean-Claude Carrière, actor și scenarist francez
     1941: Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluționist și istoric al științei american (d. 2002)
     1945: Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană româncă stabilită în Germania (d. 2008)
     1948: Jeremy Irons, actor englez

Decese...............................

    1710: Ole Rømer, astronom danez (n. 1644)
    1761: Pieter van Musschenbroek, om de știință olandez (n. 1692)
    1843: Gaspard Coriolis, matematician, fizician, inginer francez (n. 1792)
    1909: Nicolae Hurmuzaki, om politic român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1826)
    1954: Miles Franklin, scriitoare și feministă de origine australiană (n. 1879)
    1961: Lucia Sturză Bulandra, actriță româncă (n. 1873)
    1978: Étienne Gilson, filosof și istoric francez (n. 1884)
    1988: Călin Alupi, pictor și profesor de pictură român (n. 1906)
    1996: Ștefan Mihăilescu-Brăila, actor român de teatru și film (n. 1925)
    2010: Horia Șerbănescu, actor român de teatru și film (n. 1924)
    2011: Johnny Răducanu, muzician român de jazz (n. 1931)

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More