
Te înalţă-cu-un zâmbet sau un simplu gest
Şi te lasă când nici nu te-aştepţi.
Îţi promite o lume şi un cerc infinit
Şi te-nchide în 4 pereţi.
Ah, femeia, femeia,
Ce-adânc mister nu poţi nicicând să-l dezlegi
Totuşi de bunăvoie ca un nebun
În lanţurile-i singur te legi
O doreşti, o visezi şi o cauţi
Şi apoi într-o zi, dimineţa te trezeşti robul ei
Pentru-o viaţă, dar nu poţi trăi fără ea.
Te coboară în abis, însă te crezi în rai
Te îmbie cu genele ei lungi
Îi spui "nu", dar atunci când te cheamă
La...