luni, 25 februarie 2013

BELEAUA ROMANIEI by Cristina Dana Preda

Are vechime mare pe acest pamant, foarte mare, experienta comunista vasta si la nivel inalt, decoratii si merite de toate clasele, oferite cu pretuire si incurajari de catre insusi conducatorul impuscat al statului, privilegii si mofturi pe alese si pe masura contributiei lui la propasirea pe cele mai inalte culmi a socialismului multilateral dezvoltat, a fost si este si astazi, un vajnic aparator al secretelor revolutiei, el reusind sa intunece etern filele scrise urat si murdar ale acelor timpuri grele, a favorizat benevol si inca de la inceputuri, el inventand si dezvoltand sistemic politica de tip interlop, perpetuand si cultivand cu harnicie oportunismul, minciuna, ura si avand mare grija, cea mai mare grija, sa coboare mereu barierele grele si de metal rece, in fata democratizarii Romaniei. Daca toate acestea nu ar fi existat, Romania ar fi avut astazi un alt statut, un alt prestigiu in Europa si in lumea intreaga, iar BELEAUA ROMANIEI, adica numele de ION ILIESCU, nu ne-ar mai fi spus nimic, ci ne-ar fi lasat pe toti rece precum gerul, iarna, in ziua de Boboteaza.

Cauzele succesului lui Turcescu & Casa Presei


Marele boom mediatic din competiţia Eurovision de până acum nu a fost, după părerea mea, nici competiţia în sine (care este mai valoroasă decât în anii trecuţi), nici faptul că la ea a participat Robert Turcescu cu formaţia Casa Presei, ci faptul că acesta a obţinut un rezultat foarte bun, mergând în finală. Şi încă de pe prima poziţie în opţiunile fanilor (cel puţin), aşa cum se pare că stau lucrurile.
Până la momentul anunţării rezultatului, pe website-ul meu sâmbătă seară intraseră  aproape 500 de vizitatori unici. Între orele 0:00 şi 1:00, pe website mai sosiseră încă aproape 100 de unici cu peste 250 de vizite: aflaseră ceva despre isprava lui Robert şi începuseră să caute pe Internet informaţii.
Al doilea lucru foarte interesant este că audienţa primei semifinale pare să fi fost mult mai mare decât a celei de-a doua, pentru că numărul de votanţi ai liderului de voturi (Narcis Ianău) în a doua semifinală era de trei – patru ori mai mic decât rezultatul intermediar văzut la Robert Turcescu şi Casa Presei.
Dar care sunt exact cauzele

duminică, 24 februarie 2013

24 februarie 2013 by Viorica Crainic

 Bine v -am regăsit prieteni!

Preşedintele României Traian Băsescu: Mesaj către comunitatea evreiască cu ocazia sărbătorii Purim.

"Îmi face o deosebită plăcere să transmit tuturor membrilor Comunităţilor evreieşti din România urările mele cele mai calde cu prilejul sărbătorii Purim, o sărbătoare a prieteniei, a credinţei şi a comuniunii.Celebrare a primăverii şi a înnoirii, Purim semnifică în acelaşi timp, triumful credinţei şi al speranţei într-un nou început. Dacă de-a lungul istoriei unui popor, momentele de încercare se împletesc cu evenimentele luminoase, Purim este cea mai strălucitoare evocare a purităţii şi a solidarităţii cu semenii, întruchipate de împărăteasă Estera. Am speranţa că această zi atât de importantă pentru comunitatea dumneavoastră şi pentru identitatea poporului evreu, atât prin evenimentul istoric pe care-l rememorează, cât şi prin înalta sa dimensiune spirituală, vă va aduce înţelegerea şi bucuria comuniunii. Doresc să reînnoiesc preţuirea mea faţa de contribuţia comunităţii evreieşti la binele societăţii româneşti şi să vă transmit urările mele cele mai calde de prosperitate şi încredere în viitor.
Hag Purim Sameah!"

România :  Primul loc la Balcaniada indoor de la Istanbul.

 FELICITĂRI!!  România, cu o echipă tânără, de perspectivă, a câştigat primul loc la Campionatul balcanic de atletism indoor disputat sâmbătă în sala Asli Ciakir, din Istanbul, totalizând în ierarhia generală, neoficială, 222 puncte, urmată de formaţia ţării gazdă, Turcia, cu 208 puncte.
La feminin, româncele au fost pe primul loc, cu 118,5 puncte, în timp ce la masculin băieţii s-au situat pe locul secund - 93,5 puncte, după Turcia, cu 104 puncte. De asemenea, atleţii români au cucerit 3 medalii de aur, 3 de argint şi 10 de bronz. Cele mai bune rezultate le-au obţinut noile campioane balcanice Andreea Ogrăzeanu, la 60 m plat, cu timpul de 7"39/100, Angela Moroşanu - 52"68/100 la 400 m, timp cu care şi-a îndeplinit, chiar la acest concurs baremul impus de federaţie pentru a putea fi selecţionată pentru Campionatele europene de la Goteborg (28 februarie-3 martie) şi Mirela Lavric, câştigătoare la 800 m, în 2'09"10/100. Medaliată cu argint, cu 1,91 m la înălţime (record personal), Daniela Stanciu şi-a făcut, de asemenea, rezultatul care îi permite selecţia la CE. Tot medalii de argint au obţinut la Istanbul Ancuţa Bobocel, la 3.000 m (9'03"56/100), Carmen Toma, la triplusalt (13,64 m), iar cu medalii de bronz se întorc acasă Florina Pierdevară, la 1.500 m (4'19"68/100), Ionuţ Zăizan, 1.500 m (3'46"10/100), Cristian Vorovenci, 3.000 m (8'19"34/100), Ana Maria Nesteriuc (60 m garduri - 8"63/100), Lavinia Scurtu, la săritura cu prăjina (3,90 m - record naţional de tineret), Bogdan Popă (prăjină, 5,00 m, record personal), Alina Rotaru (lungime, 6,29 m), Andrei Sasca (lungime, 7,34 m), George Baciu (triplusalt, 16,24 m) şi Andreea Huzum Vitan (greutate, 15,30 m).

România : Echipa care va participa la cel mai greu concurs de programare.

SUCCES!  Trei studenţi la informatică de la Universitatea din Bucureşti şi cei doi antrenori şi profesori ai lor se pregătesc ca între 30 iunie şi 4 iulie să participe la cel mai important concurs internaţional de programare pentru studenţi,  la Sankt Petersburg, în Rusia. Adrian Budău, Şerban Stan şi Mihai Calancea sunt medaliaţi la olimpiadele naţionale şi internaţionale, iar antrenorii lor, Marius Dumitran şi Andrei Grigorean au fost la Google şi Twitter. Cei cinci încearcă să lupte cu sistemul din România şi să se bată cu ruşii, bieloruşii şi polonezii pentru „gloria“ olimpică la informatică.

PDL : Convenţie Naţională pe 23 martie 2013, cu 5.000 de delegaţi.

Consiliul Naţional de Coordonare (CNC) al PDL a votat, sâmbătă, ca data pentru Convenţia Naţională Extraordinară a partidului să fie 23 martie, locul desfăşurării - pavilionul expoziţional ROMEXPO iar numărul delegaţilor să fie de 5.000. Propunerile, adoptate prin vot în CNC, pentru cei nouă membri ai comisiei de organizare a CNE sunt: Alin Popoviciu, Mircea Toader, Costică Canacheu, Sulfina Barbu, Traian Igaş, Ion Bălan, Alin Tişe, Bogdan Cantaragiu şi Marian Zlotea.
Monica Macovei candidează pentru şefia PDL. Eurodeputatul PDL Monica Macovei şi-a anunţat candidatura la şefia partidului.  Moțiunea pe care aceasta o va prezenta odată cu candidatura se numește "Reformiștii" și se adreasează "clasei de mijloc, României vrednice". "Vrem să fim un exemplu pentru clasa politică românească. Vrem să facem o opoziție puternică, nu una tovărășească. PDL nu trebuie să se livreze stângii", a declarat aceasta. "PDL nu poate fi condus de oameni care nu sunt o speranță pentru viitor, care nu sunt credibili, care nu au viziunea și capacitatea de a atrage electoratul căruia ne adresăm, România vrednică". Monica  Macovei a mai declarat că va demisiona din Parlamentul European dacă va câștiga alegerile interne.

UDMR :   Congres pe 25 mai 2013.


Consiliul Reprezentanţilor Unionali (CRU), reunit sâmbătă la Târgu Mureş, a hotărât cu unanimitate de voturi organizarea celui de-al XI-lea Congres al UDMR în data de 25 mai, la Miercurea Ciuc.
CRU a decis ca de organizarea congresului să se ocupe actualul secretar general al UDMR, Peter Kovacs, a hotărât modul în care vor fi formate cele două comisii ce vor lucra la modificarea programului organizaţiei şi a statutului şi modul în care se vor stabili delegaţiile. "Nu poţi să ai procentajul celor care participă la congres mai mic decât procentul celor care sunt delegaţi din oficiu. Şi de aceea va fi cel mai mare congres ca număr, pentru că şi primarii vor intra automat ca membri în congres. Atunci vom avea circa 750-760 de delegaţi. Deci va fi un echilibru între zona secuimii şi diaspora, unde locuiesc maghiari mai puţini", a declarat vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely.

Crin Antonescu: Băsescu ne-a scris mie şi lui Ponta cu privire la numirea procurorului general şi şefului DNA.

"Astăzi, preşedintele ţării, domnul Băsescu, îi scrie lui Victor Ponta, primului-ministru, îmi scrie mie ca preşedinte al Senatului, punându-ne în vedere că dacă nu punem mai repede procurorii, procurorul general şi şeful DNĂ, cei doi procurori, o să fim vinovaţi de neintrarea în Schengen, ignorând complet faptul că nu numai eu, ca preşedinte al Senatului, dar chiar şi primul-ministru, nu avem niciun fel de atribuţie în această privinţă. Mecanismul este foarte bine cunoscut: ministrul Justiţiei propune, CSM-ul avizează", a declarat preşedintele PNL. "Noi am încercat, în toată această perioadă, să punem capăt amestecului politicienilor în sistemul judiciar, numai că ne-am pomenit cu altceva, la fel de grav. Cu faptul că anumite instituţii, anumiţi oameni din vârful lor au început să facă ei politică", a mai spus Crin Antonescu.

Angela Merkel : Vizită în Turcia.


Angela Merkel a început astăzi,  o vizită oficială în Turcia, care va include o călătorie la graniţa cu Siria, unde Bundeswehr-ul participă la o misiune NATO pentru protecţia Turciei în eventualitatea unor atacuri cu rachete dinspre Siria. Luni, cancelarul german se va întâlni cu preşedintele Abdullah Gül şi cu premierul Recep Tayyip Erdogan. Merkel se va întâlni luni la Ankara cu preşedintele Abdullah Gül şi cu premierul Recep Tayyip Erdogan. Înainte de plecarea sa, Merkel s-a declarat în favoarea deschiderii unui nou capitol în negocierile cu Turcia în vederea aderării sale la UE. ''Noi purtăm negocieri fără ca rezultatul să fie fixat dinainte. Aceste negocieri au stagnat în ultima vreme şi eu sunt favorabilă deschiderii unui nou capitol pentru a putea avansa puţin'', a afirmat cancelarul.

Baroneasa Emma Nicholson : Vizită la Jilava la Adrian Năstase.

 Baroana Emma Nicholson i -a făcut  astăzi  o vizită fostului premier Adrian Năstase, aflat în închisoare la Jilava. Emma Nicholson a fost raportorul Uniunii Europene pentru România în aceeași perioadă în care Adrian Năstase a fost premier, 2000 - 2004. 
Valeriu Zgonea: "Vizita este una absolut normală. Doamna Nicholson este un europarlamentar cunoscut. (...) E un gest normal şi trebuie să-l vedem ca un gest absolut normal într-o Românie normală"."Eu nu am fost, nu am avut timp, dar am transmis salutările mele şi i-am trimis domnului preşedinte Adrian Năstase şi câteva cărţi pe care le-a apreciat şi am primit înapoi câteva cărţi cu dedicaţie din partea sa". "Eu nu mă dezic niciodată de prietenii şi colegii mei care mi-au fost aproape şi la bine şi la rău în PSD", a spus Zgonea.

Bulgaria: Zeci de mii de protestatari în stradă. 

 Peste 10.000 de manifestanţi au mărşăluit la Sofia în această dimineaţă, potrivit unei estimări a AFP, fluturând drapelul naţional şi scandând "Mafia", "Afară cu partidele", "Suntem mulţi, suntem puternici". Poliţia n-a oferit date cu privire la numărul demonstranţilor. Protestatarii au agitat de asemenea pancarte cu mesaje precum "Unitate împotriva jafului" sau "Stop mafiei".
Preşedintele bulgar Rosen Plevneliev, venit în faţa manifestanţilor, a fost întâmpinat cu un val de fluierături, în timp ce acesta le-a mulţumit pentru "atitudinea lor civilă activă". Plevneliev i-a invitat pe reprezentanţii manifestanţilor, împreună cu cei ai sindicatelor şi patronatelor, să "discute problemele importante ale ţării" săptămâna viitoare, la Preşedinţie.

Italia: Alegătorii  italienii votează duminică şi luni în cadrul scrutinului legislativ.

 Alegătorii italieni sunt aşteptaţi la vot duminică, 24 februarie şi luni, 25 februarie, în cadrul scrutinului legislativ, în vederea reînnoirii celor două camere ale Parlamentului - Camera Deputaţilor şi Senatul. Alegerile au fost organizate în urma dizolvării anticipate a Camerelor parlamentare, pe 22 decembrie 2012, cu patru luni înainte de încheierea naturală a celei de-a 16-a legislaturi, odată cu demisia premierului Mario Monti cauzată de decizia partidului de dreapta Poporul Libertăţii (PdL) de a retrage sprijinul acordat guvernului tehnocrat, care a înlocuit precedentul guvern de dreapta condus de fondatorul PdL, Silvio Berlusconi, în noiembrie 2011.

ŞTIRI METEO.

Luni 25 februarie 2013.

Mâine,  vremea va fi  închisă, dar caldă pentru această perioadă a  lunii februarie. Precipitaţiile se extind din nou peste cea mai mare parte a ţării, dar se vor semnala pe arii mai extinse în sud-vest şi sud unde şi cantităţile de apă vor fi mai însemnate.  Precipitaţii de tot felul, de la ploi, iar  la limită cu zona deluroasă, şi la peste 1400....1500 m predominant ninsori. Vântul va avea intensificări în jumătatea sudică a teritoriului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 1 şi 13 grade. În Bucureşti, vremea va fi închisă. Temporar va ploua, iar vântul va fi activ. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 8 grade.

CURIOZITĂŢI.

Cea mai frumoasă cascadă din lume - Cascada Bigăr - România.


Una dintre cele mai frumoase şi neobişnuite cascade din lume se află în România, după cum relevă un clasament întocmit de un portal de specialitate. Cascada Bigăr este spectaculoasă prin modul în care curge apa, în şuvoaie subţiri, creând ceea ce seamănă cu un efect de umbrelă.

Valurile de piatră - Arizona SUA

În Arizona, în ţinuturile Navajo se găseşte un  monument geologic extrem de bizar şi de atrăgător totodată. Celebre printre căţărători şi fotografi, valurile de piatră din acest colţ de lume par rupte dintr-un peisaj extraterestru, ele formându-se în urmă cu circa 190 de milioane de ani din dune de nisip deşertic care s-au solidificat sub acţiunea ploilor şi a vântului. Calcifierea s-a produs atât pe orizontală cât şi pe verticală, transformând dunele preistorice în formaţiuni ce amintesc de valurile unui ocean. Chiar şi astăzi, stratul solid este încă extrem de subţire, turiştii fiind sfătuiţi să calce cu atenţie pentru a nu sfărâma marginile sensibile ale dunelor. Cel mai bun moment al zilei pentru a fotografia valurile de piatră este la amiază, atunci când umbră se reduce până aproape de dispariţie iar dunele capătă o culoare roşiatică, asemănătoare solului marţian.

 S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  24 FEBRUARIE   ..........

1582 - Papa Grigore al XIII-lea introduce o reformă a calendarului, care, în noua structurare, comportă o eroare de o zi la 3000 de ani ("Calendarul gregorian").

1856 - Se înfiinţează, la Iaşi, Facultatea de Drept.

1870 - S-a inaugurat, oficial, Monetăria Statului, care a bătut primii bani de aur (20 de lei) şi de argint (1 leu) în ţara noastră.

1908 - S-a născut Harry Brauner, etnomuzicolog şi compozitor (m.11.03.1988).

1926 - Se aprobă Legea privind dobândirea şi pierderea cetăţeniei.

1937 - S-a născut biologul Maya Simionescu, membru al Academiei Române.

1939 - Al doilea război mondial. Ungaria aderă la Pactul Anti-Comintern, înscriindu-se pe axa Roma-Berlin.

1942 - Inaugurarea postului de radio american "Vocea Americii".

1943 - S-a născut George Harrison, fost membru al formaţiei "Beatles" (m .29.11.2001).

1945 - Guvernarea Rădescu. A avut loc, la Bucureşti, o violentă demonstraţie, în cursul căreia grupuri provocatoare de bolşevici au deschis focul asupra armatei şi a demonstranţilor. Acest eveniment a permis ca A.I.Vâşinski, ministrul adjunct de Externe al URSS şi preşedinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună, prin forţă, guvernul Groza.

1948 - Demiterea abuzivă a lui Lucreţiu Pătrăşcanu din funcţia de ministru al Justiţiei. Demiterea este urmată de arestarea şi judecarea lui Pătrăşcanu. În 1954, a fost executat.

1957 - S-a născut artistul fotograf Csaba Balási.

1972 - Vizită oficială de prietenie în România a delegaţiei de partid şi de stat ungare, condusă de Janos Kádár, prim-secretar al CC al PMSU. Cu acest prilej, a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România şi Ungaria (24.02-26.02.1972).

1984 - C.P.Ex. al CC al PCR analizează din nou problema natalităţii, cerând "să se pună cu desăvârşire capăt practicilor nejustificate şi abuzive privind întreruperile de sarcină".

1987 - Steaua a câștigat Supercupa Europei.

Dragobete, legenda ?

Dragobete, legenda ?

Ei da ieri Turcescu a trecut de semifinale azi este Dragobete, hai să vedem ce este dragobetele !


Despre Baba Dochia și fiul ei Dragobete Iovan
Legendă din Muntenia
...”Zice că Baba Dochia era o babă bătrâna și avea un fiu, care îl chema
Dragobete Iovan.
Crescând, mamă-sa îl însură si-i dete nevastă.
Însă Baba Dochia trăia foarte rău cu noru-sa și de aceea o punea să facă lucru
peste puterea ei.
Pe la sfârșitul lui făurar, a trimis-o sa-i aducă fragi coapte.
Dumnezeu i-a dat fragi și a adus soacrei sale.
Baba când a văzut fragile coapte a chemat pe fiul său Iovan Dragobete sa
meargă cu oile și caprele la munte...
Sosind prima zi a lunii martie, Baba Dochia se îmbrăca cu nouă cojoace ...și
luă pe fiul său și ...plecă cu oile și caprele la munte.
Abia ajunsă la munte ...un viscol geros se puse pe ei ,si-i udă toate cojoacele.
Rabdă baba o zi și lepădă un cojoc.
Răbdă două și lepădă al doilea cojoc.
Și tot așa în fiecare zi, până când în a noua zi lepădă și cojocul al nouălea.
Atunci, cuprinsă de ger ...se uită la fiul său Iovan să vadă ce face.
Însa fiindcă Iovan Dragobete fusese mai rău îmbrăcat decât mama sa,
înghețase ...și din gură îi atârna un sloi de gheață”
Văzându-l baba crezu că fiul cântă la caval... “oile și caprele, asemenea
înghețase de mult.
Iar în noaptea a noua a înghețat și baba Dochia, sleindu-se pe o piatră din care
curge și astăzi apă...”

Si tot legenda spune : 



       Dragobete ca fiind o entitate mitologica similara zeilor Eros sau Cupidon care a luat la un moment dat si forma fizica pentru ca se aminteste despre el si ca fiu al Dochiei. Totodata se spunea ca, avand o personalitate mult mai expansiva, mai vulcanica decat a celor asemanatori lui, devenise un fel de "nas ceresc" pentru ca, inainte de inceputul primaverii el oficia acolo, in spatiul cosmic, nunta tuturor animalelor. De aceea se si crede ca, pe 24 februarie pasarile nemigratoare sa strang in stoluri, isi construiesc cuiburi si se imperecheaza. Cele care nu reusesc sa faca acest lucru raman fara pui pana anul viitor. Aceasta traditie s-a raspandit cu timpul si la oameni. Fetele si baietii se intalneau, isi alegeau perechea sau pur si simplu isi declarau dragostea pentru ca astfel erau protejati intreg anul de puterea si binecuvantarea Dragobetelui. In unele zone se povesteste chiar despre "goana din ziua de Dragobete" cand, fetele si flacaii, se adunau in preajma satului de unde, la ora pranzului, tinerele porneau in fuga catre casele lor urmarite indeaproape de baieti. Aceia care reuseau sa-si prinda din urma persoana iubita le puteau fura acestora o sarutare pecetluindu-si astfel legamantul in fata tuturor.                    
Din acest motiv, in universul rural inca mai circula zicala "Dragobetele saruta fetele!"
        Adesea identificat cu imaginea barbatului tanar, curajos, un adevarat Fat-Frumos, se istoriseste si ca a fost metamorfozat de Maica Domunlui in planta dragostei care de altfel ii si poarta numele.Obiceiurile stravechi mai spun si ca pe 24 februarie oamenii isi aranjau casele pentru a-i face o primire demna zeului amorului care venea alaturi de zanele Dragostele incarcate de daruri de iubire. De asemenea, toti cei din gospodarie cautau sa nu-l intampine pe Dragobete fara o persoana alaturi fiindca, in caz contrat, ei erau sortiti sa mai astepte inca un an pana cand aveau sa isi gaseasca perechea.

Dragobete - Etimologia cuvantului Dragobete


Aproape toate denumirile pentru aceasta sarbatoare sunt dupa numele din slava veche a sarbatorii crestine "Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul". Aceasta  sarbatoare, numita in spatiul slav "Glavo-Obretenia", a fost preluata de romani ca si in cazul altor sarbatori din calendarul popular (Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia s.a.). Denumire din slava apare in veacurile evului de mijloc sub denumirile "Vobritenia", "Rogobete"," Bragobete", "Bragovete" (unele dintre ele, foarte apropiate de mult mai cunoscutul Dragobete), pana cand, probabil si sub influenta principalelor caracteristici ale sarbatorii, s-a impus pe arii destul de extinse, mai ales in sudul si sud-vestul Romaniei, denumirea "Dragobete".

O alta explicatie data de unii filologi asupra provenientei numelui "Dragobete" proneste tot de la doua cuvinte vechi slave "dragu" si "biti", care s-ar traduce prin expresia "a fi drag". Alti filologi, adepti ai autohtonismului total al sarbatorii, explica denumirea prin doua cuvinte dacice, "trago" - tap si "pede" - picioare, aceste doua cuvinte transformandu-se, in timp, in drago, respectiv bete.

La incheiere in loc de legenda o poza mai hazlie :


Dragobetie.....by Elena Mandru

Dragobetie

Sa te-mbeti mereu ca esti iubit,
Ar trebui sa ai un elixir cu multe grade,
Sa-l tii in buzunarul de la piept pitit,
Sa tragi o dusca de dimineata pana-nserate.

De capu-ti este greu ca plumbuit
Si te-amagesti de fapt c-o nalucire,
Mai trage-un gat sa crezi ca te-ai trezit,
Ca ziua sfantului dragobete e-o amagire.

Iubirea-i o savoare fara zi anume,
Ea este sau nu este doar in tine,
E fericirea sau durerea-n asta lume,
Doar betia sufletului iti da stare de bine ......!

   de Elena Mandru
 24.02.2013

BELPHEGOR CRIN ANTONESCU. by Cristina Dana Preda

In anii de dupa revolutie, ne-am captusit in politica romaneasca cu un personaj, un tanar inalt ca bradul, cu nasul si pletele fluturand in vantul penibilului, lasand discret in urma lui dare parfumate si multe glume pe seama bretonului "Mireille Mathieu" dar si foarte atent cu nuantele mereu schimbatoare ale culorii parului lui. Acestea erau caracteristicele de baza ale acestui domn si cu ele defileaza si astazi cand, dupa ani in sir petrecuti in Parlament, dupa un mandat de ministru adormit al tinerilor sportivi, dupa ce s-a cocotat cu breton cu tot in carca liberala, pe care o calareste nestingherit de nimeni de ani de zile, dupa o candidatura smechera la Presedintia Romaniei dar mai ales, dupa afilierea lui si a partidului lui, proprietate personala, la organizatia celor care n-au nici mama, nici tata, ci doar interese personale sau de grup, grupul lor evident, s-a trezit intr-insul BELPHEGOR, printul Iadului, supranumit "Lenea" si cu un somn patologic, demn de vizite scurte dar dese, pe la controalele medicale de specialitate, toaca sistematic nervii Romaniei, ghidonat mental pas cu pas de catre superiorul lui, Motanul, jucand in picioare orice urma a democratiei si trasand cu nepasarea lui BELPHEGOR, viitorul Romaniei lor. Update: Ieri BELPHEGOR si-a mai pus inca o perna moale si pufoasa sub sezut. Felicitari PNL!

Olimpici la matematică... ei na... mă interesează

Olimpici la matematică... ei na... mă interesează

EI SUNT VIITORUL ...

Am luat de pe facebook... aşa copy paste, scuze dar asta e !

,,Via Angy Popescu:
NU DISTRIBUITI MAI DEPARTE CA NU INTERESEAZA PE NIMENI:

Am luat aur la Olimpiada Internaţională de Mate!!!
Aşa, şi?!
Sunt vreo şase. Cinci băieţi si-o fată. Doi dintre ei au benoacle. "Feţe de tocilari", aşa gîndeşte lumea despre ei! Plus vreo doi-trei profesori, dintr-ăia de au 15-şpe milioane de lei vechi si halesc conserve în deplasările peste graniţă, ca să pună deoparte diurna şi s-o utilizeze la "trei stele", ultra-all inclusive, în Grecia, alături de soţia sa, o "mîhnită" de profă de biologie.
La aeroport nu-i bagă nimeni în seamă, dar deasupra capului, unul dintre dascăli ţine o tăblie pe care scrie:"România". Aeroportul se întrebă: "Ce e, mă, cu amărîţii ăştia?" Au nişte tricouri galbene pe ei, iar la gît le atîrnă medalii. La unii, de aur. "Dacă sînt sportivi, de ce nu e ciorchinele de camere TV pe ei?" continuă întrebările. Aaaa, uite, au şi-un steag. Un tricolor! Cînd îl afişează, o fac cu mîndrie. "Bă, esti nebun?! Ăştia chiar mai cred în chestia asta cu reprezentarea cu cinste a ţării, cu... Cine sînt?" Da, chiar aşa, cine sînt de nu-i bagă nimeni în seamă, în afară de rude?

1. Omer Cerrahoglu - Primul cu benoacle. Clasa a XI-a, vine din Maramu', din Baia Mare. Avea 14 ani cand cucerea prima medalie de aur, la Bremen , Germania , în 2009. N-a vrut să dezamăgească, aşa că acum a venit tot cu cel mai preţios metal la gît.

2. Radu Bumbăcea - Fără benoacle. A luat - culmea nesimţirii! - BAC-ul, la "Tudor Vianu", in Bucureşti. Aur la Amsterdam şi în Kazahstan. Adoră literatura, ştiinţele si-a fost, deja, acceptat la Cambridge . Pentru cei care n-au timp să caute pe Google, băieţii de aici au pornit la drum Universitatea în 1209, cam pe vremea cînd noi ne apucam de cnezate si voievodate.

3. Ioana Tamaş - la 18 ani a primit premiu pentru întreaga activitate. Singura fată din lot - fără nici o legătură cu fotbalistul! De cînd era în şcoala generală, la Nr. 79, rupea pe matematică. În primăvară a primit premiul "Laurenţiu Panaitopol" pentru întreaga activitate de olimpic pe parcursul şcolii! "Poftiiiim???!!! N-are nici 20-j de ani şi primeşte diplome pentru "întreaga activitate"?! A, şi ea are benoacle. Unii poartă ochelari din cauza jocurilor pe calculator sau Wii. Ei, pentru c-au citit prea multe cărţi.

4. Tavi Drăgoi - E pasionat de chitară, informatică şi electronică. A luat doar "argint", dar a fost acceptat, deja, la Harvard! Completare. "Harvard" desemnează o Universitate din SUA, fondată la 1636, cu 140 înainte ca americanii să se pună pe făurit state. Pur statistic, pe aici au trecut 75 de omuleţi care au luat premiul Nobel la diferite discipline!

5. Alt benoclist, Fane (Ştefan) Spătaru, from Alexandria - atenţie, Alexandria de Teleorman, nu de Egipt! S-a"încălzit" pe plan local, la Balcaniada din Turcia, de unde a venit cu aur. Acum a coborît o treaptă, a luat doar argint, dar e mezinul trupei, are şanse.

6. Fane (Ştefan) Ivanovici - Vine din Bacău . Cei mai buni prieteni ai lui? Newton, L'Hospital, Gauss...

7. Radu Gologan - e coordonatorul. Prof în Poli, în Bucuresti. 10 ani ca preşedinte al Comisiei Naţionale a Olimpiadei de Matematică.40 de articole de cercetare, peste 30 didactice, cărţi, bla-bla-bla. Le-a vorbit unor studenţi din Rusia, Franţa, SUA, Germania .

În concluzie, nişte tocilari! Iată Delegatia României participantă la Olimpiada Internaţională de Matematică. Locul 1 pe Europa şi locul 10 în lume (din 100 de ţări, într-un clasament neoficial). Două medalii de aur luate în Argentina , la Mar del Plata, la cea de-a 53-a ediţie. Pe cine interesează, însă, o astfel de ştire? În ţară avem 120.000 de nebacalaureaţi. "Pacyno" se dă cu gel cînd merge să afle rezultatele la BAC. La Iaşi , de trei ani, la acelaşi liceu, NIMENI n-a luat examenul. Iar noi vorbim despre nişte puşti de 16-18 ani care uimesc lumea! Gata, şi aşa povestea e cam lungă...

Apropo, aţi aflat că nea Gigi (asta vara) s-a suit pe maşină şi-a dirijat circulaţia, la trei dimineaţa, în Mamaia? Sau ca Salam si Adrian Copilu' Minune au mai multi fani (si ai multi bani) decat aveau George Enescu, Eminescu si Brancusi, la un loc?!
'BRAVOS NATIUNE, HALAL POPOR ! PRIVITI EROIC LA TELEVIZOR!''
"

                                        sursa : facebook Via Angy Popescu

EI SUNT VIITORUL ...

Piramida fara varf.



                  Zilele trec si vedem ca se intampla exact ceea ce banuiam cu totii ca se va intampla. Trecem peste, putem sa o facem din ce in ce mai relaxati, facem glume asa cum facem noi de obicei, facem asociatii, ne amintim, comparam...in final nu tragem linie, nu tragem concluzii, nici invataminte, practic nu facem nimic. 
                    Ne linistim cu vorbe pe care le stim dintotdeauna, in care credem pentru ca i-am auzit si pe parintii nostri zicandu-le, ne acoperim prin ceea ce ne e familiar si credem ca trebuie sa fie.
Multi zic ca aleg raul cel mai mic, spun ca stiu ce fac si totusi, ceea ce se petrece nu are cum sa nu ne trezeasca la toti amintiri neplacute din timpuri pe care nici unul nu am fi vrut sa le traim. Zambim si nu ne vine sa credem cand vedem imagini din timpurile in care manuiam bucurosi placutele pe stadioane, aplaudam pana ne dureau palmele, asteptam pe marginea trotuarelor sa zarim ,,masina oficiala,, faceam toate astea si ne bucuram ca in zilele acelea macar nu lucram, era un fel de... iesit la ,,iarba verde,, Toate perceptiile ne erau alterate si de lipsa putintei de a face comparatii, de a ne simti ca oameni normali, intr-o lume normala.
                   In 22-23 februarie 2013 am vazut la televizor imagini de la un congres al unui partid, care prin denumirea sa se aseaza la dreapta esichierului politic, dar unde totul s-a desfasurat ca la orice congres PCR de care imi aduceam aminte. Candidat unic, votat cu unanimitate, oameni pe care ii auzeam ca nu-i gasesc nici un cusur, considerandu-l potrivit si nimic altceva...Incercarilor de a pune lucrurile pe un fagas cat de cat firesc in asemenea imprejurari, celor care au considerat ca sunt multe de spus, multe de amendat, macar de discutat, li s-a opus o  majoritate care a actionat ca o masa compacta, ce printr-un straniu transfer si-a imprumutat intreaga vointa pentru a confirma ceea ce toti stiau. Partidul a devenit de fapt partidul ,,lui,, doar o baza, un suport spre inaltarea vechiului si noului sef. Toti stiu deja ca destinul ,,lui,, e acela si nimeni nu poate fi inteles daca are alta opinie, alt punct de vedere, alta obtiune. 
                  Eu personal nu inteleg. Sunt multi oameni care nu inteleg...Ne amintim cu totii ca se poate ajunge  sus chiar daca ,,marile erori umane ale istoriei,,  erau reprezentate de indivizi cu mari probleme de comportament si personalitate. Nimanui nu ar trebui sa-i mai dea mana sa nu ia lucrurile in serios. Si totusi ,,omul nostru,, un obscur profesor de istorie, fara nici un merit profesional, de care oamenii isi amintesc ca despre un neispravit, reuseste intrand in politica sa concerteze acest spectacol grotesc. Reuseste sa elimine orice urma de concurenta. Nu el a revitalizat partidul dupa ce in tara s-a instaurat democratia. A intrat in politica ca ,baiat de curte,, al unui fost prim ministru, pe care l-a tradat imediat ce a avut ocazia, preluand fraiele partidului printr-o ,,inginerie,, in care a atras oportunistii si tradatorii pe care orice asociatie, indiferent de domeniul in care activeaza, o contine. El a stiut sa-i simta, sa-i miroasa si sa-i atraga fara a avea concret nici un liant, nici un proiect politic, nimic decat ambitia personala care i-a catalizat mai mult decat orice ideologie sau vointa colectiva. 
                  Admirat de multi  pentru discursul spectaculos, a depasit aproape de fiecare data limita bunului simt, facandu-se purtatorul de cuvant al celor care nu reuseau sa-si exprime nemultumirea, neavand nici informatia corecta, nici argumente  cinstite si nici cuvinte potrivite. Acestora nici nu le trebuia alceva decat sa auda ceea ce le placea sa auda. Nu le-a dat nimic, dar nici nu s-a pus problema ca din partea lui se pot astepta la ceva. Isi doreste acel loc din varf si ei il vor acolo, avand un tel comun, fara nici un scop de fapt. Pentru ca cinstit e sa recunoastem toti, el nu e in stare de nimic si exact  asta ofera in contrapartida cu ceea ce a devenit unora de nesupoartat si anume actualul detinator al ,,locului din varf,,.
In orice discutie cu sustinatorii lui, chiar cu cei mai indarjiti dintre ei, nu vei obtine niciodata, dar niciodata, un singur argument, o singura fraza care ar reprezenta cumva un merit, sau o speranta, o asteptare cat de mica sau cumva ideea ca ar fi in stare de ceva. Am facut eforturi dramatice, am insistat riscand sa-mi pierd prieteni buni...nu am obtinut niciodata nici un motiv pentru care acest individ este considerat potrivit sa fie in locul pe care si-l doreste atat de mult.
                 Pana la urma asta e democratia, multi vor trebui sa se obisnuiasca cu ideea ca in varf va fi pus el, sau mai bine zis, ca la noi, o vreme,  piramida puterii va fi de fapt un trunchi, o forma decapitata. Daca ar fi o iluzie in masa, daca s-ar insela ei, sau ne-am insela noi, ar fi tot un joc al democratiei, al concurentei de idei, chiar si cand acestea lipsesc de o parte sau alta. Din nefericire acum jocul nu e din cel care se vede, in spatele acestui actor lipsit de orice merit, se afla de fapt alt personaj care-l foloseste de asemeni fara a-i cere nimic, simplu fapt ca nu reprezinta nimic, fiind destul ca el sa-si faca propriile  jocurile , propria politica, aceea care nu va fi aplaudata de nimeni, la nici un congres.
                In mod paradoxal lipsa proiectului politic a dat roade, a atras atentia unor oameni care au inteles ca de fapt a creat doar o imagine care va capta atentia si care va ecrana mult. Partidul cu noul sau sef a devenit o cortina pe o scena cu niste culise foarte interesante, de-a dreptul tenebroase...

sâmbătă, 23 februarie 2013

Premierul României în curs de regionalizare a sărbătorit istorica întâlnire cu preşedintele Franţei în curs de falimentare prin sacrificarea câtorva tabere de romi


Întreţinându-se ca de la o nulitate pe plan uman şi fără niciun viitor politic la alta fără, domnii Victor Ponta – prim-ministru prin voinţa gloatei de la Gurile Dunării şi François Hollande – preşedinte prin lipsa de interes a camarazilor de pe malurile Senei (despre care până de curând aveam impresia că sunt de un soi ceva mai bun), s-au simţit excelent în cele câteva minute petrecute împreună. În acest timp, cu deferenţa unui papagal lăsat să aştepte ca prostul în maşină, domnul Ponta a încercat să-şi mintă interlocutorul într-o franceză dezagreabilă.

Angajamentele lui Ponta au fost îndeajuns de stupide pentru a nu trezi suspiciuni
La conferinţa de presă comună cu preşedintele François Hollande, care a reprezentat vârful programului vizitei oficiale de două zile în Franţa a lui Victor Ponta, din cursul acestei săptămâni, acesta a declarat următoarele: "Vreau să vă spun încă odată că a fost o întâlnire cu totul specială cu preşedintele Republicii Franceze. Am reiterat faptul că România este nu doar cel mai bun partener, ci cel mai bun prieten al Franţei în regiunea noastră, că suntem o ţară francofonă şi francofilă şi că toate proiectele importante pentru viitorul celor două ţări şi pentru viitorul Europei le putem desfăşura şi le putem gândi împreună. Este o relaţie specială, care durează de foarte mult timp şi care, acum, are absolut toate condiţiile pentru a se dezvolta în continuare pe plan politic, pe plan economic şi pe planul politicii şi a noii viziuni asupra Europei, de care Uniunea Europeană are nevoie."
Ca şi cum ar fi fost cineva dispus în ţara aia unde munca se face în program de loisir (este ştiut că francezii muncesc cu 10 ore pe săptămână mai puţin decât nemţii şi că se pensionează foarte devreme) să-i bage în seamă gargara, premierul României – un cărător de serviete comunistoide şi un plagiator de rând, cu o şmecherie oarecum cizelată totuşi, cunoscut în Hexagon drept un golănaş care a încercat să pună şeaua pe Traian Băsescu şi apoi să vopsească calul pentru a-l vinde drept vacă – a încercat să se folosească de ocazie pentru a se întâlni cu câţiva bişniţari francezi pe care să-i prezinte drept potenţiali mari investitori într-o economie românească al cărui cadavru a început să se descompună deja de multă vreme…
După întrevederea cu François Hollande, care a durat cam cât ţi-ar lua ca să încălzeşti o porţie de lasagna care nechează, domnul Victor Ponta a ţinut să-l aburească, în stilu-i caracteristic, şi pe premierul francez, omologul său din carne de gal, cum ar veni vorba, domnul Jean-Marc Ayrault.
Împreună cu acesta premierul român a semnat "foaia de parcurs" pentru relansarea a ceea ce naivii numesc "Parteneriatul strategic dintre România şi Franţa". (Avem suspiciunea că pe domnul Ponta, fiind pesedist pur-sânge, acest parcurs îl va costa foarte scump şi că nu va fi capabil să ajungă cu el prea departe, aşa cum i s-a întâmplat PSD-ului cu parteneriatul avut cu firma Bechtel şi alte asemenea). Acest parteneriat nu este altceva decât un amărât de cincinal socialist care trasează planul unor eşecuri comune.

Diplomaţia românească există doar pentru a-l ataca pe Traian Băsescu din orice poziţie
Victor Ponta s-a bătut cu cărămizi în piept pentru faptul că a salvat onoarea patriei semnând respectivul bileţel confidenţial, fără nicio valoare, nici măcar pentru colecţionarii de nulităţi, căruia i se spune pompos "Parteneriatul strategic…". Dorinţa lui Ponta de a-i mai da un bobârnac preşedintelui Băsescu, prin intermediul propagandei useliste, a fost însă atât de puternică, încât isprava semnării a fost interpretată drept o vitejie personală a premierului nostru rânjitor, care a reuşit acolo unde Traian Băsescu a dat cu bâta în… Sarkozy.
După o astfel de prezentare a situaţiei, faptul că Victor Ponta a mai precizat: "Am discutat un singur lucru, care ţine de o atribuţie ce îi revine şi preşedintelui, nu doar primului-ministru, pentru că pe 21 februarie o să discut aici, la Paris, 98% din probleme, probleme care ţin de Guvern şi, de aceea, eu mă văd cu preşedintele şi cu primul-ministru. Dar am discutat şi o problemă care ţine de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), cea referitoare la sprijinul pe care România l-a dat şi ar putea să îl dea Franţei în intervenţia din Mali. După cum ştiţi, a fost această discuţie şi pe ordinea de zi a CSAT şi, practic, mesajul pe care îl transmit mâine preşedintelui Franţei pe această temă este un mesaj comun, nu doar al meu, ca prim-ministru, ci şi al preşedintelui. Celelalte lucruri pe care le discutăm ţin de competenţa Guvernului şi tocmai de aceea le am mâine pe agendă", nu face altceva decât să creeze senzaţia că premierul român vrea să fie mărinimos şi cu greşiţii lui şi ai Franţei, contextual.
Mai mult decât atât, se pare că domnul Ponta l-a pomenit pe parcursul întregii sale vizite în Franţa de mai multe ori pe Traian Băsescu decât a pomenit de: relansarea parteneriatului, Charles de Gaulle, întărirea relaţiilor economice, creşterea numărului de investitori francezi, investiţii franceze în ţara noastră, energie, agricultură, Moulin Rouge şi infrastructură, luate împreună…
De asemenea, premierul Ponta nu a scăpat ocazia de a-l bârfi pe Băsescu în toate celelalte întrevederi de bla-bla-uri pe care le-a avut pe pământ francez, cu preşedintele Partidului Socialist din Franţa, Harlem Desir, or cu Elisabeth Guigou, preşedintele Comitetului de relaţii externe al Adunării Naţionale a Republicii Franceze, de exemplu. De amintit faptul că delegaţia care l-a însoţit pe Ponta a fost formată exclusiv din anti-băsişti de marcă ale căror spume la gură au lăsat urme democratice adânci...

Altitudinea ameţitoare a notorietăţii lui Ponta în presa franceză a atins aproape piciorul broaştei
Dacă în republica măgărească a jurnaliştilor a căror activitate profesională se limitează la aruncatul cu pietre după Traian Băsescu (Jurnalul Naţional şi Cotidianul, cu precădere) vizita lui Victor Ponta în Franţa a însemnat şi ea acolo ceva în sine, aceasta a însemnat în acelaşi timp enorm pentru ocazia de a-l lua la palme pe preşedinte pentru vina de a fi răcit într-atât relaţia cu francezii, încât aceştia şi-au luat tălpăşiţa…
În presa din Franţa această vizită, practic nici n-a existat. Evident, cu excepţia unor eforturi, probabil, gras plătite de uselimea dornică de fală în afară şi, în special, de iertare a păcatelor lor faţă de statul de drept din România, nicio publicaţie, fie ea şi de satiră şi umor, nu a rezervat "epocalei vizite" a premierului român în Franţa nici măcar vreo două vorbuliţe. Excepţia a reprezentat-o minusculul articol al lui în Luca Niculescu în Libération din care reiese că premierul român s-ar fi plimbat două zile pe la Paris cu niscai treabă, activitate ce ar continua eforturile personale ale lui Victor Ponta de a se gudura pe lângă reprezentanţii familiei politice a socialiştilor europeni. În articolul său, jurnalistul "francez" aminteşte (cu părere de rău acum pentru absolut toată lumea, n.n.) că Franţa a fost principalul avocat al României pentru aderarea sa la Uniunea Europeană (în ciuda incompatibilităţilor de caracter evidente).
"În ultimii ani, relaţia între fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy şi Traian Băsescu s-a deteriorat datorită dosarului ţiganilor. Televiziunile din România au reluat în neştire imaginile unui Sarkozy glacial în faţa tentativelor lui Băsescu de a purta un dialog. Victor Ponta speră să obţină odată cu reluarea parteneriatului strategic şi atragerea investiţiilor franceze care, nu neapărat în legătură cu tensiunile politice, nu au mai apărut în România. Exemplul ideal este constructorul Daciei (grupul Renault), care reprezintă primul exportator al ţării, cu o cifră de afaceri de 3% din PIB-ul românesc. Deasupra amiciţiei politice dintre Victor Ponta şi François Hollande, pe baza dorinţei comune de a reduce austeritatea din Europa, stă (presupusul, n.n.) ataşament profund al românilor faţă de Franţa. Un ataşament care deşi este necunoscut în Hexagon, francezii vor avea ocazia să-l cunoască cu ocazia Salonului cărţii de la Paris, care va avea loc la sfârşitul lunii martie, unde România va fi prezentă în calitate de invitată de onoare", putem citi în Libération.
Cât de oficial i se rupe lui François Hollande de relaţia cu Victor Ponta

Conform comunicatului postat pe site-ul oficial al preşedintelui Franţei (http://www.elysee.fr) preşedintele François Hollande l-a primit la Palatul Elysée pe domnul Victor Ponta, primul ministru al României, cu ocazia vizitei pe care acesta a efectuat-o în Franţa. "Această întâlnire a fost o bună ocazie pentru Preşedintele Republicii de a sublinia legăturile strânse care există între Franţa şi România. Viitorul Salon al cărţii, la care România va fi invitată de onoare, va saluta această apropiere culturală. Ca dovadă a acesteia, avem împărtăşirea limbii franceze de către România în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. […] Au fost evocate perspectivele deschise de semnarea în această după-amiază între cei doi prim-miniştri a unui program de lucru interguvernamental pentru perioada 2013-2018, ale cărui priorităţi sunt: creşterea economică şi locurile de muncă, gestionarea fondurilor structurale europene, incluziunea romilor, agricultura, sănătatea şi problemele de apărare. […] S-a exprimat aprecierea pentru buna cooperare între Franţa şi România pentru asigurarea continuării politicilor comune şi dezvoltarea de noi programe în cadrul viitorului plan financiar multianulal (2014-2020) al Uniunii Europene. […] Preşedintele Republicii a mulţumit României pentru sprijinul acordat intervenţiei franceze în Mali."
Cu toate acestea, în ciuda conformismului sec şi a răcelii evidente a acestui comunicat, în interviul pe care Victor Ponta l-a acordat cotidianului Les Echos în răspăr şi cu pumnii strânşi pe care îi tot agită în faţa austerităţii comandate de preşedintele Băsescu, acesta se laudă cu faptul că România a înregistrat cea mai amplă reducere a deficitului public dintre ţările Uniunii Europene. Poate, având în vedere şi cameleonismul brutal la care se pretează domnul Ponta, preşedintelui François Hollande i se pare de prisos să mai stea să încerce să digere minciunile unei gloabe politice de undeva din Balcani…
Preşedintele Franţei nu este câtuşi de puţin impresionat de marşul forţat de captare a bunăvoinţei europenilor pe care îl practică domnul Victor Ponta. Astfel, nici participarea lui Ponta, în Italia, la un miting în care era ironizat (absolut mitocăneşte) Silvio Berlusconi (un hoţ de altă talie decât Ponta) şi nici lăturile aruncate în capul cancelarului Germaniei, Angela Merkel, nu-l pot determina pe François Hollande să-şi schimbe părea despre un golan obrăznicit care a ales să facă prima sa vizită externă la Paris pentru a demonstra că el se ambiţionează în continuare să facă exact contrariul a ceea ce face Traian Băsescu…

Oricât am fi noi de prieteni cu francezii, să nu uităm că incluziunea romilor e pe bani
Cu aceeaşi nesimţire şi totală iresponsabilitate ca atunci când declara că partidul preşedintelui Băsescu ar fi pierdut alegerile legislative din cauza poşetelor Elenei Udrea şi a scandalurilor de corupţie inventate de serviciile secrete ale USL, domnul Victor Ponta a abordat problema romilor şi în Franţa. Întrebat în legătură cu cel mai sensibil subiect al relaţiilor dintre cele două ţări (de fapt, singurul subiect comun care ne-a mai rămas, odată cu ireversibila prăbuşire economică a Franţei) – problema romilor – premierul român şi-a bătut joc de conaţionalii săi declarând că "abordarea tradiţională care constă în a spune că nu este problema noastră nu este eficace".
Ponta a fost totuşi capabil să scape un porumbel din gură pe final, atunci când a spus: "după vizita ministrului de Interne francez, Manuel Valls, din vara anului 2012, autorităţile române au decis să întărească programul angajării romilor în fabricile din România şi integrarea copiilor acestora în şcoli, însă acest lucru va dura ani". Până atunci, constatăm cum aceştia se integrează foarte bine în clanurile de infractori care au îngrozit lumea şi pe care USL-ul le foloseşte în scopuri electorale, mai mult sau mai puţin convingătoare...
În acelaşi interviu acordat publicaţiei franceze Les Echos, Victor Ponta a fost obligat să recunoască că "dosarul ţiganilor români apăsă de ani de zile asupra relaţiilor franco-române" şi, implicit, că datorită existenţei acestei probleme a fost băgat în seamă de preşedintele Hollande. Fără a-i păsa de această evidenţă, domnul Ponta şi-a reluat cu seninătate şirul minciunilor, încercând să le explice jurnaliştilor că a venit în Franţa pentru a relansa parteneriatul cu acest "aliat istoric" al României, un parteneriat care nu a fost "suficient de fructuos în ultima vreme" (din cauza lui Traian Băsescu, se înţelege). Pentru că cei de la Les Echos nu s-au lăsat convinşi de această deturnare, premierul României a încercat să introducă în ecuaţia vizitei sale raţiunile economice, justificate chipurile de întâlnirile pe care urmează să le aibă cu numeroşi lideri ai mediului de afaceri francez. Asta fiind şi mai gogonată, jurnaliştii francezi l-au adus pe Victor Ponta cu picioarele pe (carnea de) cal. În această problemă, premierul nu a mai avut ce să mintă şi de aceea nu prea s-a mai simţit în largul lui… Noroc că François Hollande i-a promis că-i pune în braţe, cât de curând, toate baragladinele pe care le va prinde în Franţa, ca să poată pleca omul nostru acasă zâmbind, cum îi şade bine… 

Briciul.

 In 1996, odata cu mult asteptata ajungere la putere a Conventiei Democratice si a lui Emil Constantinescu, toata populatia de dreapta a Romaniei, s-a insufletit masiv in convingerile ei si toti, absolut toti credeam ca, in sfarsit a venit ceasul in care vom pleca cu totii, pe drumul bine asfaltat al democratiilor reale. Emil Constantinescu, un intelectual rasat, agreat de personalitatile momentului care chiar contau in societatea romaneasca de atunci, in frunte cu admirabilul si inegalabilul Corneliu Coposu, era un barbat care parea hotarat in descatusarea Romaniei din ghearele comunismului tarziu si avea totodata si sprijinul masiv al societatii civile, al occidentului si al cancelariilor europene. Cu mare elan si entuziasm s-au format guverne, s-au distribuit si redistribuit posturi ministeriale, mutre si figuri noi au aparut pe firmament dar rand pe rand, agitatia si frenezia s-au diminuat, putin cate putin, pana la disparitia lor totala si pe nesimtite, tiptil, hoardele de oportunisti si-au facut loc pe prima scena a tarii, pe care, dupa cum ati observat si dvs, nu au mai parasit-o nici pana-n ziua de astazi. Au fost 4 ani de dezamagiri succesive, in toate planurile si obiectivele propuse, Emil Constantinescu nereusind decat o lamentabila prestatie de Presedinte-Figurant si de deschizator de drumuri si carari innamolite, mafiote si transpartinice. Asadar, putem spune fara a gresi, ca Briciul Emil Constantinescu, a luat cu sange rece, dintr-o singura lovitura, beregata fragila, a democratiei romanesti.

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More