27 mai 2013 by Viorica Crainic

 Bine v - am regăsit!

"Mulţi trăiesc viaţa, puţini însă o pricep." (Goethe)

Robert Cazanciuc: România îşi face datoria în ceea ce priveşte lupta anticorupţie.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, spune că România, care are instrumente şi un portofoliu de rechizitorii şi condamnări definitive, îşi face datoria în ceea ce priveşte lupta anticorupţie. Mai mult, dacă aceasta este eficientă, ţara va fi mai atractivă şi pentru investiţii. "Pentru cei care îşi pun întrebări cu privire la ce trebuie să urmeze, mesajul este unul clar: avem aici echipa de conducere a unităţilor de parchet, printre ale cărei priorităţi se află combaterea cazurilor de mare corupţie şi criminalitate gravă. Ca ministru al Justiţiei, voi fi alături de această echipă, pentru a ne asigura împreună că măsurile adoptate în ultimii ani se află pe un curs ireversibil. Acesta este, de altfel, angajamentul pe care cu toţii ni l-am asumat prin Strategia Naţională Anticorupţie", a  spus ministrul Justiţiei.
"Vom continua să asigurăm stabilitate şi predictibilitate cadrului normativ, astfel încât track recordul DNA şi al celorlalte instituţii anticorupţie să se menţină la cote înalte de performanţă. Sunt convins că viitoarele rapoarte independente ale MCV, ONU, GRECO şi Moneyval vor reflecta această realitate. Toate aceste demersuri sunt făcute în primul rând pentru cetăţenii români, pentru încrederea pe care aceştia trebuie să o aibă în justiţie. Dacă suntem eficienţi în lupta împotriva corupţiei, vom fi mai atractivi inclusiv pentru investiţii substanţiale în economia românească, având o contribuţie directă la progresul economic al ţării şi al Uniunii Europene", a mai spus ministrul Justiţiei.

Anca Boagiu: Ponta să îl demită pe Şova.

Prim-vicepreşedintele PDL Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a declarat, luni, că premierul Victor Ponta îşi ascunde neputinţa prin controlul cerut la contractul cu Bechtel, ea cerând şefului Guvernului să îl demită pe ministrul Şova şi să facă publice costurile rezilierii contractului.
"Ponta îşi ascunde neputinţa în controale şi dosare. Cred că dacă vrea să facă acest control, să înceapă cu Guvernul PSD pe perioada 2000-2004, contract pe care l-au încredinţat direct. Trebuia să fie un parteneriat public privat, pe care l-au transformat într-un contract finanţat de statul român şi care, iată, a condus la construirea a 52 de kilometri de autostradă cu 28 de milioane de euro pe kilometru", a spus Boagiu, după şedinţa Colegiului Director al PDL.
"Bechtel-ul, pentru informarea domnului Ponta, că Şova n-a fost în stare să spună despre ce este vorba, contractul a fost renegociat cuprinzând în ansamblul său 8 tronsoane, dintre acestea 6 au fost reziliate şi al şaptelea, care era de la Câmpia Turzii la Gilău şi avea 52 de kilometri, era executat în proporţie de 94% şi urma să fie finalizat anul trecut şi al optulea avea 63 de kilometri, cu un final de execuţie anul acesta. Ce face Ponta astăzi nu face decât să-l acopere din nou pe Şova, şi îi cer încă o dată public să demită acest ministru incompetent, care nu face altceva decât să vorbească gura fără el!", a adăugat Anca Boagiu.

PDL cere USL să prelungească termenul de depunere a declaraţiilor de impozitare de către fermieri.

Vasile Blaga a spus luni că fermierii nu numai că nu sunt informaţi despre impozitele pe care trebuie să le plătească şi nici nu ştiu să completeze aceste declaraţii de impozitare.
"Este evident că Guvernul duce lipsă de bani, investiţiile în majoritate sunt blocate, dar asta nu înseamnă să nu regândească noile impozite, unele taxe pe care le au agricultorii şi să le dea posibilitatea să ştie ce au de făcut", a precizat Blaga.
"Nu este posibil să nu luăm exemplul statelor care au avut acelaşi parcurs ca şi noi şi 9 dintre ele au în acest moment prag de 50% la referendum", a mai spus Blaga.

Elena Udrea: PDL nu trebuie să fie un adversar al Mişcării Populare.

"Cred că Mişcarea Populară va fi o formaţiune politică de succes pentru că porneşte cu un electorat pe care îl are: simpatizanţii lui Traian Băsescu la care se adaugă electoratul de centru-dreapta care nu se vede reprezentat de actualele partide de centru-dreapta. PDL nu trebuie să fie un adversar al Mişcării Populare. Mă gândesc că ar trebui ca toţi să ne regăsim în acelaşi proiect politic, inclusiv cei din PDL, Mişcarea Populară şi Alianţa DA", a declarat Elena Udrea .
"Cele trei formaţiuni ar trebui să se regăsească într-o formulă care ar trebui să fie discutată de către partidele de centru-dreapta astfel încât măcar la prezidenţiale să putem susţine acelaşi candidat", a spus Udrea.

Mihail Neamţu: Să-şi dea demisia mâine toţi cei care vor să facă politică partinică în cadrul Preşedinţiei.

Preşedintele Partidului Noua Republică, Mihail Neamţu, a declarat, luni :
"Nu ştiu cum poţi posta pe Facebook 40 de comentarii în timpul orelor de lucru. Îi cer lui Traian Băsescu să interzică accesul pe Facebook în cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi să preia modelul pe care l-am văzut în America, unde nu este permis să foloseşti nici Facebook, nici Twitter în timpul programului. Îi cer preşedintelul Băsescu să facă în aşa fel încât reponsabilii de IT să nu mai permită niciunui membru, niciunui consilier prezidenţial să intre între orele 9.00 şi 17.00 pe Facebook". "Nu mi se pare normal să transformi Cotroceniul într-un laborator pentru un partid. Să-şi dea demisia mâine toţi cei care vor să facă politică partinică în cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Dacă Traian Băsescu ar vrea să facă fundaţii pentru copiii bolnavi de cancer şi să ofere faimoasa casă din strada Mihăileanu acestei fundaţii, atunci eu salut lucrul acesta. Dar ca politicieni de prim rang să transforme instituţii ale statului, sub o formă sau alta, în laboaratoare politice mie mi se pare prea mult", a mai spus preşedintele Partidului Noua Republică.

Andrei Chiliman şi Diana Tuşa, excluşi  din PNL .

Biroul Permanent al PNL a aprobat, luni, propunerea de excludere din partid a primarului Sectorului 1, Andrei Chiliman, şi a deputatului Diana Tuşa, care este transmisă Delegaţiei Permanente a partidului, for care ia decizia finală.
Propunerea de excludere a primarului Andrei Chiliman şi a deputatului Diana Tuşa, înaintată de Biroul Permanent Delegaţiei Permanente a PNL, a fost aprobată cu majoritate de voturi, au declarat pentru MEDIAFAX surse din PNL.
"Eu am venit aici ca să apăr principiile pentru care am intrat în PNL la sfârşitul anului 1989, şi anume libertatea de expresie, libertatea de opinie, libertatea de asociere şi un anumit mod de a face politică. Am venit aici să apăr liberalismul, să apăr PNL de Crin Antonescu. Nu am venit aici ca să mă apăr pe mine, pentru că nu am de ce. Nu voi intra în logica asta bolşevică pe care încearcă Crin Antonescu să o imprime PNL", a declarat Chiliman.
Deputatul Diana Tuşa, exclusă luni din PNL, a declarat  :"Niciodată n-am crezut că în PNL se va putea ajunge la o astfel de situaţie. Nu am crezut niciodată că delictul de opinie este sancţionat în PNL, un partid care se caracterizează tocmai prin libertatea de exprimare".

Deputatul PSD Aurel Nechita rămâne fără mandat.

Instanţa supremă a stabilt în 11 februarie că deputatul Aurel Nechita este incompatibil,   întrucât deţine atât funcţia de parlamentar, cât şi pe cea de decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, ANI comunicând sentinţa Camerei Deputaţilor.
Plenul Camerei Deputaţilor va lua act miercuri de vacantarea mandatului deputatului PSD Aurel Nechita ca urmare a deciziei ICCJ privind incompatibilitatea sa, a anunţat luni liderul grupului PSD, Marian Neacşu.
"În acest caz nu poate să fie o sancţiune disciplinară, pentru că avem o decizie foarte clară. Nu ne mai jucăm ca în mandatul trecut. Avem o hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei, o punem în executare", a adăugat Neacşu.

Impozitul forfetar va afecta grav firmele, care nu îşi vor putea permite să îl plătească.

"Ne vom trezi cu un nou impozit, suplimentar, care va afecta direct rezultatul operaţional şi care nu ne va scuti de celelalte taxe, impozite şi contribuţii de tot felul, stipulate de legislaţia în vigoare", se arată într-un comunicat al Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).
"Ni se propune, din partea aceloraşi specialişti elaboratori de studii, diminuarea «cu 0,5 % a valorii impozitului pentru fiecare nou angajat cu normă întreagă declarat în plus faţă de numărul mediu de salariaţi aferenţi anului anterior». Aşadar, cei care au fost corecţi până acum şi au avut toţi angajaţii declaraţi şi înregistraţi corect şi pentru care au plătit taxe şi contribuţii vor fi chiar defavorizaţi în comparaţie cu cei care până acum utilizau munca «la negru» sau «la gri»", a mai spus preşedintele federaţiei hotelierilor.
Ministrul delegat pentru ÎMM, Turism şi Mediu de Afaceri, Maria Grapini, a declarat că impozitul forfetar va fi stabilit ca o sumă fixă, în funcţie de anumiţi indicatori pentru fiecare domeniu de activitate, urmând ca firmele să plătească mai puţin decât dacă ar aplica cota de 16% pe profit sau de 3% pe venit.

Preţul energiei din România depăşeşte media UE.

Preţurile la energie electrică pentru populaţie au crescut cu 6,6% în UE în a doua jumătate a anului trecut raportat la perioadă corespunzătoare din 2011, în timp ce tarifele la gaze naturale au urcat cu 10,3%, potrivit datelor anunţate luni de Eurostat.
Astfel, preţul mediu la energia consumată de populaţie a urcat în UE la 19,7 euro pe 100 kWh, în timp ce la gaze a fost înregistrat un preţ mediu de 7,2 euro pe 100 kWh.
La gaze, preţul din România a crescut tot cu 4,4%, la 2,7 euro pe 100 kWh, tarif care devine dublu odată raportat la puterea de cumpărare, dar rămâne sub media UE.
Exprimate la paritatea puterii de cumpărare, cele mai scăzute preţuri la energie electrică au fost înregistate în Finlanda, Franţa, Luxemburg şi Suedia, iar cele mai ridicate în Cipru, Germania, Polonia, Portugalia şi Ungaria.

Angela Merkel : Acţiuni urgente pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor din Europa.

Cancelarul german Angela Merkel avertizează că şomajul în rândul tinerilor din Europa a atins un nivel inimaginabil, care necesită acţiuni urgente, inclusiv cheltuirea mai eficientă a fondurilor comunitare, pentru crearea de locuri de muncă.
Prezentă la un congres al Partidului Creştin Democrat în oraşul Muenster, Merkel a spus că Germania analizează împreună cu partenerii europeni cum să fie cheltuite cât mai eficient fonduri UE de 6 miliarde de euro, după ce şomajul în rândul tinerilor a depăşit 50% în mai multe ţări membre, relatează Bloomberg.
"Trebuie să acţionăm rapid. Nu suntem un continent sărac şi trebuie să reuşim să facem progrese", a arătat Merkel. Potrivit datelor biroului european de statistică Eurostat, şomajul afectează 24% din tinerii de sub 25 de ani din zona euro. Această medie maschează un nivel de 56% în Spania şi de 38% în Portugalia.

Serbia şi Kosovo au aprobat planul de punere în aplicare a acordului privind normalizarea relaţiilor. 

"Guvernul Serbiei a adoptat planul încheiat la 22 mai, la Bruxelles, privind punerea în aplicare a acordului" din aprilie, se precizează într-un comunicat al Guvernului sârb.
La Pristina, Guvernul condus de către premierul Hashim Thaçi şi-a dat acordul, de asemenea, cu privire la acest plan. Thaçi şi omologul său sârb Ivita Dacici au convenit asupra conţinutului acestui plan la 22 mai, la Bruxelles, în timpul unor discuţii purtate sub egida Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe Catherine Ashton.
Acordul, deşi a fost aprobat în Parlamentul sârb, întâmpină opoziţia unei părţi a etnicilor sârbi din nordul Kosovo, o regiune care scapă practic controlului Priştinei.
Belgradul efectuează presiuni asupra acestora să accepte aplicarea acordului, dându-le asigurări că acesta le protejează interesele.
În 2008, Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia, însă Belgradul refuză să o recunoască.

Procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, în impas.

'"Uniunea Europeană constată cu părere de rău că, în pofida solicitărilor sale repetate, Turcia refuză în continuare să-şi îndeplinească obligaţiile', se precizează în comunicat.
"Uniunea Europeană constată de asemenea că Turcia nu a făcut niciun progres către normalizarea relaţiilor sale cu Republica Cipru' a cărei parte de nord este ocupată de trupele turceşti din 1974, adaugă comunicatul. Totuşi, UE s-a arătat dispusă să facă un gest în acest sens. 'Sperăm că putem deschide în iunie un nou capitol de negocieri, capitolul 22, cel referitor la politica regională', a anunţat în cursul unei conferinţe de presă şeful diplomaţiei irlandeze, Eamon Gilmore, a cărui ţară asigură preşedinţia Consiliului UE până la 30 iunie. "Şeful diplomaţiei turce nu şi-a ascuns iritarea faţă de blocarea acestui proces. 'Cu o floare nu se face primăvară", a declarat Ahmet Davutoglu în cadrul unei conferinţe de presă cu Eamon Gilmore şi Ştefan Füle. "Şaptesprezece capitole (din 35) sunt blocate din motive politice. Trebuie deblocat procesul, pentru că, în acest ritm, va dura cincizeci ani pentru finalizarea sa", a insistat el.

ŞTIRI METEO

 MARŢI 28  MAI 2013

Vremea se va încălzi în toate regiunile. Mai ales ziua, cerul va avea înnorări în nord-vestul, nordul, centrul ţării şi la munte, unde local vor fi averse şi descărcări electrice. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene se vor semnala izolat. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte şi în sud-estul extrem. Temperaturile maxime vor fi cuprinse de la 16 grade în Maramureş, până la 29 de grade în sudul Munteniei, iar cele minime se vor situa între 7 şi 17 grade, mai coborâte în depresiuni.Presiunea atmosferică
va fi în scădere.

PERSONALITĂŢI

Constantin Ticu-Dumitrescu

Constantin-Grigore Dumitrescu,  cunoscut sub numele de Constantin Ticu Dumitrescu sau Ticu Dumitrescu (n. 27 mai 1928 în Olari, Prahova -  d. 5 decembrie 2008),  a fost un membru marcant al vieţii politice romaneşti după 1989. Membru al Partidului Naţional Ţărănesc încă din timpul liceului, arestat în repetate rânduri încă de pe când era elev, a fost în cele din urmă eliminat din Facultatea de Drept, a fost fugar, arestat de Securitatea comunistă şi condamnat politic, în 1949, la doi ani şi jumătate.
Ca mulţi alţi ţărănişti, deşi a fost eliberat în 1953, cu domiciliu obligatoriu, a fost arestat din nou în 1958, condamnat pentru uneltire la alţi 23 de ani de muncă silnică şi eliberat de abia în 1964, împreună cu ceilalţi deţinuţi politici.
Calvarului închisorii şi domiciliului obligatoriu i-a urmat calvarul reintegrării în societatea devenită între timp ea însăşi un mare lagăr de concentrare comunist. A fost desigur muncitor necalificat, apoi a devenit şef de echipă şi funcţionar tehnic, pe şantierele din Munţii Cernei, Bucegi, Oituz şi Vrancei.
După 1989, Constantin Ticu-Dumitrescu s-a implicat activ în viaţa politică a noii Romanii, sperând şi luptând pentru curăţarea ei morala şi schimbarea instituţională, după jertfa tinerilor din Timişoara şi Bucureşti. Din 1990 a fost membru CPUN, apoi senator PNŢCD între 1992 şi 2000. Tot din 1990, a fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), şi Preşedinte al Uniunii Internaţionale a Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Comunismului (1991-1999). Constantin Ticu-Dumitrescu a fost un român şi un naţional-ţărănist autentic, călăuzit fiind în acţiunea sa politică de principiile politice ţărăniste. A fost, de altfel, prieten apropiat al Seniorului Coposu. A iniţiat Legea privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii că poliţie politică, Legea Lustraţiei şi Legea anularii condamnărilor politice din perioada comunistă.
Politician care nu a uitat că trebuie să urmezi principiile moralei creştine chiar şi în politică, Ticu-Dumitrescu a acţionat în spiritul restituirii dreptăţii chiar şi atunci când o parte din colegii săi de partid au pus sub semnul întrebării justeţea unor demersuri, şi a rămas fidel principiilor ţărăniste în ciuda retragerii din partid. Astfel, Ticu-Dumitrescu a fost un model de om şi de politician, demn de urmat pentru orice tânăr care aspiră la o carieră politică.
Începând cu 2003, Constantin Ticu-Dumitrescu a fost membru al Colegiului Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, instituţie creată prin aplicarea legii al cărui iniţiator a fost, chiar dacă CNSAS nu a putut avea eficienţa pe care Ticu-Dumitrescu şi-ar fi dorit-o.

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  27  MAI......................

Evenimente

    1600: Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei", realizând prima unire politică a celor trei țări române.
    1703: Țarul Petru cel Mare a fondat orașul Sankt Petersburg.
    1860: În cadrul Expediției celor O Mie, Giuseppe Garibaldi și Cămășile Roșii au început asaltul asupra orașului Palermo.
    1867: Franz Joseph I, împăratul Austriei (1848-1916), s-a încoronat și rege al Ungariei (1867-1916) și a aprobat Legea privind încorporarea Transilvaniei la Ungaria.
    1879: Membrii Academiei au fost primiți la Palatul Cotroceni de către domnitorul Carol I. Drept recunoștință pentru sprijinirea culturii (din inițiativa și pe cheltuiala sa, Academia Română a început publicarea lucrării lui Hașdeu „Etymologicum Magnum Romaniae"), suveranul a fost ales președinte de onoare al Academiei Române.
    1937: A fost inaugurat Podul Golden Gate, la acea vreme fiind podul suspendat cu cea mai mare distanță între stâlpii de susținere din lume.
    1938: Conducătorul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, este condamnat la 10 ani de muncă silnică. El nu va mai părăsi practic niciodată închisoarea.
    1940: Acord economic româno–german (Olwaffen Pakt, „pactul petrolului”), care adâncește dependența față de Germania hitleristă a economiei naționale. România renunță astfel la declarația de neutralitate din 7 septembrie 1939
    1946: Guvernele SUA și Marii Britanii au adresat o notă guvernului român, semnată de reprezentanții lor la București, Burton Y Berry, respectiv Adrian Holman, în care se protestează împotriva încălcării democrației. Cele două guverne atrag atenția asupra abuzurilor, a încălcării libertăţilor și frecvenței violenței și sunt nemulțumite de nepromulgarea legii electorale și de restrângerea libertății de exprimare.
    1948: Printr-un decret al guvernului Petru Groza, bunurile fostei case regale treceau în proprietatea statului.
    1984: Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre–Marea Neagră, considerat al treilea canal de navigație, ca importantă, după Suez și Canalul Panama; lucrările de construcție au început în 1973.
    1997: Semnarea de către NATO și Rusia a Actului fondator al relațiilor bilaterale, deschizându–se calea extinderii NATO.

S -a născut în......   

    1883: Andor Adorján, scriitor, traducător și jurnalist maghiar (d. 1966?)
    1884: Max Brod, autor austriac (d. 1968)
    1886: Emil Isac, poet simbolist român (d. 1954)
    1897: John Douglas Cockcroft, fizician britanic, laureat Nobel (d. 1967)
    1915: Herman Wouk, scriitor american
    1923: Henry Kissinger, diplomat american, laureat al Premiului Nobel
    1928: Constantin Ticu Dumitrescu, politician român (d. 2008)

Decese

    1564: Jean Calvin, reformator religios francez (n. 1509)
    1766: Ivan Polzunov, inginer inventator rus
    1821: Tudor Vladimirescu, lider revoluționar român (n. 1780)
    1840: Niccolo Paganini, violonist și compozitor italian (n. 1782)
    1910: Robert Koch, savant german, laureat al Premiului Nobel (n. 1843)
    1958: Anton I. Davidoglu, matematician român (n. 1876)
    1965: Evgheni Pavlovski, savant rus
    1973: Constantin Daicoviciu, istoric și arheolog român (n. 1898)
    1978: Vintilă Mihăilescu, geograf român (n. 1890)
    1987: John Howard Northrop, chimist american, laureat Nobel (n. 1891)
    1988: Ernst Ruska, inginer și fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1906)
  

Read More

Este inca bine ...cutitul nu a ajuns la os

Este încă bine... cuţitul nu a ajuns la os

      Da este încă bine, mămăligă nu explodează, sau cel puţin încă ei cei care au dat LOVITURA DE STAT, ei PUSCARIABILII  USELISTI anul trecut în primăvara încă mai pot juca pe nervii şi şi buzunarele celor pe care i-au călărit. Zi de zi ei mai iau câte un pic dar cu măsură aşa încât romanul visător şi adormit să iasă şi să bârfească... nu va speriaţi nu în stradă, în stradă el iasă doar dacă i se plăteşte sau dacă ajunge la disperare. Dar fiţi fără grijă ei ştiu să ieie aşa răsfirat, azi la Slatina, mâine la Câmpia Turzii aşa încât să nu iasă în stradă decât câteva sute, iar restul nemulţumiţilor să zică.. Pai voi i-aţi votat voi daţii jos... Da păi Tătuca Ilici i-a învăţat pe Mincinos şi şleahta lui de hoţi că masa critică este peste un milion ,... mai puţin nici  nu contează.. Poate să iasă prostimea să ceară ce vrea... de aşa a învăţat el l-a Moscova cândva ştiţi era şi este un mare iubitor al comunismului. Ei ştiu să manipuleze masele, sigur că da.. dau câte o lege aşa răzleţ iar apoi aruncă o petardă USL se dezbină, desigur marea opoziţie care se preface spartă ridică mingea la fileu şi BOBORUL murmură suflecându-şi mâinile cu bucurie... Hai că şi ăştia se ceartă!.. doar că între timp inflaţia creşte., locuri de muncă cât mai puţine, să te duci la medic... ce vorbeşti? ...Eşti prost! Din ce o să plăteşti şpaga.? Că doar, eminenţa sa "Nicolaescu " recentralizeaza tot aşa de ca spaga să nu mai meargă răsfirată.


     
       Ştiţi mai nou ei vor să reducă CVORUMUL la vot... ştiţi la cât... Păi la 30 la sută... SUPER spune Dragnea Care deşi trebuia să fie demult închis pentru fraudele de la alegeri {sigur procurorii au amânat până ce Ponta l-a pus pe cel care îl v-a scapă de la Bulău)... Ei da Dragnea v-a scoate Dâmboviţa l-a vot iar 30 la sută din populaţia Românie se v-a muta la momentul votului la el în judeţ.. ca de e propietatea lui .. nici măcar nu v-a trebui să plătească... păi ce poate el să stampileze şi câte 100 de voturi de persoană... Si asa  nu îi va face nimic nimeni, mai mult decât atât vor avea grijă de el ca să nu păţească nimic însăşi Dna ul.
***

      Păi vă spuneam asta desigur că deunăzi mai ieri se făcea o acţiune de protest pentru că puscariabilii să nu poată trece aceasta lege , ei au spus :
,,  NU ! NU SUNTEM DE ACORD CU REDUCEREA CVORUMULUI (LA 30 %) PENTRU VALIDAREA VREUNUI REFERENDUM !!! NICI PENTRU REVIZUIREA CONSTITUTIEI, NICI PENTRU DEMITEREA PRESEDINTELUI SI NICI PENTRU ORICARE ALT TIP DE REFERENDUM !!!!
DEASEMENEA, DORIM RESPECTAREA REZULTATELOR REFERENDUMULUI DIN 2009 : 300 DE PARLAMENTARI SI PARLAMENT UNICAMERAL ! "  Apăsaţi aici este linkul evenimentului, poate vă hotărâţi să şi participaţi că de înscris v-aţi înscris 147

Şi au ieşit şi au fost 17 într-o zi ploioasă de duminică.. de degeaba romanii sunt ocupaţi cu Becali, ceartă dintre adormit şi mincinos, şi alte mondenităţi nu au ei timp de astfel de lucruri.. Lasatine să bârfim spun ei... Bârfim până n-om avea ce pune pe masă şi unde merge la lucru... Atunci o să ieşim o să dăm de pământ cu ăştia şi punem pe alţii dar ii lasam în pace pe cei care i-am dat jos lăsăm ca justiţia să îşi spună cuvântul... Şi ea JUSTIŢIA O V-a face la PAŞTELE CAILOR în următorii 23 de ani v-a condamna la SANATORIU 2, 3 dintre ei şi şi pe ăştia aşa pentru 2, 3 ani, şi le v-a lua a milionimea parte din ce au furat că de,... din ce vor trăi săracii de ei ?

 Bine hai că vă las vorbim peste un an dacă nu suntem la bulău... poate şi de acolo ca doară se poate face blog şi de la Bulău.

Read More

Pasarea Colibri - Ploaia care va veni

Sunt un frate tânar, care crede în dreptate,

Am ochi negri, dar am mâinile curate.

Iubesc pletele si ploaia si camasile-nflorate,

Nu raspund când mi se-arunca vorbe-n spate.

Un fapt fara importanta ma poate face sa sper,

Ma-nclin si pun în balanta ce-i sfânt cu ce-i efemer.

Peste tot atârna greu

Teama de sinceritate...

Dar de câte ori, prieteni, n-am surâs cu întristare,

Când sperantele pareau înselatoare.

Când necinstea si prostia si-ascundeau prin gropi norocul,

Stiti de câte ori, prieteni, i-am prins jocul.

Ne-am saturat de palavre, de carti si filme de soc,

Cu vampe, regi si cadavre, cu stele de iarmaroc.

Ploaia care va veni

Le va potopi pe toate.

Ni-e lehamite de marsuri, de tromboane si plocoane,

De blazoane, de canoane si fasoane.

Fiindca banul si prostia sunt pericole morale

Circul vieti ne-a impus salturi mortale.

Deasupra florilor noastre ciuperca cheama a pustiu,

Din cear cad pasari albastre si totusi nu-i prea târziu.

Ploaia care va veni

Le va potopi pe toate.

Sa-ncercam sa facem noi

Un oras fara pacate.

Ploaia care va veni

Le va potopi pe toate.

Ploaia care va veni

Le va potopï pe toate.

Read More

Degeţica de Hans Christian Andersen

Degeţica

de Hans Christian Andersen
*****************************************************************************

     A fost odată o femeie care voia să aibă un copilaş, dar nu ştia de unde să-l ia. Atunci s-a dus la o vrăjitoare şi i-a spus: "Uite, aş vrea să am un copilaş, nu poţi să-mi spui cum să fac să îl găsesc?"

        - Cum să nu! A spus baba. Uite aici un bob de orz; da' să ştii că nu-i orz de-acela ce creşte pe ogoare şi pe care-l dai la găini de mâncare; ia-l şi pune-l într-un vas cu flori şi ai să vezi ce iese.

*****************************************************************************  
Povestitorul Andersen Degetica

Vezi mai multe video din animatie
      - Mulţumesc, mătuşă - a spus femeia şi i-a dat babei cinci bănuţi; apoi s-a dus acasă, a sădit bobul de orz şi îndată a răsărit o floare mare şi frumoasă. Ai fi zis că-i o lalea, dar petalele stăteau strânse de parcă ar fi fost numai îmbobocită.

        - Ce floare drăgălaşă! A spus femeia şi a sărutat petalele roşii şi galbene, şi cum le-a sărutat, floarea s-a deschis pocnind. Era chiar o lalea ca toate lalelele, numai că drept la mijloc şedea pe pistilul verde o fetiţă mititică de tot, gingaşă şi drăgălaşă, şi nu era mai mare decât un deget şi de aceea i-au spus Degeţica.

        I-au făcut un leagăn dintr-o coajă de alun, saltea din petale albastre de toporaşi, iar plapuma era o petală de trandafir. Aici şedea noaptea, dar ziua se juca pe masă. Femeia pusese o farfurie plină de apă şi de jur împrejur, pe marginea farfuriei, aşezase flori cu lujere în apă. Pe apă plutea o petală mare de lalea pe care şedea Degeţica şi umblă de la o margine la alta a farfuriei; avea drept vâsle două fire de păr de cal. Era o plăcere s-o vezi. Ştia şi să cânte şi cânta aşa de subţirel şi de dulce, cum nimeni n-a mai cântat vreodată.

        Într-o noapte, pe când şedea frumuşel în pătucul ei, pe un ochi de fereastră care era spart a intrat o broască. Broasca era urâtă, mare şi jilavă. A sărit drept pe masă, acolo unde şedea Degeţica şi dormea acoperită cu petale roşii de trandafir.

        - Ar fi fost tocmai bună de nevastă pentru băiatul meu, s-a gândit broasca şi a luat coajă de alună în care dormea Degeţica şi a sărit cu ea în grădină, pe geamul cel spart.

        Pe la marginea pădurii curgea un râu mare şi lat; malul râului era mlăştinos şi mâlos; aici locuia broasca cu fecioru-su. Brr!, urât mai era şi acesta şi semăna leit cu mamă-sa. "Cuac-cuac-cuac!" Asta-i tot ce-a putut el să spună când a văzut pe fetiţa cea drăgălaşă în coaja ei de alună.

        - Nu vorbi aşa de tare, că se trezeşte! Spuse broasca cea bătrână. Te pomeneşti că fuge, că-i uşoară că un puf de lebădă! S-o punem pe o frunză de nufăr; pentru ea, aşa mică şi uşoară cum este, are să fie ca o insulă; de-acolo n-are să poată fugi, iar noi, în vremea asta, avem să pregătim odaia cea frumoasă din mâl şi după aceea aveţi să vă mutaţi şi să staţi acolo.

        În râu erau o mulţime de nuferi cu frunze late şi verzi care parcă pluteau pe deasupra apei. Frunză care era cea mai departe de ţărm era şi cea mai mare dintre toate. Broasca s-a dus înot până acolo şi a pus pe frunză coajă de alună cu Degeţica în ea.

        Fetiţa s-a trezit a doua zi dimineaţa şi când a văzut unde era a început să plângă amar; de jur împrejurul frunzei celei mari şi verzi era numai apă, aşa că la mal nu avea cum să ajungă.

        Broasca cea bătrână stătea în mâl şi îşi împodobea odaia cu papură şi cu flori galbene, ca să fie frumos şi să-i placă noră-sii. După aceea a luat pe urâtul de fecioru-su şi s-a dus cu el la frunză pe care şedea Degeţica. Voiau să-i ia pătucul şi să-l ducă în odaia în care aveau să stea însurăţeii; după aceea aveau s-o ia şi pe dânsa. Broasca s-a închinat adânc în apă înaintea ei şi i-a spus:

        - Uite pe fecioru-meu! Ai să te măriţi cu el şi aveţi să trăiţi amândoi colo, jos, în mâl, într-o locuinţă straşnică.

        - Cuac! Cuac! Cuac!, atâta a spus feciorul broaştei.

Au luat pătucul şi au plecat cu el; şi Degeţica a rămas singurică pe frunza cea verde şi a început să plângă iar şi mai tare, pentru că nu-i plăcea să stea în mâl cu broasca aceea urâtă şi nici să se mărite cu urâtul de fecioru-su. Peştişorii care înotau prin apă o văzuseră pe broască şi auziseră ce spusese, de aceea scoaseră acum cu toţii capul din apă să vadă şi ei pe fetiţă. Au văzut cât e de drăgălaşă şi le-a părut rău că trebuie să se ducă cu broasca jos în mâl. Nu! Asta nu trebuia să se întâmple! S-au strâns cu toţii în apă, lângă lujerul cel verde al frunzei, l-au ros cu dinţii şi frunza s-a desprins şi a început să meargă pe apă în jos cu Degeţica pe ea, departe, departe, acolo unde broasca nu putea s-o mai ajungă.

        Degeţica a trecut aşa pe lângă o mulţime de oraşe şi păsărelele şedeau în copaci, pe mal, o vedeau şi cântau:

        - Ce fetiţă drăgălaşă!

Frunza mergea cu ea pe apă tot mai departe şi mai departe, până a ieşit din hotarele ţării aceleia. Un fluture frumuşel şi alb tot zbura pe lângă ea şi de la o vreme s-a lăsat pe frunză, pentru că Degeţica îi plăcea. Fetiţa era foarte veselă. Acuma broasca nu mai putea s-o ajungă şi era aşa de frumos pe unde mergea; soarele bătea în apă şi apa strălucea de parcă era de aur. Degeţica şi-a desprins cingătoarea, cu un capăt a legat fluturele şi cu celălalt capăt l-a legat de frunză; acuma frunza mergea şi mai repede, şi ea la fel, că doar şedea pe frunză.

        Şi cum mergea aşa, numai iată că vine-n zbor un cărăbuş şi cum o zăreşte se repede, îi prinde trupul mlădios cu labele lui şi zboară cu ea şi se aşează într-un copac. Iar frunza de nufăr s-a dus mai departe pe apă şi fluturele cu ea, fiindcă era legat de frunză şi nu se putea desprinde.

        Mult s-a mai speriat săraca Degeţica atunci când cărăbuşul a zburat cu ea în copac! Dar mai cu seamă era necăjită când se gândea la fluturele cel frumos cu aripi albe pe care-l legase de frunză. Dacă nu se dezleagă, atunci moare de foame. Dar cărăbuşului nu-i păsa de asta. S-a aşezat cu dânsa pe frunza cea lată a copacului, i-a dat suc de flori să mănânce şi i-a spus că-i drăgălaşă, cu toate că nu seamănă deloc cu un cărăbuş. Au venit s-o vadă şi ceilalţi cărăbuşi care locuiau în copac; s-au uitat la dânsa, iar domnişoarele cărăbuşe au strâmbat din antene şi au spus:

        - Are numai două picioare. Vai de ea!

        - Şi nu are antene! Spuse alta.

        - Şi uite ce subţire e la mijloc! Parc-ar fi om! Vai, ce urâtă-i! Aşa spuneau toate cărăbuşoaicele şi totuşi Degeţica era atât de drăgălaşă!

Drăgălaşă i se păruse şi cărăbuşului care o răpise, dar fiindcă toţi ceilalţi ziceau că-i urâtă, a început şi el să creadă că-i urâtă şi nu i-a mai plăcut şi i-a zis să se ducă unde-o vedea cu ochii. Au luat-o, au dat-o jos din copac şi au pus-o pe un bănuţel, şi ea a început să plângă şi să se tânguie că-i aşa de urâtă şi cărăbuşii au alungat-o; dar ea nu era urâtă, era cea mai drăgălaşă fetiţă care se poate închipui, gingaşă şi luminoasă ca o petală de trandafir.

        Şi biata Degeţica a stat toată vara singură în pădurea cea mare. Şi-a împletit un pat din fire de iarbă şi l-a agăţat sub o frunză de brustur, aşa că acuma nu se mai temea de ploaie. De mâncare avea dulceaţa florilor şi bea roua adunată dimineaţa pe frunze. Aşa au trecut vara şi toamna. Dar după aceea a venit iarna, iarna rece şi lungă. Toate păsările care cântaseră atât de frumos în preajma ei au plecat, copacii şi florile s-au uscat; frunza cea mare de brustur sub care se adăpostise s-a zbârcit şi s-a scorojit, până n-a mai rămas din ea decât un lujer galben şi veşted. Degeţica dârdâia cumplit de frig, pentru că hainele ei se rupseseră şi pentru că era atât de gingaşă şi de subţirică încât nu se putea să nu-i fie frig. A început să ningă şi fiecare fulg care cădea peste ea era greu cum ar fi fost o lopată de zăpadă aruncată peste noi, fiindcă noi suntem mari, dar ea era numai cât o jumătate de deget. Atunci ce să facă şi ea? Şi-a pus în spate o frunză uscată, dar tot nu se putea încălzi şi dârdâia întruna de frig.

        Chiar la marginea pădurii în care stătea era un lan mare de grâu. Grâul fusese secerat de mult şi acuma nu mai rămăsese decât o mirişte. Dar Degeţicăi miriştea i se păru mare cât o pădure. A luat-o şi ea prin mirişte şi a tot mers tremurând de frig până a ajuns la uşa şoarecelui de câmp, care îşi avea aici locuinţa. Era o hrubă în pământ, caldă şi plăcută; şoarecele avea o bucătărie straşnică şi o cămară plină de grâu. Degeţica s-a oprit la uşă ca o fetiţă cerşetoare şi s-a rugat să-i dea şi ei o bucăţică dintr-un bob de grâu, că nu mâncase de două zile nimic.

        - Săraca de tine! A zis şoarecele, care era un şoarece de treabă. Hai, intră şi te-ncălzeşte şi stai la masă cu mine. Şi fiindcă fetiţa i-a plăcut, i-a spus: ştii ce, stai la mine toată iarna! Ai să-mi deretici prin casă şi ai să-mi spui poveşti, că-mi plac poveştile.

        Degeţica a făcut cum i-a spus şoarecele şi i-a mers foarte bine. Într-o zi, şoarecele îi spuse:

        - Azi avem un musafir, un vecin de-al meu care vine în vizită o dată pe săptămână. E mai bogat decât mine, are o mulţime de odăi şi o blană neagră, frumoasă. Dacă poţi să te măriţi cu el, atunci halal de tine; atâta numai că nu vede. Să-i spui cele mai frumoase poveşti pe care le ştii.

Dar Degeţicăi numai de asta nu-i ardea. Vecinul era un sobol şi ea nici gând nu avea să se mărite cu el. Sobolul a venit îmbrăcat cu blana lui cea grozavă. Şoarecele nu mai isprăvea cu laudele. Ba că-i bogat şi învăţat, ba că are o casă de douăzeci de ori mai mare decât a lui. Acum, de învăţat o fi fost el învăţat, dar nu putea suferi soarele şi florile cele mai frumoase şi le vorbea de rău, fiindcă nu le văzuse niciodată cum arată la faţă.

        Degeţica n-a avut încotro şi a trebuit să cânte ceva şi a cântat "Mugur, mugur, mugurel" şi alte cântece. Şi sobolul s-a îndrăgostit de dânsa din pricina glasului ei frumos, dar n-a spus deocamdată nimic, că era chibzuit.

        Săpase nu de mult un drum pe sub pământ, de la casa lui până la casa şoarecelui; sobolul a poftit-o pe Degeţica şi pe şoarece să se plimbe prin hrubă asta ori de câte ori ar avea poftă. Le-a mai spus să nu se sperie că în tunelul acela este o pasăre moartă. Era o pasăre cu toate penele pe ea şi cu pliscul întreg; se vede că nu de multă vreme murise şi fusese îngropată chiar acolo, pe unde săpase el drum pe sub pământ.

        Sobolul a luat în gură o bucată de lemn putred, fiindcă lemnul putred luminează în întuneric ca focul, şi a pornit înainte ca să lumineze calea. Când au ajuns la locul unde era pasărea cea moartă, sobolul şi-a ridicat în sus nasul lui butucănos şi a izbit cu el în tavan şi a făcut o gaură mare şi deodată a intrat lumina zilei în hrubă. Jos zăcea o rândunică moartă, cu aripile strâns lipite de coaste, cu picioarele zgârcite şi cu capul înfundat în pene. Săraca pasăre murise de frig, fără îndoială. Degeţicăi i-a părut rău fiindcă îi erau dragi păsărele, toată vara îi cântaseră şi ciripiseră în preajma ei. Sobolul însă a împins pasărea cu picioarele lui scurte şi a spus:

        - Acuma nu mai cântă! Rău e să te naşti pasăre! Mulţumesc lui Dumnezeu că copiii mei n-au să fie aşa! Uite, o pasăre ca asta, nu-i nimic de capul ei; toată vara ciripeşte şi când vine iarna moare de foame.

        - Chiar aşa, că bine spui, se vede că eşti înţelept! Zise şoarecele. Ce folos are pasărea că tot ciripeşte? Când vine iarna n-are ce mânca şi îngheaţă de frig; dar se ţine, mă rog, toată vara cu nasul pe sus!

        Degeţica n-a spus nimic. Dar când sobolul şi cu şoarecele s-au întors cu spatele, ea a dat într-o parte penele care acopereau capul păsării şi a sărutat rândunica pe ochii ei închişi. "Poate că tocmai ea mi-a cântat aşa de frumos astă-vară, se gândi Degeţica. Multă bucurie mi-a făcut biata păsărică!"

        Sobolul a astupat gaura pe care venea lumina şi apoi i-a dus pe şoarece şi pe Degeţica până acasă. Noaptea, Degeţica n-a putut să doarmă, se tot gândea la păsărica moartă. S-a sculat din pat şi a împletit din fân un covor mare şi frumos. Apoi s-a dus la pasăre şi a acoperit-o cu covorul şi a mai luat şi nişte bumbac moale pe care-l găsise prin cămara şoarecelui şi a învelit pasărea cu bumbac, ca să-i fie cald.

        - Rămâi cu bine, păsărică drăgălaşă! Spuse ea. Îţi mulţumesc că ai cântat aşa de frumos astă-vară, când copacii erau verzi şi ne încălzea soarele.

        Şi fetiţa şi-a lipit obrazul de pieptul păsării şi deodată a tresărit speriată, fiindcă i s-a părut că înăuntru bătea ceva. Inima păsării bătea. Rândunica nu murise, era numai amorţită şi acuma se încălzise şi îşi venise iar în fire.

        Toamna, toate rândunelele pleacă în ţările calde; şi dacă vreuna întârzie cu plecarea, o prinde frigul, amorţeşte şi cade jos şi o acoperă zăpada. Degeţica nu ştia ce să facă fiindcă, faţă de ea, pasărea era grozav de mare, totuşi şi-a luat inima în dinţi, a îngrămădit bumbacul de jur împrejurul rândunelei şi a adus o frunză de izmă creaţă, pe care şi-o făcuse plapumă, şi a acoperit capul păsării. În noaptea următoare s-a dus iar la ea; rândunica se trezise din amorţeală, dar era slăbită tare. Numai o clipă a deschis ochii şi s-a uitat la Degeţica; fetiţa sta în faţa ei cu o bucăţică de lemn putred în mână, că altă lampă n-avea.

        - Îţi mulţumesc, fetiţă drăgălaşă - a spus rândunica beteagă. M-am încălzit de minune, am să prind iar putere şi am să pot să ies de-aici şi să zbor la lumina caldă a soarelui.

        - Vai! A spus Degeţica. Afară e frig şi ninge! Mai bine stai aici, în pătuţul tău cald, şi eu am să te îngrijesc.

Şi a adus rândunelei apă într-o petală şi rândunica a băut şi i-a povestit cum şi-a zgâriat aripa într-un scai şi de aceea n-a mai putut să zboare repede cum zburau celelalte rândunele, care au plecat departe, departe, în ţările calde. De oboseală, a căzut jos. Mai mult de-atâta nu-şi aducea aminte şi nici nu ştia cum ajunsese aici.

        Rândunica a stat toată iarna în boştiură şi Degeţica o-ngrijea şi-i era tare dragă; iar sobolul şi cu şoarecele n-au aflat nimic de asta, şi mai bine că n-au aflat, fiindcă nu puteau s-o sufere pe biata rândunică.

        Când a sosit primăvara şi soarele a dezmorţit pământul, rândunica şi-a luat rămas-bun de la Degeţica; fetiţa a destupat gaura din tavan pe care o făcuse sobolul. Soarele a pătruns înăuntru până la ele şi rândunica a întrebat-o pe Degeţica dacă n-ar vrea să vină şi ea; ar lua-o în spate şi ar zbura cu ea până la pădurea cea verde. Degeţica însă s-a gândit că, dacă ea ar pleca, şoarecele cel bătrân care o găzduise ar fi foarte necăjit din cauza asta şi a apus:

        - Nu, nu pot.

        - Atunci rămâi cu bine, rămâi cu bine, fetiţă drăgălaşă şi bună! A spus rândunica şi a ieşit în zbor afară, la lumina soarelui. Degeţica s-a uitat după ea şi i-au dat lacrimile, pentru că-i era dragă rândunica.

        - Cirip, cirip! A început să cânte pasărea şi s-a dus în zbor în pădure. Degeţica era tare necăjită. Nu avea voie să iasă şi ea, să se încălzească la soare. Grâul care fusese semănat pe ogorul de deasupra casei şoricelului a răsărit şi a crescut înalt şi lanul era acum ca o pădure deasă pentru biata fetiţă.

        - Vara asta trebuie să-ţi întocmeşti zestrea, i-a spus şoarecele. (Vecinul, sobolul cel urâcios cu blana neagră, o ceruse în căsătorie.) Trebuie să ai de toate, şi lână, şi pânză, să nu-ţi lipsească nimic când te măriţi cu sobolul.

        Degeţica a trebuit să se apuce de tors şi şoarecele a tocmit patru omizi care ţeseau zi şi noapte. În fiecare seară venea la ea sobolul şi stăteau de vorbă. Spunea că pe la sfârşitul verii soarele n-are să fie aşa de fierbinte ca acuma, când de dogoarea lui pământul se face tare ca piatra; şi mai spunea că, după ce s-o călători vara, are să se însoare cu Degeţica. Dar Degeţica nu se bucura deloc, fiindcă sobolul era urâcios şi ea nu putea să-l sufere. În fiecare dimineaţă, când răsărea soarele, şi în fiecare seară, când asfinţea, se strecura pe uşă afară şi, când vântul dădea într-o parte spicele şi se putea zări cerul albastru, ea se gândea că afară e frumos şi e lumină. Şi îi era dor de rândunică, prietena ei de astă-primăvară. Dar rândunica nu se zărea nicăieri; de bună seamă că se dusese departe, în pădurea cea frumoasă şi verde.

        Când a venit toamna, Degeţica a fost şi ea gata cu zestrea.

        - De azi într-o lună e nunta, a spus şoarecele.

Când a auzit asta Degeţica început să plângă şi a spus că nu vrea să se mărite cu sobolul cel urâcios.

        - Nu mai tot vorbi degeaba, a spus şoarecele. Să nu fi încăpăţânată, că să ştii că te muşc cu dinţii mei cei albi şi ascuţiţi! Auzi colo! Un bărbat aşa de chipeş! Nici regina nu are o blană aşa de frumoasă ca el! Şi ce bucătărie are! Şi cămara i-i plină de bunătăţi! Mai bine mulţumeşte lui Dumnezeu că ţi-a dat asemenea bărbat!

        Şi aşa, iaca, a sosit şi ziua nunţii. Sobolul a venit s-o ia pe Degeţica; de acum înainte va trebui să stea cu dânsul în adâncimile pământului şi să nu mai vadă niciodată soarele, pentru că sobolul nu putea suferi soarele. Biata fată era tare amărâtă; trebuia să-şi ia rămas-bun de la soare pe vecie. Cât şezuse la şoarece, putuse ieşi măcar de la uşă să se uite la soare.

        - Rămâi cu bine, soare! Spuse ea. Îşi ridică braţele la cer şi făcu câţiva paşi de la uşă mai încolo, fiindcă acuma grâul fusese secerat şi rămăsese numai miriştea. Rămâi cu bine, rămâi cu bine!, rosti ea din nou şi luă în braţe o floricică roşie, o sărută şi îi spuse: Floricică dragă, când o vezi pe rândunică, spune-i rămas-bun de la mine.

        - Chiu-chiu-chiu, auzi ea deodată deasupra capului şi, când s-a uitat, ce să vadă? Tocmai rândunica! Mult s-a mai bucurat pasărea când a văzut-o pe fetiţă! Degeţica i-a povestit tot ce i s-a întâmplat, că trebuie să se mărite cu sobolul cel urâcios, că de-acum înainte are să stea într-o hrubă în pământ şi n-are să mai vadă niciodată soarele. Şi, spunând toate acestea, începu să plângă.

        - Uite ce, a spus rândunica, acuşi vine iarna şi eu mă duc în ţările calde; nu vrei să vii cu mine? Te iau în spate. Numai să te legi de mine cu cingătoarea; şi aşa scăpăm şi de sobolul cel urâcios şi de hruba lui şi plecăm departe, peste munţi, în ţările calde, unde soarele străluceşte mai tare decât aici şi toată vremea e numai vară şi sunt o mulţime de flori frumoase. Hai cu mine, Degeţică scumpă, tu, care m-ai scăpat de la moarte când zăceam în hrubă!

        - Da, vin cu tine, a spus Degeţica şi atunci rândunica a luat-o în spate. Fetiţa şi-a întins picioarele pe aripile păsării, s-a legat strâns cu cingătoarea de-o pană mai tare şi rândunica s-a ridicat în înaltul cerului, peste păduri şi peste ape, sus, deasupra munţilor celor mari, pe care-i veşnic zăpadă. Degeţicăi îi era frig, dar s-a băgat pe sub penele calde ale păsării şi a rămas numai cu capul afară, ca să vadă toate minunăţiile peste care zbura.

        Şi au mers tot aşa până au ajuns în ţările calde. Acolo soarele strălucea mult mai tare şi erau o mulţime de podgorii cu struguri galbeni şi negri. Erau păduri de lămâi şi de portocali, mirosea a cimbrişor şi a mentă creaţă şi copiii se jucau şi alergau după fluturi mari, cu aripi pestriţe. Rândunica însă nu s-a oprit şi a mers în zbor mai departe şi locurile erau tot mai frumoase. Şi au mers ele tot aşa până au ajuns la marginea mării albastre; pe ţărm, printre copacii verzi şi frumoşi, se ridica un palat de marmură albă, din vremuri străvechi.

        Viţa-de-vie se căţăra pe stâlpii înalţi şi albi şi pe creştetul stâlpilor erau o mulţime de cuiburi de rândunică şi un cuib era chiar al rândunicii care o ducea în spate pe Degeţica.

        - Aici stau eu, a spus rândunica. Uite, jos sunt o mulţime de flori; eu am să te aşez pe una din ele şi ai să stai acolo, vrei?

        - Da, minunat! A spus Degeţica şi a bătut din palme de bucurie.

        Jos era un stâlp alb, din marmură, care se răsturnase şi se spărsese în trei bucăţi; printre bucăţile de marmură creşteau nişte flori mari şi albe. Rândunica s-a lăsat în jos şi a aşezat-o pe fetiţă pe o petală. Dar ce s-a mai minunat fetiţa! Drept în mijlocul florii şedea un omuleţ, şi era aşa de alb şi de străveziu, parcă ar fi fost de sticlă. Pe cap purta o coroană de aur şi la umeri avea aripi şi nu era mai înalt decât Degeţica. Omuleţul era spiriduşul florii. În fiecare floare era câte un spiriduş sau câte o zână mititică; acesta însă era craiul tuturor.

        - Doamne, cât e de frumos! Spuse Degeţica rândunicii în şoaptă.

Craiul florilor s-a speriat când a văzut-o pe rândunică, fiindcă faţă de el, aşa de mic şi de gingaş, era ca un vultur uriaş. Când însă a văzut-o pe Degeţica, s-a bucurat grozav; era fata cea mai frumoasă pe care o văzuse vreodată. Repede şi-a luat coroana de aur de pe cap şi i-a pus-o ei; apoi a întrebat-o cum o cheamă şi dacă vrea să-i fie soţie şi crăiasă a florilor. Nu semăna deloc cu feciorul broaştei şi nici cu sobolul cel cu blana neagră. Degeţica i-a răspuns craiului cel frumos că vrea, şi atunci din fiecare floare s-a scoborât câte o doamnă sau câte un domn, şi toţi erau aşa de drăgălaşi că nu-ţi mai luai ochii de la dânşii. Şi fiecare i-a adus Degeţicăi câte un dar; cel mai straşnic din toate darurile a fost o pereche de aripi pe care i le-a adus o muscă mare şi albă. I le-a prins Degeţicăi de spate şi acuma putea şi ea să zboare din floare în floare. Toţi s-au bucurat grozav şi rândunica şedea sus în cuib şi le cânta cum ştia ea mai bine; dar în inima ei era mâhnită, pentru că Degeţica îi era dragă şi n-ar fi vrut să se despartă de ea niciodată.

        - Nu trebuie să te mai cheme Degeţica, i-a spus fetiţei craiul florilor. E un nume urât şi tu eşti frumoasă. Avem să-ţi spunem Maia.

        - Rămâi cu bine, rămâi cu bine! A spus rândunica şi a plecat în zbor iarăşi înapoi, în Danemarca; acolo îşi avea ea un cuib, chiar la fereastra omului care ştie să spună poveşti frumoase. Şi de la el am aflat toată povestea.

Read More

Nebunul Cu Ochii Inchisi

Pasarea Colibri - Nebunul Cu Ochii Inchisi

1. Pe un munte intr-o tara foarte indepartata
Sta un om cu ochii-nchisi si spune ce ne asteapta.
Lumea nu-l asculta, il crede un nebun
Caci vorbele lui sunt ca niste lovituri de tun.

R. El sta singur si linistit
Dar in ochii lui inchisi
Vede a lumii asfintit
Nebunul cu ochii lui inchisi.

2. Zilele trec una dupa alta sus pe munte
Si vocea lui se aude clar spunand foarte multe.
Lumea cea ïntreaga se opreste sa-l asculte
Il crede un nebun ce-ndruga multe vorbe absurde.

Read More

Gânduri de seară............

***********************************************************


***********************************************************


*********************************************************** ***********************************************************
"Sunt curat la trup, curat la suflet,
Vreau să înţeleg şi să iubesc,
Nu contează cât de lung am părul,
Important e cât şi cum gândesc.

Simt în trup pletoşii de altădată,
Firea mea e saltul omenesc,
Nu contează cât de lung am părul,
Important e cât şi cum gândesc.

Lume, lume, soro lume,
De ce eşti prea rea de gură?
De ce ne priveşti cu ură?
Vinovaţii fără vină
Cer să se facă lumină.

Vreau să-înalţ castele de gândire,
Vreau să fiu lăsat să simt cum cresc,
Nu contează cât de lung am părul,
Mai presus e cât şi cum gândesc.

Nu e loc de noi în lumea voastră,
Nu-s din noi acei ce ne muncesc,
Şi ţin cont de cât de lung am părul,
Nu de cum şi cât de mult gândesc.

Hei, voi neatenţi la soarta noastră,
Hei, voi ce ne credeţi pui de drac,
Gândurile voastre sunt şi ale noastre,
Gusturile însă nu ne plac.

Hei, voi care-aţi fost odată tineri,
Hei, voi care ştiţi ce-i omenesc,
Nu contează cât de lung am părul,
Mai presus e cât şi cum gândesc."(Dorin Liviu Zaharia)

Read More

26 mai 2013 by Viorica Crainic

 Bine v - am regăsit!

"Eşecul este singură oportunitate pentru a o lua de la capăt într-un mod mai inteligent."

   (Henry Ford)

   

Ana Maria Brânză a câştigat Grand Prix-ul de spadă de la Havana.

FELICITĂRI!

Scrimera Ana Maria Brânză a câştigat, vineri seară, primul loc la Grand Prix-ul feminin de spadă de la Havana, etapă de Cupă Mondială, după ce a trecut de sportiva din Ungaria, Emese Szasz, scor 15-10.
"Sunt foarte fericită pentru că până acum a avut un sezon foarte mult, mai ales că în 2012 nu am avut rezultate favorabile. Mereu concurez foarte bine la Havana, unde am mai câştigat şi în alte dăţi", a declarat Ana Maria Brânza.

PDL,  la 20 de ani.

Democrat liberalii dau petrecere astăzi. Pentru că se împlinesc 20 de ani de la înființarea partidului, liderii PDL se vor reuni, în această după-amiază, la sediul central din Modrogan pentru a marca momentul.
La "Ziua Partidului Democrat Liberal" vor fi prezenţi preşedintele PDL, Vasile Blaga, membrii conducerii centrale a partidului, lideri centrali şi locali, parlamentari, tineri democrat-liberali, membri şi simpatizanţi ai PDL.
După ce președintele PDL va susține un discurs, va avea loc premierea unor organizații și membrii ai PDL și înscrierea unor noi membri.Seara se va încheia cu promovarea unor produse culinare tradiţionale româneşti din diferite regiuni ale ţării și o petrecere.

Mihai Răzvan Ungureanu : De la PDL nu am primit răspunsuri concludente.

"Am anunţat că 25 mai 2013 înseamnă încheierea primei etape de dialog politic pe care îl purtăm cu lideri ai diferitelor formaţiuni din dreapta. Am avut discuţii cu preşedintele PDL, Vasile Blaga, nu am primit răspunsuri concludente. PDL, potrivit răspunsurilor sale, trece printr-o etapă de reorganizare. Sper ca această etapă de reorganizare să nu dureze până în 2016, să se încheie repede fiindcă timpul presează, iar 2014 este mâine", a spus Mihai Răzvan Ungureanu.

"Cine nu câştigă în 2014 nu câştigă nici în 2016. 2014 este prilejul reechilibrării vieţii politice în România. Este prilejul colaborării pentru a obţine o listă comună pentru europarlamentare compusă din nume credibile, nu din clientelă de partid, capabilă să reprezinte dreapta românească şi România în Parlamentul European şi în toate celelalte comisii ale Parlamentului. PPE se sprijină şi doreşte reprezentare consistentă a partidelor din dreapta eşichierului românesc la Bruxelles, dar o reprezentare competentă, nu imobilă, care să facă în egală măsură cinste României şi Europei", a declarat Mihai Răzvan Ungureanu.

"Oferta noastră e făcută şi cine doreşte să îşi conducă acţiunea politică potrivit acestei oferte este binevenit, cine nu îl chemăm să motiveze acest lucru în public şi să-şi explice refuzul, arătând în felul acesta cetăţenilor români, electoratului de centru-dreapta, motivele pentru unii doresc pur şi simplu să fie de capul lor într-o lume care cere unitate. Ştim cu toţii că unirea face puterea. (...) Îi chemăm pe toţi pe aceeaşi orizontală a cooperării politice. Primul pas care trebuie făcut este dialogul. În funcţie de rezultatele dialogului, vom lua o decizie sau alta. Avem şi scenariu de vreme rea, dar ar fi păcat să se întâmple acest lucru", a declarat Mihai Răzvan Ungureanu.

Cristi Preda : Merg în Mişcarea Populară dacă acolo vor fi suporterii lui Băsescu.

Europarlamentarul PDL Cristian Preda a declarat , că înfiinţarea Partidului Mişcarea Populară e o reacţie de alternativă la un "PDL care este leşinat", iar dacă în această formaţiune se vor reuni suporterii lui Traian Băsescu, iar PDL îşi menţine linia actuală, se va alătura Mişcării. "Apariţia unui asemenea partid este o reacţie la slăbiciunile pe care le-a arătat PDL, e o alternativă la PDL", a declarat europarlamentarul democrat-liberal.
"Dacă Mişcarea Populară îi va aduna pe suporterii lui Traian Băsescu, iar PDL va continua să se opună preşedintelui, mă voi regăsi în mod cert în Mişcarea Populară. Dincolo de faptul că se doreşte o alternativă la un PDL care este leşinat în acest moment, dacă dincolo de asta Mişcarea Populară va aduna suporterii lui Traian Băsescu, iar PDL va rămâne un partid anti-Băsescu, evident că mă voi regăsi în Mişcarea Populară", a răspuns europarlamentarul PDL.

Trei membri PNL Mehedinţi  propuşi pentru excludere.

Biroul Permanent Judeţean al filialei PNL Mehedinţi, întrunit sâmbăta, a decis să propună conducerii centrale a formaţiunii excluderea din partid a trei membri: vicepreşedintele Consiliului Judeţean, un consilier local şi fostului lider al organizaţiei.
Preşedintele interimar al PNL Mehedinţi, Marcel Vela, care este vicepreşedinte executiv al PNL şi primarul municipiului Caransebeş, a confirmat întrunirea Biroului Permanent Judeţean, menţionând că el nu a participat la şedinţă.
"Astăzi, sâmbăta, 25 mai, a avut loc o şedinţă a Biroului Politic Interimar al filialei PNL Mehedinţi, la solicitarea domnului deputat Viorel Palasca. Nu am putut participa la această întâlnire, deoarece ca ofiţer de stare civilă am avut de cununat mai mulţi tineri care s-au căsătorit astăzi la Primăria Caransebeş. Am luat act ca, la propunerea domnului preşedinte al PNL Drobeta Turnu Severin, domnul viceprimar Dan Carjan, au fost aprobaţi pentru a fi excluşi trei membri ai organizaţiei municipale, cu o largă majoritate de voturi. În consecinţă, această decizie democratică a conducerii PNL Mehedinţi va fi pusă în aplicare şi la nivel central, conform Statutului, în cel mai scurt timp", a spus Vela.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adraiana Badanoiu a declarat că a aflat din presă despre propunerea de excludere şi că este "consternată".

"Sunt consternată. Am aflat din presă. Nu-i cunosc pe cei din actualul Birou Permanent Judeţean, unii sunt foşti membri PDL care au venit la PNL. Nu m-a invitat nimeni să-mi spun punctul de vedere. Sunt consternată de colegii mei, Daniel Carjan, Viorel Palasca şi Virgil Popescu, cum dau la o parte oameni ca Liviu Mazilu, care au dovedit că sunt lideri prin rezultatele pe care le-au avut", a spus Badanoiu, adăugând că nu ştie motivele pentru care s-a decis excluderea sa şi că nu Biroul Permanent Judeţean ar fi trebuit să aprobe excluderea sa, ci Delegaţia Permanenta Judeţeană, din care face parte.

DNA : Mariana Câmpeanu ştia de ŞPAGA luată de subordonaţii din Ministerul Muncii.

Potrivit unor interceptări ale DNA citate de Realitatea TV, Mariana Câmpeanu ştia că fostul său director său de cabinet, Iuliana Coruţ, şi alte patru persoane, printre care Paula Mănuceanu, fost consilier la acelaşi cabinet, şi Cristiana Bigan, funcţionar public în cadrul unei autorităţi naţionale, primeau mită ca să permită accesul unei persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii.
Mai exact, din rechizitoriul DNA reiese că Mariana Câmpeanu ştia de şpagă şi ”a râs cu gura până la urechi”: ”Azi i-am povestit, de dimineaţă lu’ doamnă, râdea doamna cu gura până la urechi! I-am spus: DOAMNA MINISTRU, de ce râdeţi că n-a fost chiar aşa uşor?”
Ministrul Mariana Câmpeanu a negat că ar fi ştiut că angajaţii din Ministerul Muncii luau mită, aşa cum se înţelege din rechizitoriul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
"Nu ştiu de nici un fel de concurs aranjat. Mai mult decât atât, niciodată nu aş accepta aşa ceva. Nu ştiu despre acea conversaţie. Nu m-a întrebat nimeni nimic, nu ştiu nimic, despre niciun aranjament şi de nici o mită. Ce cer este ca justiţia să-şi facă datoria", a spus ministrul Muncii.

IGPR: 121 de persoane suspectate de infracţiuni economice, depistate în ultima săptămână.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor, sub coordonarea Direcţiei de Investigarea Fraudelor din IGPR, în urma activităţilor desfăşurate în perioada 17 - 23 mai, au depistat 125 de infracţiuni economice. Dintre acestea, 65 au fost infracţiuni de evaziune fiscală, 12 - înşelăciuni în relaţiile comerciale, 11 - infracţiuni de contrabandă, iar opt - delapidări.
Poliţiştii au mai constatat şase fapte de corupţie şi tot atâtea abuzuri în serviciu.

Liviu Dragnea: Posturile vacante din sistemul bugetar vor fi desfiinţate.

"Mai avem o discuţie 'foarte simplă' cu câţiva miniştri după care vom introduce regula de 1 la 1. Problema este că în România sunt câteva primării care din cauza regulii de 1 la 7 au ajuns în situaţia de a avea trei sau patru angajaţi. Pentru primăriile care au un număr mic de angajaţi vom aduce aproape o mie de posturi pentru a avea îndeplinit normativul minim de personal şi pentru că ele să funcţioneze'', a declarat, sâmbătă, la Tulcea, într-o conferinţă de presă, vicepremierul Liviu Dragnea.
"Nu putem declanşa o mărire de salarii până nu ducem la capăt procesul de restructurare la nivel general, reaşezarea sistemului public şi reducerea cheltuielilor de personal. Sper să finalizăm acest proces într-o lună şi apoi vom putea discuta pentru anul viitor despre o reaşezare a lefurilor în interiorul aceleiaşi anvelope salariale, dar cu un număr de salariaţi mai scăzut'', a conchis vicepremierul Liviu Dragnea

Ministerul Economiei aşteaptă oferte pentru Cupru Min până în 10 iunie.

Ministerul Economiei va accepta "orice metodă prevăzută de lege" pentru atragerea de investiţii la producătorul de cupru Cupru Min Abrud şi aşteaptă de la eventualii investitori interesaţi să transmită scrisori de interes până în 10 iunie. Realizarea procesului de atragere de investiţii se va face prin orice metodă prevăzută de lege (asociere în participaţiune, cooperare, etc.), suma obţinută de la investitorul selectat urmând a fi utilizată pentru efectuarea investiţiilor de mediu, dotarea tehnologică a societăţii, deschiderea de noi fronturi de lucru şi capital de lucru", potrivit unui anunţ al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), organismul prin care este derulat acest proces.
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, spunea în 9 mai că instituţia a primit şase oferte pentru Cupru Min, din partea unor mari companii din industria cuprului, din Rusia, Europa şi America de Nord.

Tabără de romi în centrul Londrei.

Un grup de 30 de romi români s-a instalat pe o stradă exclusivistă din Londra, tabăra lor precară contrastând puternic cu împrejurimile şi nemulţumind populaţia locală.
Daily Mail publică un nou reportaj "idilic" pe tema imigranţilor din România, fără a face deosebirea, o dată în plus, între romi şi români. De această dată, jurnaliştii britanici au realizat un reportaj în mijlocul şatrei răsărite în inima Londrei, în Park Lane, în apropiere de exclusivistul Marble Arch.
"Regina îşi ajută şi îşi protejează oamenii. Îi pasă de oamenii ei, toată lumea ştie asta. Acesta este motivul pentru care am venit din România, ca să ne poate ajuta."
"Vrem să găsim de lucru. Noi nu am venit aici să comitem infracțiuni sau să cerșim. Deoacmdată, singurul lucru pe care îl facem toată ziua este să căutăm hrană în coșurile de gunoi. Sperăm că cineva din guvernul să intervină și să ne dea de lucru și adăpost, undeva unde să trăim!, dclară un bărbat în vârstă de 52 de ani, care se erijează în liderul grupului.

Manifestaţie la Paris împotriva expulzării romilor.

Câteva sute de persoane au manifestat sâmbătă la Paris pentru a cere Guvernului socialist să îşi modifice politica faţă de romi, deplângând "expulzările care se succedă".
Manifestanţii, majoritatea familii de romi, dar şi reprezentanţi ai unor asociaţii şi organizaţii politice, au fost în număr de 450, potrivit poliţiei, şi 1.000 potrivit organizatorilor.
Ei au defilat în linişte în spatele unui banner pe care se putea citi: "Astăzi romii şi mâine cine? Opriţi rasismul! Egalitate în drepturi".
"Nu expulzărilor fără asigurarea unor locuinţe", "romii cetăţeni europeni" au fost câteva sloganuri. Printre manifestanţi, o fetiţă purta îmbrăcăminte pe care se putea citi: "Nu vreau să fiu expulzată".
"În Franţa, este scris Libertate, egalitate, fraternitate. Dar îmi este greu să cred. Nu sunt un hoţ, nu creez probleme. Vreau doar să trăiesc liniştit aici şi să muncesc. În loc de asta, mi se sparge baracă, sunt insultat", a afirmat pentru AFP Boţi Sorin, un rom în vârstă de 38 de ani, care locuieşte într-o tabără din Saint-Denis, în apropiere de Paris.
În 2012, Franţa a expulzat 12.800 de români şi bulgari dintr-un număr record de aproape 37.000 de repatrieri.

Zeci de tinere au protestat la Paris faţă de mişcarea Femen.

Câteva zeci de tinere s-au reunit sâmbătă după-amiază la Paris pentru a denunţa "metodele totalitare şi manipulatoare" ale mişcării feministe radicale Femen.
Manifestantele, majoritatea îmbrăcate în fuste albe, voiau să se îndrepte spre sediul Femen, din nordul Parisului, dar au fost împiedicate de o impresionantă desfăşurare de forţe a jandarmeriei.
"Femeia are demnitatea ei, aceasta nu înseamnă exhibiţionism şi isterie (...). Ne opunem astfel Femen care, precum câinii de gardă, sunt la ordinele unei ideologii care subminează bazele societăţii noastre şi sfidează valorile noastre", potrivit unui comunicat distribuit de manifestante.

Un cercetător american susţine că există viaţă după moarte.

Robert Lanza, cercetător la Advanced Cell Technology, a ajuns prin observaţii legate de fizica cuantică la concluzia că, practic, moartea nu există, având în vedere cei 20 de waţi rămaşi în urma fiecărei persoane decedate.
 Lanza este un adept al teoriei multiversului, fiind convins că există un număr infinit de universuri, care există simultan şi cuprind toate variantele unui anumit eveniment.
Cercetătorul susţine că, atunci când un om moare, cei 20 de waţi de energie informaţională trec într-un univers paralel. Practic, descoperirea lui Lanza s-ar traduce prin sintagma „nimic nu se pierde, totul se transformă”

ŞTIRI METEO

 LUNI  27 MAI 2013

În nordul, vestul şi centrul ţ[râi vremea va fi răcoroasă, cerul va prezenta înnorări, local va ploua, iar cantităţile de apă pot fi însemnate. În restul teritoriului valorile termice vor fi apropiate de mediile climatologice ale perioadei, cerul va fi variabil, iar ploile se vor semnala doar izolat. Vântul va sufla moderat, cu intensificări locale în cursul zilei în majoritatea regiunilor. Temperaturile maxime se vor încadra între 14 şi 24 de grade, iar cele minime între 5 şi 15 grade, uşor mai coborâte în depresiuni.Presiunea atmosferică va fi în creştere.

PERSONALITĂŢI

"Prin ce iaduri trebuie să mai treacă omul până să înţeleagă că nu el se face pe sine?"

Martin Heidegger

Martin Heidegger (n. 26 septembrie 1889, Meßkirch/Baden - d. 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau) a fost un unul din cei mai importanți filozofi germani din secolul al XX-lea. Lucrarea sa capitală, "Sein und Zeit" ("Ființă și timp", 1927), a contribuit la reconsiderarea fenomenologiei. Opera sa a exercitat o influență hotărâtoare asupra gândirii unei serii de filozofi ca Hans-Georg Gadamer, Maurice Merleau-Ponty, Jean-Paul Sartre, Emmanuel Levinas, Jacques Derrida și Hannah Arendt.
 În 1913 obține titlul de „doctor în filosofie”. Începând cu anul 1923 este profesor la Universitatea din Marburg, pentru ca în 1928 să fie chemat la Freiburg, ca urmaș al lui Husserl la catedra de filosofie. În 1927 publică lucrarea "Sein und Zeit", în care pune bazele ontologiei fundamentale, prin care se rupe cu tradiția sistemelor ontologice ce dăinuiau încă de la Platon. În 1933, după venirea la putere a lui Hitler, se înscrie în partidul nazist (NSDAP), unde a fost membru din mai 1933 până în mai 1945. Întrebarea dacă această aderare a fost formală sau angajantă ideologic constituie încă o vie dezbatere între comentatorii de astăzi.
Este numit rector al Universității din Freiburg, dar demisionează după un semestru, pentru a se putea consacra sarcinilor didactice. În cuvântările sale publice critică, din punctul său de vedere romantic-conservativ, depersonalizarea și înstrăinarea din societatea modernă. Comportamentul său politic este ambiguu, pe de o parte respinge concepțiile rasiale ale nazismului și se declară împotriva arderii cărților „suspecte” pe teritoriul universității, pe de altă parte nu întreprinde nimic pentru a împiedica antisemitismul în creștere, care afecta o parte din corpul didactic și din studenți. Tinde să se izoleze și organizează seminarii „privatissime” pentru un număr restrâns de doctoranzi aleși după criterii foarte stricte. Printre aceștia s-a nuărat și românul Alexandru Dragomir. Lucrează la a doua sa lucrare fundamentală, Beiträge zur Philosophie („Contribuții la filosofie”), care va apărea abia postum, în 1989. După sfârșitul războiului este supus procesului de „denazificare” și suspendat de la universitate. În 1950 este reintegrat în corpul universitar; doi ani mai târziu este pensionat. În 1974 începe editarea operelor sale complete în peste 100 de volume.
Heidegger a murit la 26 mai 1976 la Freiburg.

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  26  MAI......................

Evenimente

    1488: Construirea bisericii „Sf. Gheorghe" de la Voroneț, ctitoria lui Ștefan cel Mare.
    1679: A început construirea ansamblului arhitectural Mânăstirea Cotroceni, ctitorie a lui Șerban Cantacuzino, domn al Munteniei (1678–1688 ); biserica mânăstirii a fost demolată în 1984, reconstrucția ei începând în 2003
    1918: Republica Democratică Georgia și-a declarat independența.
    1920: Constantin Brâncuși a participat, la Paris, la „Festivalul Dada", împreună cu André Gâde, Paul Valéry, F. Léger etc., fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme"
    1941: Al Doilea Război Mondial: Distrugătorul polonez Piorun schimbă focuri cu cuirasatul german Bismarck și își semnalizează poziția către flota britanică, care va reuși să distrugă cu succes mândria flotei germane.
    1969: Programul Apollo: Apollo 10 se întoarce pe Pământ, după un test de succes de opt zile a tuturor componentele necesare pentru viitoarea primă aselenizare cu echipaj uman.
    1986: Comunitatea Europeană adoptă steagul european.

S - a născut în...........

    1602: Philippe de Champaigne, pictor francez (d. 1674)
    1667: Abraham de Moivre, matematician francez (d. 1754)
    1896: Aurel Băeșu, pictor român (d. 1928)
    1917: Mariana Sora, critic literar și eseist (d. 2011)
    1926: Miles Davis, cântăreț american de jazz, compozitor și conducător de orchestră (d. 1991)
    1941: Oana Manolescu, politician român de etnie albaneză
    1942: Corneliu Ioan Dida, politician român

Decese

    1536: Francesco Berni, poet italian (n. 1498)
    1679: Ferdinand Maria, Elector de Bavaria (n. 1636)
    1762: Alexander Gottlieb Baumgarten, filosof german (n. 1714)
    1976: Martin Heidegger, filosof german, reprezentant al existențialismului (n. 1889)
    1997: Cezar Baltag, poet român (n. 1939)
    2008: Sydney Pollack, regizor, producător, actor american (n. 1934)
    2010: Jean Constantin, actor român de teatru și film (n. 1928)

Read More

record du monde à vélo-fusée (263 km/h) en France, le Dimanche 19 MAI 2013.

ULUITOR! Un francez a reusit sa atinga viteza de 263km/h mergand cu bicicleta! Vezi cum a fost posibil! Francezul Francois Gissy se poate lauda cu o performanta uluitoare. El a incercat sa depaseasca un record de viteza la mersul cu bicicleta.

Francezul a legat o racheta cu hidrogen de bicicleta sa, si-a pus un costum special si a pornit intr-o cursa nebuna. Viteza pe care a atins-o a fost 263 km/h, cu putin sub recordul mondial detinut de olandezul Fred Robpelberg care a atins 268,8 km/h.

Read More

Ion Ratiu definitia democratiei

”Democrația însemnează o înțelegere că omul este în centrul societății. Toate instituțiile se învârt în jurul lui. Democrația însemnează că-l asculți pe om și apoi îi respingi punctul de vedere. Chintesența democrației se poate exrpima printr-o singură frază: Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge pentru ca tu să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.”, spunea Ion Rațiu, candidat la președinția României, în anul 1990. Ion Augustin Nicolae Rațiu s-a născut pe 6 iunie 1917, la Turda. A fost un politician român, reprezentant al Partidului Național Țărănesc (devenit ulterior PNȚCD). Ion Rațiu, membru de seamă al familiei Rațiu, a fost fiul avocatului Dr. Augustin Rațiu din Turda, care la rândul său a fost fiul protopopului greco-catolic al Turzii Nicolae Rațiu (decedat în 1933). Mama sa, Eugenia Rațiu, a fost fiica lui Ion Codru-Drăgușanu. A urmat școala în Turda și Cluj, iar în 1938 a obținut o diplomă în drept de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. În 1943, Rațiu a obținut o diplomă de economie de la Universitatea Cambridge (Anglia). În 1940, Ion Rațiu a fost numit consilier la Delegația română din Londra, sub ministrul Viorel Tilea. Între 1940 și 1990 a locuit în Regatul Unit, unde a înființat (în 1979, împreună cu soția sa, Elisabeth Pilkington ) și finanțat Fundația Rațiu. De asemenea, a fondat în 1984 Uniunea Mondială a Românilor Liberi. După repatriere, în ianuarie 1990, a ajutat la refacerea PNȚ alături de Corneliu Coposu, devenind vicepreședinte al PNȚCD. A candidat la funcția de președinte al României la alegerile din 1990 unde a obținut 4,29 % din voturi și s-a plasat pe locul 3. A fost ales deputat de Cluj din partea PNȚCD la alegerile din 20 mai 1990, respectiv la cele din 1992. În 1996 a fost ales deputat de Arad, tot din partea PNȚCD. În 1991 a înființat ziarul Cotidianul. Are 2 copii: Indrei Rațiu și Nicolae Rațiu. Ion Rațiu a murit la Londra, iar conform dorinței sale, trupul neînsuflețit a fost dus la Turda, spre a fi înmormântat în orașul natal. Ion Rațiu a fost îngropat în cimitirul central din Turda, preotul ortodox al bisericii “Adormirea Maicii Domnului” (Biserica Rățeștilor, ctitorită de familia Rațiu) nedînd permisiunea înhumării sale lângă strămoși, în curtea bisericii, din cauza diferendelor dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma, Ion Rațiu fiind credincios unit. Slujba de prohodire nu a putut fi însă oficiată în biserica ctitorită de familia sa, Biserica Rățeștilor din Turda, din cauza împotrivirii preotului parohiei ortodoxe care ocupă lăcașul din 1948, care a împiedicat accesul clericilor greco-catolici în biserică pentru săvârșirea slujbei de înmormântare conform dorinței defunctului. Astfel slujba prohodului a avut loc în stradă pe un ger pătrunzător.

Read More

Gânduri de seară...........

"O, de-aş ajunge să adorm odată!…
Mă doare ochiul de minuni şi fum.
Vreau să se-ntoarcă toate şi să bată,
să salte inimile vechi din drum.
Lasaţi-mă! De ce mă luaţi pe sus?
Vreau să rămân aici, între vecini.
I-atât de galben cerul spre apus
şi prăbuşit cu clopote pe crini.
Tu cine eşti, care-ai pierdut cadenţa?
Nu mai cunosc pe nimeni, nu mai ştiu
O, cât de mult vă voi iubi absenţa,
femei ce-mi faceţi cerul mai pustiu!
Lăsaţi-mă să stau! Nu vreau nimic
decât să zac la uşa piramidei,
în unghiu-acesta răcoros şi mic,
Cine mă strigă din deşert? Deschide-i!
Şi tu te duci? O, mai rămâi, iubito:
cuprinde-mă, şi stai, şi mai rămâi…
Dar umbra ta de fum de ce-ai grăbit-o?
Dă-mi fumul tău, şi fă-mi-l căpătâi.
Unde dispar atâţia pomi pe rând?
Opreşte-i tu, simun, în pragul zării!
Şi tu te duci?…Simt inima mişcând
ca sepiile verzi pe fundul mării.
Priveşte: peste tot se surpă crengi.
Omida patimei se face flutur,
şi fructele răsună ca tălăngi.
Adio, ceas în care să le scutur…
Şi tu te duci? Îti voi iubi absenţa
şi gura limpede ca un inel.
Femei de aur, iar v-aud cadenţa;
Dar pasul vostru-i gol, şi cad în el.
O, blestemată inimă din mine,
De ce alergi prin colb cu pas târşit?
- Rămâi cu bine.
- Da, rămas cu bine
în jumătatea mea fără sfârşit…
Tu cine eşti, care-ai pierdut iar pasul?
Nu mai cunosc pe nimeni, nu mai ştiu.
Curând în cerul meu va bate ceasul;
lasaţi-mă – să n-ajung prea târziu.
O, de-ar veni suprema cutezanţă
cu gura de argint, Impalidata!
Vreau sărutarea ei nepământeană:
un fulger, întuneric iar, şi – gata… "(Ştefan Augustin Doinaş)

Read More