luni, 29 iulie 2013

"Eu cu cine votez?"



I.L. CaragialeO scrisoare pierdută (1884)

Cetăţeanul: Nu sunt turmentat... (zâmbind) coană Joiţico... Las' că ne cunoaştem... Mă cunoaşte conul Zaharia de la 11 fevruarie... Nu e vorba, ţinem de d. Nae Caţavencu... e din Soţietate... dar vorba e, eu alegător... eu... (sughite) apropritar, eu pentru cine votez? (sughite) D-aia am venit. (şovăie.)






DE ACTUALITATE ... TOATĂ PIESA ! 


PERSOANELE:
ŞTEFAN TIPĂTESCU, prefectul judeţului
AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptător de la 48
ZAHARIA TRAHANACHE, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului şcolar, Comiţiului agricol şi al altor comitete şi comiţii
TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete şi comiţii
IORDACHE BRÂNZOVENESCU, asemenea
NAE CAŢAVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaţilor, prezident-fundator al Societăţii enciclopedice-cooperative "Aurora economică română"
IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar şi membru al acestei societăţi
POPESCU, asemenea
GHIŢĂ PRISTANDA, poliţaiul oraşului
UN CETĂŢEAN TURMENTAT
ZOE TRAHANACHE, soţia celui de mai sus
UN FECIOR
ALEGĂTORI, CETĂŢENI, PUBLIC

În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre

ACTUL I
(O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre mari de laturi. La dreapta, în planul din fund o uşă, la stânga altă uşă, în planul din faţă. În stânga, planul întâi, canapea şi un fotoliu.)

SCENA I
Tipătescu, puţin agitat, se plimbă cu "Răcnetul Carpaţilor" în mână; e în haine de odaie; Pristanda: în picioare, mai spre uşă, stă rezemat în sabie

Tipătescu: (terminând de citit o frază din jurnal) "... Ruşine pentru oraşul nostru să tremure în faţa unui om!... Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase judeţe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat.) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!

Pristanda: (asemenea) Curat caraghioz!... Pardon, să iertaţi, coane Fănică, că întreb: bampir... ce-i aia, bampir?

Tipătescu: Unul... unul care suge sângele poporului... Eu sug sângele poporului!...

Pristanda: Dumneata sugi sângele poporului!... Aoleu!

Tipătescu: Mişel!

Pristanda: Curat mişel!

Tipătescu: Murdar!

Pristanda: Curat murdar!

Tipătescu: Ei! Nu S-alege!

Pristanda: Nu s-alege!

Tipătescu: Cu toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui... degeaba! Să-mi rază mie mustăţile!

Pristanda: Şi mie!

Tipătescu: Dar în sfârşit, las-o asta! Lasă-l să urle ca un câine!

Pristanda: Curat ca un câine!

Tipătescu: Începuseşi să-mi spui istoria de aseară. (şade.)

Pristanda: Cum vă spuneam coane Fănică (se apropie), aseară, aţipisem niţel după masă, precum e misia noastră, că acuma dumneavoastră ştiţi că bietul poliţai n-are şi el ceas de mâncare, de băutură, de culcare, de sculare, ca tot creştinul...

Tipătescu: Fireşte...

Pristanda: Şi la mine, coane Fănică, să trăiţi! Greu de tot... Ce să zici? Famelie mare, renumeraţie mică, după buget, coane Fănică. Încă d-aia nevastă-mea zice: "Mai roagă-te şi tu de domnul prefectul să-ţi mai mărească leafa, că te prăpădeşti de tot!..." Nouă copii, coane Fănică, să trăiţi! nu mai puţin... Statul n-are idee de ce face omul acasă, ne cere numai datoria; dar de! Nouă copii şi optzeci de lei pe lună: famelie mare, renumeraţie mică, după buget.

Tipătescu: (zâmbind) Nu-i vorbă, după buget e mică, aşa e... decât tu nu eşti băiat prost; o mai cârpeşti, de ici, de colo; dacă nu curge, pică... Las' că ştim noi!

Pristanda: Ştiţi! Cum să nu ştiţi, coane Fănică, să trăiţi! Tocma' dumneavoastră să nu ştiţi...

Tipătescu: Şi nu-mi pare rău, dacă ştii să faci lucrurile cuminte: mie-mi place să mă servească funcţionarul cu tragere de inimă... Când e om de credinţă...

Pristanda: De credinţă, coane Fănică, să trăiţi!

Tipătescu: Nu mă uit dacă se foloseşte şi el cu o para, două... mai ales un om cu o familie grea.

Pristanda: Nouă suflete, coane Fănică, nouă, şi renumeraţie...

Tipătescu: După buget!...

Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică.

Tipătescu: Lasă, Ghiţă, cu steagurile de alaltăieri ţi-a ieşit bine; ai tras frumuşel
condeiul.

Pristanda: (uitându-se pe sine şi râzând) Curat condei! (luându-şi numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?...

Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci şi patru de steaguri.

Pristanda: (naiv) Da.

Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci şi patru de steaguri?

Pristanda: (cu tărie) S-a pus, coane Fănică, s-a pus... Poate unul-două să le fi dat vântul jos... da' s-a pus...

Tipătescu: Patruzeci şi patru?

Pristanda: Patruzeci şi patru în cap, coane Fănică.

Tipătescu: (râzând) Nu umbla cu mofturi, Ghiţă. Nu m-am plimbat eu la luminaţie în trăsură cu Zoe şi cu nenea Zaharia în tot oraşul? Tocmai ea, cum e glumeaţă, zice: "Ia să-i numărăm steagurile lui Ghiţă"...

Pristanda: (mâhnit) Îmi pare rău! Tocmai coane Joiţica, tocmai dumneei, care de!... Să ne aşteptăm de la dumneei la o protecţie...

Tipătescu: Apoi, ea n-a zis-o cu răutate, a zis-o în glumă. Nu ştie şi nenea Zaharia şi ea că eşti omul nostru...

Pristanda: Al dumneavoastră, coane Fănică, şi al coanii Joiţichii, şi al lui conul Zaharia... Ei? Şi le-aţi numărat, coane Fănică?... Ei? Aşa e? Patruzeci şi patru...

Tipătescu: Vreo paispce... cinspce.

Pristanda: Apoi să le numărăm, coane Fănică; să le numărăm; două la prefectură.

Tipătescu: Două...

Pristanda: Două pe piaţa lui 11 Fevruarie...

Tipătescu: Patru...

Pristanda: (căutând în gând) Două la primărie...

Tipătescu: Şase...

Pristanda: (acelaşi loc) Unul la şcoala de băieţi...

Tipătescu: Şapte...

Pristanda: Unul... la şcoala de fete...

Tipătescu: Opt...

Pristanda: Unul la spital...

Tipătescu: Nouă...

Pristanda: Două... la catrindală, la Sf. Niculae...

Tipătescu: Unsprezece.

Pristanda: Două la prefectură... paispce...

Tipătescu: (râzând) Le-ai mai numărat pe ale de la prefectură.

Pristanda: Nu, coane Fănică, să trăiţi! (continuă repede, pe nerăsuflate.) Două la primărie, optspce, patru la şcoli, douăzeci şi patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci...

Tipătescu: (râzând) Le-ai maii numărat o dată pe toate astea şi aduni rău...

Pristanda: Doamne păzeşte, coane Fănică, să trăiţi, patruzeci şi patru, în cap... patruzeci şi patru... Cum zic, unul-două, poate vântul... ori cine ştie...

Tipătescu: (râzând) Ghiţă... apoi nu mă orbi de la obraz aşa.

Pristanda: (schimbând deodată tonul, umilit şi naiv) Famelie mare... renumeraţie după buget mică...

Tipătescu: (uitându-se la ceas) Ia să lăsăm steagurile, Ghiţă...

Pristanda: Curat să le lăsăm, coane Fănică.

Tipătescu: Spune odată istoria de-aseară, că mă grăbesc.

Pristanda: Bine ziceţi, coane Fănică. Aseară pe la zece şi jumătate, mă duc acasă, îmbuc ceva şi mă dau aşa pe-o parte să aţipesc numai un minuţel, că eram prăpădit de ostenit de la foc. Nevasta zice, pardon: "Dezbracă-te Ghiţă, şi te culcă". Eu, nu; eu, la datorie, coane Fănică, zi şi noapte la datorie. Aşa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert, şi, pardon, mă dezbrac de mondir, scoţ chipiul, mă-mbrac ţivileşte şi plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, şi apuc pe maidan ca să ies la bariera "Unirii". Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Caţavencu, şi ferestrele vraişte. Ulucile înalte... dacă te sui pe uluci, poţi intra pe fereastră în casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă în gând ideea? Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică... şi binişor, ca o pisică, mă sui pe uluci şi mă pui s-ascult: auzeam şi vedeam cum v-auz şi m-auziţi, coane Fănică, ştiţi ca la teatru.

Tipătescu: Ei, ce?

Pristanda: Jucaseră stos.

Tipătescu: Cine era?

Pristanda: Cine să fie? Dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici...

Tipătescu: Şi popa?

Pristanda: Da, popa şi d. Tăchiţă, şi Petcuş, şi Zapisescu, toată gaşca-n păr. Jocul era pe isprăvite... şi fumărie de tutun... ieşea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa şi cu Petcuş. Ăilalţi şedeau de vorbă.

Tipătescu: Şi Caţavencu mă-njura?

Pristanda: Grozav, coane Fănică, pe guvern şi pe dv.... şi-şi număra voturile.

Tipătescu: Dăscălimea, popa şi moflujii.

Pristanda: Curat moflujii!

Tipătescu: Las' că le dau eu voturi.

Pristanda: Da' să vedeţi ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Caţavencu zice: "Mă prinz cu d-voastră că o să voteze cu noi cine cu gândul nu gândiţi, unul pe care contează bampirul - şi acolo, pardon, tot bampir vă zicea - pe care contează bampirul ca pe Dumnezeu... şi când l-om avea pe ala, i-avem pe toţi... Ia ascultaţi scrisoarea asta"... şi scoate o scrisorică din portofel... "Ia ascultaţi..." Diavolul de popă, n-are de lucru? Se scoală repede de la joc şi zice: "Să mă-ngropi, sufletul meu, Năică, nu citi... stăi, s-o ascult şi eu... să-mi aprinz numai ţigara..." Şi, coane Fănică, se scoală de la joc, aprinde chibritul, trage din ţigară şi vine să arunce chibritul aprins pe fereastră drept în ochii mei... Mă trag înapoi, alunec de pe uluci şi caz pe maidan, peste un dobitoc, care pesemne trece ori şedea lângă uluci. Dobitocul începe să strige, toţi din casă sar năvală la fereastră; eu, cum căzusem, mă ridic degrabă, o iau pituliş pe lângă uluci şi intru în curtea primăriei.

Tipătescu: (interesându-se de povestire) Ei?

Pristanda: M-am maiîntors eu, dar închiseseră ferestrele şi lăsaseră perdelele.

Tipătescu: Cine să fie? Ce scrisoare? Nu pricep... Ghiţă, eu trebuie să mă duc la dejun, să nu fac pe nenea Zaharia şi pe Zoe să m-aştepte. Ei nu dejunează fără mine, şi nenea Zaharia nu iese înainte de dejun. Şi mai ales cum e Zoe nerăbdătoare...

Pristanda: Ce-mi ordonaţi, coane Fănică?

Tipătescu: Să-mi afli ce scrisoare e aia şi de cine e vorba.

Pristanda: Ascult, coane Fănică.

Tipătescu: Dacă s-ar putea să punem mâna şi pe firul ăsta, - nu doar că mi-e teamă de intrigile proaste ale lui Caţavencu, - dar n-ar fi rău să-l dezarmăm cu desăvârşire, ş-apoi să-l lucrăm pe onorabilul!

Pristanda: Curat să-l lucrăm!

Tipătescu: Stăi un minut până să-mi schimb haina; ieşim împreună; am să-ţi mai spun ceva.

Pristanda: Stau, coane Fănică.

(Tipătescu iese în stânga.)

SCENA II

Pristanda: (singur) Grea misie, misia de poliţai... Şi conul Fănică cu coana Joiţica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: "Ghiţă, Ghiţă, pupă-l în bot şi-i papă tot, că sătulul nu crede la îl flămând..." Zic: curat! De-o pildă, conul Fănică: moşia moşie, foncţia foncţie, coana Joiţica, coana Joiţica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache... (luându-şi seama) babachii... Da' eu, unde? Famelie mare, renumeraţie după buget mică. (şase în fund pe un scaun la o parte.)

SCENA III
Zaharia Trahanache, Ghiţă Pristanda, apoi Tipătescu şi Zoe

Trahanache: (intră prin fund, fără să ia seama la Ghiţă, care se ridică răpede la intrare. Trahanache e mişcat) A! Ce coruptă soţietate!... Nu mai e moral, nu mai sunt prinţipuri, nu mai e nimic: enteresul şi iar enteresul... Bine zice fiu-meu de la facultate alaltăieri în scrisoare: vezi, tânăr tânăr, dar cop, serios băiat! Zice:
"Tatiţo, unde nu e moral, acolo e corupţie, şi o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are!"... Auzi d-ta mişelie, infamie. (vede pe Ghiţă.) Aici era Ghiţă? (se stăpâneşte.)

Pristanda: Aici, sărut mâna, coane Zahario.

Trahanache: Fănică a ieşit?

Pristanda: Ba nu, coane Zahario, vine numaidecât momental, e dincolo... A! Iată conul Fănică.

Tipătescu: (cu pălăria şi haina de oraş vine din stânga, e surprins la vederea lui Zaharia) Neica Zaharia! Cum se poate? Ai ieşit înainte de dejun? Ce e?

Trahanache: E comedie, mare comedie, Fănică, stăi să-ţi spui. (îi face semn să expedieze pe Pristanda.)

Pristanda: (răpede) Mai aveţi ceva să-mi ordonaţi, coane Fănică?

Tipătescu: Nu... Nu uiţi de ce-am vorbit. Trebuie să avem dezlegarea istoriei cât mai degrabă.

Pristanda: Ascult.

Tipătescu: Nene Zahario, e lung ce ai să-mi spui? Nu mi-o poţi spune la dejun?

Trahanache: Ai puţintică răbdare... Nu trebuie să ştie Joiţica... E comedie mare, Fănică. (şede pe canapea, cu spatele spre fund.)

Tipătescu: (uitându-se la ceas) Atuncea treci, Ghiţă, pe la nenea Zaharia p-acasă şi lasă-i vorbă coanei Joiţichii - nu-i aşa, nene Zahario? - Să fie aşa de bună să nu se supere dacă om întârzia de la dejun... avem ceva politică de vorbit între bărbaţi.

Pristanda: Ascult, coane Fănică.

(Pristanda pleacă spre fund. Tipătescu se întoarce spre Trahanache şi coboară. Când Pristanda vrea să iasă prin fund, uşa din dreapta se deschide puţin, Zoe scoate capul, cheamă pe Pristanda: "Pst! Pst! şi închide repede uşa. Tipătescu se întoarce şi îl vede pe Pristanda lângă uşa din dreapta.)

Tipătescu: 'Ai? Un' te duci?

Pristanda: (făcându-i semn să tacă şi arătându-i pe Trahanache) Unde mi-aţi ordonat.

Tipătescu: (fără a înţelege) De ce nu ieşi prin faţă?

Pristanda: (urmându-şi jocul) Da, prin faţă...

(se-ntoarce spre uşa din fund. Tipătescu se-ntoarce iar spre Trahanache. Jocul Zoii se repetă. Fănică se-ntoarce iar. Ghiţă, care este iar lângă uşa din dreapta, iese năvală pe acolo. Tipătescu, dând din umeri, fără să-nţeleagă, se coboară să şază pe fotoliu, lângă Trahanache.)

SCENA IV
Tipătescu, Trahanache

Tipătescu: Ei! Neică Zahario, ce e? Ia spune, te văz cam schimbat!...

Trahanache: Ai puţintică răbdare, să vezi... Azi-dimineaţă, pe la opt şi jumătate, intră feciorul în odaie, - nici nu-mi băusem cafeaua, - îmi dă un răvăşel şi-mi zice că aşteaptă răspuns... De la cine era răvăşelul?

Tipătescu: De la cine?

Trahanache: De la onorabilul d. Nae Caţavencu.

Tipătescu: De la Caţavencu?

Trahanache: Zic: ce are a face Caţavencu cu mine şi eu cu Caţavencu, nici în clin, nici în mâneci, ba chiar putem zice, dacă considerăm după prinţipuri, dinpotrivă.

Tipătescu: Fireşte... Ei?

Trahanache: Stăi, să vezi. (scoate un răvăşel din buzunar şi-l dă lui Tipătescu.)

Tipătescu: (luând răvăşelul şi citind) "Venerabilul d. Zaharia Trahanache, prezident al Comitetului permanent, al Comitetului şcolar, al Comitetului electoral, al Comiţiului agricol şi al altor comitete şi comiţie... Loco. (scoate hârtia din plic.) Venerabile domn, în interesul onoarii d-voastre de cetăţean şi de tată de familie, vă rugăm să treceţi astăzi între orele 9 jum. şi 10Êa.m. pe la biuroul ziarului "Răcnetul Carpaţilor" şi sediul Societăţii Enciclopedice-Cooperative "Aurora Economică Română" unde vi se va comunica un document de cea mai mare importanţă pentru d-voastră... Al d-voastre devotat, Caţavencu, director-proprietar al ziarului "Răcnetul Carpaţilor", prezident fundator al Societăţii Enciclopedice-Cooperative "Aurora Economică Română"..." Ei? Ce document?

Trahanache: Ai puţintică răbdare! Să vezi... M-am gândit: să nu mă duc... să mă duc... să nu mă duc... ia, numai de curiozitate, să mă duc, să văz ce moft mai e şi ăsta. Mă îmbrac degrabă, Fănică, şi mă duc.

Tipătescu: La Caţavencu?

Trahanache: Stăi, să vezi... la Caţavencu. - Cum intru se scoală cu respect şi mă pofteşte pe fotel. "Venerabile"-n sus, "venerabile"n jos. "Îmi pare rău, că ne-am răcit împreună, zice el, că eu totdeauna am ţinut la d-ta ca la capul judeţului nostru..." şi în sfârşit o sumă de delicateţuri... Eu serios, zic: "Stimabile, m-ai chemat să-mi arăţi un docoment, arată docomentul!" Zice: "Mi-e teamă, zice, că o să fie o lovitură dureroasă pentru d-ta, şi ar fi trebuit să te pregătesc mai dinainte, d-ta un bărbat aşa de, şi aşa de..." şi iar delicateţuri. Zic iar: "Stimabile, ai puţintică răbdare, docomentul"... El iar: "...că de, damele..." Să vezi unde vrea să m-aducă mişelul!... Biata Joiţica! Să nu cumva să-i spui, să nu care cumva să afle! Cum e ea simţitoare!...

Tipătescu: Ce! A cutezat? Mizerabilul (se ridică turburat.)

Trahanache: (oprindu-l) Stăi, să vezi! "...că de, damele, zice, nu înţeleg totdeauna meritele şi calităţile morale ale bărbatului, şi respectul care va să zică, ce trebuie să-i poarte..." În sfârşit (Tipătescu fierbe) ce s-o mai lungesc degeaba! După ce-i pui piciorul în prag şi-i zic: "Ia ascultă, stimabile, ai puţintică răbdare: docomentul!" vede mişelul că n-are încotro, şi-mi scoate o scrisorică... Ghiţi a cui şi către bine?

Tipătescu: (de abia stăpânindu-şi emoţia) A cui? A cui, nene Zahario?

Trahanache: Stăi să vezi. (răspicat şi râzând.) A ta cătră nevastă-mea, cătră Joiţica! Scrisoare de amor în toată regula... 'Ai? Ce zici d-ta de asta?

Tipătescu: (turburat rău) Nu se poate, nu se poate!

Trahanache: Am citit-o de zece ori poate: o ştiu pe dinafară! Ascultă: "Scumpa mea Zoe, venerabilul (adică eu) merge deseară la întrunire (întrunirea de alaltăieri seara). - Eu (adică tu) trebuie să stau acasă, pentru că aştept depeşi de la Bucureşti, la care trebuie să răspunz pe dată; poate chiar să mă cheme ministrul la telegraf. Nu mă aştepta, prin urmare, şi vino tu (adică nevastă-mea, Joiţica), la cocoşelul tău (adică tu) care te adoră, ca totdeauna, şi te sărută de o mie de ori, Fănică..." (priveşte lung pe Tipătescu, care e în culmea agitaţiei.)

Tipătescu: (plimbându-se înfuriat) Nu se poate! O să-i rup oasele mizerabilului!... Nu se poate!

Trahanache: (placid) Fireşte că nu se poate; dar ţi-ai fi închipuit aşa mişelie... (cu candoare.) Bine frate, înţeleg plastografie, până unde se poate, dar până aci nu înţeleg... Ei, Fănică, să vezi imitaţie de scrisoare! Să zici şi tu că e a ta, dar să juri, nu altceva, să juri! (oprindu-se şi privind pe Tipătescu, care se plimbă cu pumnii încleştaţi; cu mirare şi ciudă.) Uite-te la el cum se turbură! Lasă, omule, zi-i mişel şi pace! Ce te aprinzi aşa? Aşa e lumea, n-ai ce-i face n-avem s-o schimbăm noi. Cine-şi poate închipui până unde poate merge mişelia omului!

Tipătescu: (acelaşi joc) Mizerabilul!

Trahanache: Măi omule, ai puţintică răbdare, zi-i ce i-am zis eu: "Eşti tare, stimabile, la machiaverlicuri, tare, n-am ce să zic; dar nu ţi-ai găsit omul..." Ei, dacă a văzut că nu i se trece cu mine, ştii la ce-a ajuns? Mi-a spus că, dacă nu dau eu importanţă lucrului, o să-i dea publicul, pentru că scrisoarea o să se publice duminică la gazată şi o să fie pusă în cercevea, ca s-o vază oricine-o pofti.

Tipătescu: (turbat) Îl împuşc! Îi dau foc! trebuie să mi-l aducă aci numaidecât, viu ori mort, cu scrisoarea. (se răpede în fund.) Ghiţă! Ghiţă! Să vie poliţaiul!

Trahanache: (după el până în fund) Ai puţintică. (întorcându-se singur în scenă.) E iute! n-are cumpăt. Aminteri bun băiat, deştept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect. Într-o soţietate fără moral şi fără prinţip... trebuie să ai şi puţintică diplomaţie!

Tipătescu: (întorcându-se din fund) Infamul! Canalia!

Trahanache: Ei, astâmpără-te omule, şi lasă odată mofturile, avem lucruri mai serioase de vorbit. Deseară e întrunire. S-a hotărât? Punem candidaturalui Farfuridi? Ce facem? - Deseară, am aflat că dăscălimea cu Caţavencu şi cu toţi ai lor vor să facă scandal. Trebuie să-i spunem lui Ghiţă să îngrijească. Mişelul de Caţavencu o să ia deseară cuvântul ca să ne combată...

Tipătescu: (fierbând mereu) Nu te teme, nene Zahario, deseară d. Caţavencu nu o să fie la întrunire, o să fie în altă parte - la păstrare.

Trahanache: 'Aide, mergi la dejun?

Tipătescu: Nu, neică Zahario, mulţumim, am treabă. Du-te dumneata singur; sărutări de mâini coanii Joiţichii.

Trahanache: Bine, dar la prânz desigur. Deseară eu mă duc la întrunire, trebuie să stai cu Joiţica, i-e urât singură. După întrunire avem preferanţă...

Tipătescu: (ameţit) Da, neică Zahario.

Trahanache: La revedere, Fănică.

Tipătescu: La revedere, neică Zahario...

Trahanache: (mergând spre uşe, condus de Tipătescu) Şi nu te mai turbura, neică, pentru fitece mişelie. Nu vezi tu cum e lumea noastră? Într-o soţietate fără moral şi fără prinţip, nu merge s-o iei cu iuţeală, trebuie să ai (cu fineţă) puţintică răbdare... (iese în fund.)

SCENA V
Tipătescu, apoi Zoe

Tipătescu: (vine ameţit şi-mpleticindu-se din fund şi cade pe un scaun cu capul în mâni) Ce să fac? Ce să fac? Şi numai vine Ghiţă!...

Zoe: (ieşind din dreapta misterios şi coborând repede lângă el) Fănică! Fănică!

Tipătescu: (ridicându-se iute) Zoe!... Ştii?

Zoe: (dezolată) Ştiu! Sunt nenorocită, Fănică. Ştiu... am fost dincolo în odaie, am intrat pe scăricica din dos... Am venit numaidecât după Zaharia. N-am avut curaj să dau ochii cu el, măcar că nu crede... Am auzit tot, tot, tot. Sunt nenorocită, Fănică... Când a plecat Ghiţă, l-am chemat dincolo (Tipătescu înţelege), i-am spus tot: numai el ne poate scăpa.

Tipătescu: De unde aflaseşi?

Zoe: Eu am ştiut numaidecât după Zaharia... Uite!... (îi dă o scrisoare. Scena aceasta se face cu multă nervozitate.)

Tipătescu: (citind) "Stimabilă doamnă, la redacţia noastră se află un document iscălit de amabilul nostru prefect şi adresat d-voastre. Acest document vi s-ar putea ceda în schimbul unui sprijin pe lângă amabilul în cestiune. Binevoiţi dar a trece îndată pe la biuroul nostru, spre a regula această afacere într-un chip mulţumitor pentru amândouă părţile..." - (cu desperare.) Cum? Cum? Când ai pierdut biletul, Zoe?

Zoe: (înecată) Nu ştiu... alaltăieri sera, când am plecat de la tine, îl aveam; când am ajuns acasă, nu ştiu dacă-l mai aveam; poate să fi scos batista pe drum şi mi-a căzut scrisoarea: le aveam tot într-un buzunar!

Tipătescu: A! Ce nenorocire!

Zoe: M-am dus la Caţavencu... de la el veneam acuma. Mi-a propus să-mi dea înapoi scrisoarea, cu condiţie să-i asigurăm alegerea. Aminteri, publică scrisoarea poimâine...

Tipătescu: (în prada agitaţiei) Lupta este desperată. Vrea să ne omoare, trebuie să-l omorâm!... Şi nu mai vine Ghiţă...

Zoe: Pe Ghiţă l-am trimes eu la Caţavencu, să-i cumpere scrisoarea cu orice preţ.

Tipătescu: Care va să zică Ghiţă e acolo?

Zoe: Desigur. (se aude zgomot.)

Tipătescu: El trebuie să fie... (se răpede la uşa din fund, o deschide şi se trage iute înapoi.) A! Ascunde-te... degrabă. (o duce repede şi ies amândoi prin stânga.)

SCENA VI
Farfuridi, Brânzovenescu, intrând misterios din fund; apoi Tipătescu din stânga

Brânzovenescu: Poate să nu fie tocmai aşa; poate că e o manoperă... o manoperă grosolană, ca să intimideze pe câţiva nehotărâţi...

Farfuridi: (cu intenţie fină) Pe venerabilul d. Trahanache l-am văzut intrând la Caţavencu, astăzi pe la zece, când mă duceam în târg... Eu, am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc la târg...

Brânzovenescu: Ei!

Farfuridi: Pe respectabila madam Trahanache am văzut-o ieşind de la Caţavencu tot astăzi pe la unsprezece, când mă-ntorceam din târg... Eu, am n-am clienţi acasă, la unsprezece fix mă-ntorc din târg...

Brânzovenescu: Nu-nţeleg.

Farfuridi: Cum nu-nţelegi? La unsprezece fix...

Brânzovenescu: Nu frate, nu-nţeleg daraverile astea cu opoziţia! Tu ai văzut pe Trahanache întâi, pe urmă pe madam Trahanache, şi eu adineaori am văzut pe poliţaiul, pe Ghiţă, intrând la Caţavencu...

Farfuridi: (cu intenţie)

Brânzovenescu: (cu îndoială) Să fie trădare la mijloc? 'Ai?

Farfuridi: Eu merg şi mai departe şi zic: trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o ştim şi noi!...

Brânzovenescu: Prefectul trebuie să ne dea cheia comediei ăştia... Iacătă-l...

Tipătescu: (venind din stânga turburat şi dându-şi aer silit de degajare) Salutare, salutare, stimabile!

Brânzovenescu: (aparte) E galben!

Farfuridi: (aparte) Ce roşu s-a făcut. (tare.) Salutare, salutare, onorabile...

Tipătescu: (oferindu-le locuri) Ia poftiţi, ia poftiţi, mă rog.

Brânzovenescu: Mulţumim, mulţumim, stimabile, dar ne cam grăbim: sunt douăsprece trecute.

Farfuridi: Şi eu, am n-am înfăţişare, la douăsprece trecute fix mă duc la tribunal...

Brânzovenescu: Uite de ce e vorba, stimabile, să fim scurţi. Prin târg... se spune...

Farfuridi: Adică, dă-mi voie, să fim expliciţi; mie îmi place să pun punctele pe i... Se aude...

Brânzovenescu: Se aude... cum că partidul nostru dă la colegiul II ajutor lui Caţavencu...

Tipătescu: (mişcat) Care partid? Care Caţavencu?

Brânzovenescu: Cum care partid?

Farfuridi: Adică partidul nostru: madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi şi ai noştri... să ducem pe braţe pe d. Caţavencu.

Tipătescu: Şi cine spune asta? (râde silit.)

Brânzovenescu: Nu râde, stimabile, nu râde; a început să se vorbească...

Farfuridi: Şi de!... Ce să zicem! Lumea are pentru ce să intre la bănuieli.

Brânzovenescu: D. Trahanache la vizită la d. Caţavencu...

Tipătescu: Ei?

Farfuridi: Madam Trahanache la vizită la d. Caţavencu...

Tipătescu: Ei?

Brânzovenescu: D. Ghiţă poliţaiul la vizită la d. Caţavencu...

Farfuridi: De unde şi până unde?

Brânzovenescu: Noi, ce să zicem - ne temem de ce spune lumea...

Tipătescu: (nervos) Ei, ce spune lumea?

Farfuridi: Vrei să vorbesc curat şi desluşit, stimabile? Ne temem de trădare... Na!

Tipătescu: (după ce s-a întors când la unul când la altul, supărat cătră Farfuridi) Amice, d-le Farfuride, nu ţi se pare d-tale că te faci mai catolic decât Papa?

Farfuridi: Da, când e vorba de prinţipuri, stimabile, da, mă faci, adică nu, nu mă fac, sunt când e vorba de asta, sunt mai catolic decât Papa...

Tipătescu: (supărat) Domnilor, nu primesc acasă la mine astfel de observaţii, pe care, daţi-mi voie să vă spui, le consider ca nişte insulte...

Farfuridi: Să nu ne iuţim, stimabile...

Tipătescu: Cum să nu mă iuţesc, onorabile? D-voastră veniţi la mine acasă, la mine, care mi-am sacrificat cariera şi am rămas între d-voastră, ca să vă organizez partidul -căci fără mine, trebuie să mărturisiţi, că d-voastră n-aţi fi putut niciodată să fiţi un partid -d-voastră veniţi la mine acasă să mă numiţi pe faţă trădător... A! asta nu pot să v-o permit...

Brânzovenescu: (scoţând o hârtie din buzunar) Mă rog, iată ce se împarte acum prin târg, din partea lui d. Caţavencu... E tipărit, stimabile!

Tipătescu: (mişcat, îi smulge hârtia) Tipărit?

Farfuridi: (smulgându-i-o el) Da, tipărit, dă-mi voie... (citeşte.) "Dăm ca pozitivă ştirea cum că desigur candidatura amicului nostru politic d. Caţavencu, prezidentul grupului independent, este pusă la adăpost de orice loviri din partea administraţiei. Din contra, avem cuvinte puternice pentru a crede că atât bătrânul şi venerabilul d. Trahanache, prezidentul Comitetului electoral, cât şi junele şi onorabilul nostru prefect, ar fi convinşi în fine că în împrejurările prin care trece ţara, judeţul nostru nu poate fi mai bine reprezentat decât de un bărbat independent ca amicul nostru d. Ca-ţa-ven-cu... D. Caţavencu va lua cuvântul la întrunirea de deseară... Comitetul grupului independent." (vorbit.)... Aud?

Tipătescu: (aparte) Nu mai rămâne nici o clipă de pierdut. (tare.) Domnilor, vă rog, nişte afaceri importante mă cheamă numaidecât la telegraf... Mă scuzaţi... dar... (merge la o masă şi trage clopoţelul, apoi iese în fund.)

Brânzovenescu: Aşa scurt?

Farfuridi: Adică, cum am zice, poftiţi pe uşe afară... Bine?

Tipătescu: (apare în fund cu un fecior) Unde e Ghiţă?

Feciorul: L-am căutat în tot târgul, coane Fănică, nu e. (vorbesc încet în fund.)

Brânzovenescu: (care a vorbit încet cu Farfuridi) 'Aide la Trahanache... Aici am aflat tot... 'Aide...

Farfuridi: Brânzovenescule, mi-e frică de trădare... Câte ceasuri sunt?

Brânzovenescu: Douăsprece trecute...

Farfuridi: Douăsprece trecute?... Eu, la douăsprece trecute fix...

Tipătescu: (coborând între ei) Astfel dar, d-lor...

Brânzovenescu: Ne ducem, ne ducem, stimabile, nu voim să facem deranj...

Farfuridi: (grav) Ne ducem, dar gândeşte-te stimabile, că suntem membrii aceluiaşi partid... Cum ziceam adineaori amicului Brânzovenescu: trădare să fie (cu oarecare emoţie) dacă cer interesele partidului, dar s-o ştim şi noi... De aceea eu totdeauna am repetat cu străbunii noştri, cu Mihai Bravul şi Ştefan cel Mare: iubesc trădarea (cu intenţie), dar urăsc pe trădători... (schimbând tonul, cu dezinvoltură.) Salutare, salutare, stimabile!...

Brânzovenescu: (asemenea) Salutare!...

Tipătescu: (închizând uşa după ei, grozav de plictisit) A! (coboară.)

SCENA VII
Tipătescu, Zoe apoi Cetăţeanul turmentat

Zoe: (ieşind din stânga repede) S-a dus?... Ai văzut, Fănică? Ai auzit? Şi Ghiţă nu mai vine... Fănică, Fănică, ne ameninţă o nenorocire grozavă...

Tipătescu: Taci! Vine cineva. E Ghiţă desigur. (se repede la uşa din fund prin care apare Cetăţeanul turmentat.)

Cetăţeanul: (şovăind) Sluga! (în tot jocul sughite şi şovăie.)

Zoe: Cine e ăsta?


Tipătescu: Ce pofteşti d-ta?


Cetăţeanul: Eu?... (sughite.) Eu sunt alegător...


Tipătescu: (nervos) Cum te cheamă?


Cetăţeanul: Cum mă cheamă? Ce trebuie să spui cum mă cheamă... vorba e, sunt alegător? (şovăie.)


Zoe: E turmentat?


Tipătescu: Dracul să-l ia! Nu e nimeni afară: lasă să-mi intre aici toţi nebunii, toţi beţivii... 'Aide, ieşi!


Cetăţeanul: Nu sunt turmentat... (zâmbind) coană Joiţico... Las' că ne cunoaştem... Mă cunoaşte conul Zaharia de la 11 fevruarie... Nu e vorba, ţinem de d. Nae Caţavencu... e din Soţietate... dar vorba e, eu alegător... eu... (sughite) apropritar, eu pentru cine votez? (sughite) D-aia am venit. (şovăie.)


Zoe: Trimite-l, Fănică, dă-i drumul... e ameţit de tot...


Tipătescu: (luându-l cu binişorul) Fii bun, cetăţene, du-te. Aldată mai vorbim.


Cetăţeanul: Dar ce să vorbim aldată?


Zoe: A!


Cetăţeanul: Acu ce treabă avem?... Nu vă uitaţi la mine că sunt aşa de... Am făcut-o de oaie de tot. Să vezi d-ta cum de a devenit la băutură... (sughite) că a fost lată de tot...


Tipătescu: (necăjit) Fii bun, omule, şi-nţelege. (vrea să-l apuce.)

Cetăţeanul: Eu am găsit (sughite) o scrisoare...

Tipătescu şi Zoe: O scrisoare!

Cetăţeanul: Da. (cătră Tipătescu.) A d-tale cătră coana Joiţica... Am găsit-o alaltăieri seara pe drum, când ieşeam de la întrunire... Fă-ţi idee (sughiţă) de alaltăieri seara până azi-dimineaţă s-o duci într-un chef!...

Tipătescu: (răpezindu-se şi apucându-l cu amândouă mâinile de gât) Mizerabile!

Cetăţeanul: Nu mă zgudui (sughite) că ameţesc...

Zoe: Lasă-l, Fănică, să vedem.

Cetăţeanul: Lăsaţi-mă să vedeţi. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o şi m-am dus subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-o isprăvesc bine... şi haţ! Pe la spate, d. Caţavencu dă să mi-o ia.

Tipătescu: Şi (desperat) ţi-a luat-o?

Zoe: (acelaşi joc) Ţi-a luat-o?

Cetăţeanul: Aş! Am băgat-o în buzunar. Zice d. Nae: "Aşa? Facei parte din Soţietatea noastră şi primeşti scrisori de la prefectul, cetăţene, bravos!" - Zic: (sughite) Aş! De la prefectul! - Zice: "I-am cunoscut slova... Ia arată-mi-o. -Doamne păzeşte!" Ba că dă-mi-o, ba că nu ţi-o dau, din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o ţuică... una-două-trei... pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo! L-am băut!

Zoe: Dar scrisoarea?

Tipătescu: Scrisoarea (se repede la el strigând), unde e scrisoarea?

Cetăţeanul: Nu striga (sughite) că ameţesc!... O am la mine scrisoarea. (amândoi îl ascultă şi-l privesc cu îndoială şi nerăbdare nervoasă.) Da.

Zoe: şi Tipătescu: S-ar putea!

Cetăţeanul: Da... o am lamine. (căutându-se prin buzunare). Ehei! D. Nae zicea că-mi dă zece poli pe ea; zic: nu trebuie, onorabile, parale... slava Domnului... apropitar sunt (sughite), alegător... (sughite şi se caută mereu.) Vorba e... eu (sughite), eu pentru cine votez? (se opreşte din căutat şi cu simplicitate.) Am pierdut-o! (se mai caută, apoi cu hotărâre.) Am pierdut-o!

Tipătescu: A!

Zoe: Ţi-a furat-o Caţavencu!

Cetăţeanul: Adică d. Nae. Se prea poate... că am şi dormit... Vezi d-ta (Zoe şi Tipătescu îşi frâng mâinile) fă-ţi idee... dă-i cu bere... dă-i cu vin... dă-i cu vin... dă-i cu...

Tipătescu: (apucându-l şi zguduindu-l) Mizerabile! Ce ai făcut?

Cetăţeanul: (căzând pe un scaun) Nu mă zgudui!

SCENA VIII
Aceiaşi - Ghiţă Pristanda

Pristanda: (intră gâfâind într-un suflet, prin fund) Coane Fănică! Coană Joiţico!

Tipătescu şi Zoe: Ghiţă!

Pristanda: Vine! Vine conul Zaharia!

Cetăţeanul: (pufnind) Conul Zaharia?... Nu mai spune (sughite) că ameţesc...

Tipătescu: (lui Pristanda, arătând pe Cetăţeanul turmentat) Ia-l pe nenorocitul ăsta, şi...

Zoe: Şi dă-i drumul prin dos, pe scara a mică.

Pristanda: (ridicând pe Cetăţeanul turmentat) 'Aide, cetăţene! (îl împinge spre dreapta.)

Cetăţeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că ameţesc.

Pristanda: (acelaşi joc) 'Aide!

Cetăţeanul: Vorba e... eu pentru cine votez?...

Pristanda: 'Aide!

Cetăţeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că ameţesc. (iese, împins de Pristanda.)

SCENA IX
Zoe, Tipătescu, apoi Ghiţă Pristanda şi Trahanache

Tipătescu: (răpede Zoii) De Zaharia nu avem teamă: ştie tot, dar nu crede nimica... N-ai auzit?

Zoe: Fănică! Fănică! (Ghiţă intră din dreapta.) Ce-ai făcut, Ghiţă? Ai fost la Caţavencu?

Pristanda: Am fost, coană Joiţico... Se lasă greu, greu de tot: ori o mie de poli, ori deputăţia...

Tipătescu: Trebuie să punem mâna pe el. (hotărât.) Du-te Ghiţă, ia jandarmi... viu ori mort, trebuie să mi-l aduci la poliţie, acuma într-un moment...

Zoe: Fănică!...

Tipătescu: Du-te.

Pristanda: Ascult! (vrea să pornească spre fund, în momentul acesta intră Trahanache cu aerul triumfător.)

Trahanache: L-am prins cu alta mai boacănă!

Zoe: (începând să se jelească şi căzându-i ca leşinată în braţe) Nene! Nene!

Trahanache: Joiţico! (către Tipătescu].) A aflat?

Tipătescu: Ştie tot!

Trahanache: (îngrijind-o, după ce a pus-o cu ajutorul lui Pristanda pe fotoliu) Bine, omule, nu ţi-am zis să nu-i spui? O ştiam eu cât e de simţitoare! Iaca vezi! (toţi o îngrijesc.) Ei! Ţi-am spus că l-am prins pe onorabilul cu alta mai boacănă... Ghiţă, iute un pahar cu apă. (Ghiţă iese în stânga.)

Tipătescu: (bătând în palmele Zoii) Care onorabil?

Trahanache: (acelaşi joc) Ei, ai puţină răbdare... Caţavencu, de...

Tipătescu: Cu ce alta?

Trahanache: (bătând cu putere în palmele Joichiţii) Cu altă plastrografie... Ce plastograf!

Pristanda: (care a venit cu paharul cu apă) Curat plastograf!

(Cortina)


Nu poți sa te porți cu ,, mănuși albe " ... cu o banda de penali ! Sofia 23 July 2013 ... Bulgarii au intrat în parlament și i au sechestrat pe parlamentari ...noi putem scăpa de USL și de penali doar făcând la fel ...


Nu poți sa te porți cu ,, mănuși albe " ... cu o banda de penali !

Bulgarii  au intrat în parlament și i au sechestrat pe parlamentari ...noi putem scăpa de USL și de penali doar făcând la fel ... prin vorbe și prin manifestații pașnice nu vom scăpa de ei !  Vi se pare ca ei se comporta pașnic cu noi ? Nu vedeți ca își bat joc de noi ? Nu nu este instigare la ura  ... este doar singura metoda de a  putea trai cu demnitate în ȚARA  NOASTRĂ  ... NU A LOR A PENALILOR !



Proteste violente la Sofia. 30 de deputaţi şi trei miniştri au fost blocaţi în Parlament de manifestanţii care cer demisia guvernului. De 40 de zile în capitala Bulgariei, Sofia şi în alte câteva mari oraşe, mii de oameni se adună în stradă ca să schimbe clasa politică.




Gânduri de seară............


"Într-un mic orăşel trăia o femeie cu cei doi feciori ai ei. Unul dintre feciori era negustor de umbrele iar celălalt îşi câştiga existenţa vânzând sandale.
Această femeie era mai mereu tristă. Văzând‑o mereu în această stare de tristeţe, un om a întrebat‑o:
- Ce te supără femeie? Ce necaz îţi chinuie sufletul?
Femeia îi răspunse:
- Vezi dumneata, acum plouă. Unul din feciorii mei trăieşte din vânzarea de sandale. Din cauza vremii afacerea lui are de suferit. Cum să nu fiu necăjită?
Peste câteva zile soarele îşi făcu simţită prezenţa în micul orăşel dar mai puţin în inima femeii căci ea tot tristă şi abătută era. Nedumerit acum, omul o întrebă din nou:
- Acum e soare, nu asta aşteptai? Feciorul tău are acum o afacere prosperă vânzând sandale, de ce eşti în continuare supărată?
Femeia îi răspunse:
- Ooo, vezi dumneata, celălalt fecior al meu vinde umbrele. Cine cumpără umbrele pe vremea asta însorită? Înţelegi acum de ce sunt tristă?
- Sunt şi mai nedumerit acum, răspunse omul. Din câte mi‑ai vorbit despre feciorii tăi, eu înţeleg că tu ar trebui să fii mereu o mamă fericită. Când plouă, feciorul tău care vinde umbrele prosperă iar când e soare celălalt fecior al tău vinde sandale.”


„În timp ce înţeleptul este fericit şi în iad, prostul suferă şi în rai.”

29 iulie 2013 by Viorica Crainic

Bine v - am regăsit!

"Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte"!(Andrei Mureşanu)

Preşedintele Traian Băsescu: Aducerea lui Omar Hayssam, catalizator pentru o nouă suspendare.

Traian Băsescu declară, într-un interviu publicat duminică de cotidianul "România liberă", că aducerea lui Omar Hayssam în ţară "se pare că este un catalizator" pentru o nouă suspendare a preşedintelui.

Întrebat când a început operaţiunea de aducere a lui Omar Hayssam în România, Traian Băsescu a răspuns: "Imediat după condamnarea lui la 20 de ani de închisoare în 2008. În acel moment, el a devenit o prioritate pentru structurile de securitate, fiindcă este condamnat pentru terorism. Toţi condamnaţii care reuşesc să dispară înainte de condamnare devin o ţintă pentru structurile de securitate imediat ce sunt condamnaţi definitiv, pentru că îndeplinirea actului de justiţie este esenţială: sunt vreo 10-15 condamnaţi aduşi în ţară".

"Şeful CSAT, care e şi singurul ce poate pune structurile de informaţii cap la cap. Vreau numai să vă imaginaţi ce ar fi fost la gura unora, ce acuzaţii, dacă operaţiunea eşua cu zgomot. Atunci toţi ar fi ştiut că numai preşedintele poate ordona astfel de operaţiuni în afara teritoriului naţional. Aşa, însă, a fost doar un succes...", spus preşedintele Băsescu.
"După aducerea lui Hayssam în ţară s-a activat din nou teoria suspendării preşedintelui. Asta-i viaţa, eu nu puteam renunţa la un obiectiv de cinci ani - aducerea lui Hayssam - doar de dragul de a nu supăra pe cineva. Trebuie să vedem ce s-a întâmplat cu IPRS Băneasa, Foresta Nehoiu, afacerile imobiliare, cine l-a sprijinit politic să fie atât de prolific în procesele de privatizare. Sunt lucruri pe care va trebui să le ştim. Hayssam a avut legături foarte puternice în interiorul PSD, dar nici PNL nu-i lipsit de legături cu Hayssam, nu ştiu PDL cum stă la acest capitol, că dacă aş şti aş spune. După 2004, el a făcut un efort de integrare în Alianţa DA şi-mi aduc aminte pozele cu Dinu Patriciu, cu Dorin Marian, dar nu acestea sunt marile mele aşteptări în legătură cu Omar Hayssam, ci să răspundă în faţa justiţiei, să aflăm felul în care a fugit şi să plătească cele 2 milioane de dolari fiecărui ziarist care a fost răpit în Irak, aşa cum a hotărât Înalta Curte. Sunt convins că familia lui are aceşti bani. Avem la îndemână şi procedura confiscării extinse, cu ajutorul căreia putem vedea când şi către cine a făcut transferul de proprietăţi", a spus Băsescu.

Victor Ponta: Sugerez că preşedintele Băsescu ne-a minţit în legătură cu cazul lui Omar Hayssam.

Premierul Victor Ponta a declarat că preşedintele Traian Băsescu, în 2005, a deturnat răpirea jurnaliştilor în scopuri politice şi că este posibil să fi minţit în legătură cu plecarea lui Omar Hayssam din ţară.

"Atunci, sigur, dincolo de marele câştig politic pentru preşedinte, nu am aflat nimic altceva: cum au fost aduşi, cine i-a eliberat. Poate aflăm acum cine i-a răpit de fapt. (...) Sugerez că atunci, domnul preşedinte Băsescu ne-a minţit, că ştie multe alte lucruri şi domnia sa şi alţii (...) în legătură cu toată afacerea, şi cu plecarea lui Hayssam. Şi poate că Hayssam tocmai de aia a plecat. Cred că preşedintele Băsescu în 2005, răpirea jurnaliştilor a deturnat-o în scop politic şi electoral - stilul lui, de atunci încoace ne-a convins că la asta se pricepe - şi, poate acum, cu venirea lui Hayssam.... Cred că şi reacţia aceea, absolut precipitată: te apuci şi dai comunicat de la Administraţia Prezidenţială. Ce treabă ai tu? Eşti Autoritatea Naţională a Penitenciarelor?", a declarat primul ministru, duminică seara, la RTV.

Eugen Tomac: După înfiinţarea legală a PMP, voi candida pentru preşedinţia partidului.

Preşedintele interimar al Partidului Mişcarea Populară (PMP), Eugen Tomac, a anunţat duminică, într-o conferinţă de presă, că va candida la preşedinţia acestei formaţiuni politice, dacă va reuşi alături de actuala echipă să îndeplinească obiectivele propuse până la hotărârea instanţei de înfiinţare a PMP.

"Nu există contestaţii în ceea ce priveşte înregistrarea partidului. Obligaţia echipei membrilor fondatori ai Partidului Mişcarea Populară este de a înfiinţa filiale în toată ţara în perioada imediat următoare. Îndată ce va fi înfiinţat partidul şi vom organiza Congresul Partidului Mişcarea Populară atunci, dacă voi reuşi să-mi ating obiectivul pe care mi l-am propus împreună cu echipa, cu siguranţă voi candida. Dar cred că e prea devreme pentru candidaturi. Suntem o echipă extrem de dinamică, solidară şi avem un obiectiv precis. Sigur, va exista o competiţie democratică", a afirmat Eugen Tomac.

Cătălin Ivan  : Laszlo Tokes demonstrează că are "o gândire primitivă".

Purtătorul de cuvânt al PSD, europarlamentarul Cătălin Ivan, consideră că prin afirmaţiile referitoare la protectoratul asupra Transilvaniei Laszlo Tokes demonstrează că are "o gândire primitivă".

"Laszlo Tokes nu face decât să demonstreze o dată în plus că are o gândire primitivă! Trăieşte în altă epocă, în vremea protectoratelor, nu înţelege lumea de astăzi, construcţia Uniunii Europene, valorile în care credem cu toţii. Culmea ironiei, el este nu numai europarlamentar, ci şi un fost vicepreşedinte al Parlamentului European", a afirmat, la RFI, Cătălin Ivan.
Potrivit purtătorului de cuvânt al PSD, "românii trebuie să ştie că şi în Parlamentul European Laszlo Tokes s-a făcut de foarte multe ori de râs şi nu mai este luat de absolut nimeni în serios". "Eu sunt în Comisia de cultură împreună cu Laszlo Tokes şi vă spun că s-a făcut de râs şi acolo şi nu mai crede nimeni în ceea ce spune", a adăugat Ivan.

Dan Şova: Master Planul pe Transporturi va fi gata în luna septembrie.

"Un prim draft al Master Planului pe Transporturi va fi gata în luna august, urmând că documentul să fie finalizat în luna septembrie. Pe baza acestui document vor putea fi stabilite investiţiile care vor fi făcute în domeniul transporturilor în perioada 2014-2020. Ceea ce pot însă să vă promit este faptul că peste trei ani de zile românii vor putea parcurge distanţa dintre Craiova şi Constanţa doar pe autostradă, în timp ce distanţa dintre Constanţa şi staţiunile de la munte va fi acoperită în cea mai mare parte de autostradă, cu excepţia unei mici porţiuni de drum expres. De asemenea, tot pe autostradă se va putea circula şi între Nădlac şi Sibiu', a afirmat Dan Şova.

"Centura de Sud a Capitalei va avea o lungime de 48 de kilometri şi va îngloba 24 de poduri. Este o lucrare complexă Termenul de finalizare a acestui obiectiv este anul 2016 sau chiar după, la fel ca şi pentru porţiunea Nădlac-Sibiu sau pentru sectorul care va uni Clujul cu Coridorul 4", a precizat Dan Şova.

"Lotul 1 din Timişoara-Lugoj există, iar lotul 2 a fost atribuit iniţial, apoi s-a făcut contestaţie urmând ca săptămâna viitoare să avem un câştigător. Dacă vom avea din nou contestaţie se va mai amâna puţin. Referitor la lotul 1 din Lugoj-Deva, acesta este în construcţie şi va fi inaugurat în septembrie, iar loturile 2,3 şi 4 sunt în licitaţie şi contractul va fi semnat joi sau vineri", a afirmat ministrul Dan Şova.
"De la Deva la Orăştie vom avea autostradă continuă până cel târziu în aprilie 2014", a arătat Dan Şova

Cosmin Trif : Impozitul forfetar va elimina impozitele pe profit şi pe venitul microîntreprinderilor.

Impozitul forfetar ce s-ar putea aplica domeniilor turismului, alimentaţiei publice, cafenelelor, barurilor, dar şi în cel al întreţinerii şi reparării autovehiculelor, va elimina impozitul pe profit de 16% şi impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de 3%, a afirmat, luni, Cosmin Trif, consilierul ministrului delegat pentru IMM-uri, Maria Grapini.
"În cadrul Departamentului, la iniţiativa şi propunerile primite de la mediul de afaceri, am iniţiat un studiu de impact cu privire la impozitul forfetar care se asigură pentru domeniul turismului, al alimentaţiei publice, al cafenelelor şi barurilor şi în întreţinerea şi repararea autovehiculelor. Este un studiu elaborat împreună cu reprezentanţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), ai Academiei de Studii Economice şi cu asociaţiile şi patronatele din domeniu. Acest impozit, dacă va fi instituit, va elimina impozitul de 16% pe profit şi impozitul de 3% pe venitul microîntreprinderilor. Studiul se află la Ministerul Finanţelor Publice şi vom vedea de când va fi implementat", a spus Cosmin Trif, la ''Forumul pentru diseminarea schemelor de finanţare noi pentru IMM-uri".

ArcelorMittal Galaţi  : Nu previzionează o scădere semnificativă a numărului de angajaţi.

Numărul angajaţilor de la ArcelorMittal Galaţi nu va scădea pe termen scurt său mediu şi nici nu se preconizează organizarea unei noi scheme de plecări voluntare, a anunţat, luni, directorul de comunicare al combinatului, Dorian Dumitrescu.
Potrivit acestuia, unele afirmaţii privind reducerea personalului ArcelorMittal Galaţi de la 7.200 la 4.000 de angajaţi, apărute în spaţiul public, sunt neadevărate.

"Având în vedere unele afirmaţii neadevărate apărute în spaţiul public în ultimele zile, dorim să facem următoarea precizare: ArcelorMittal Galaţi nu previzionează o scădere semnificativă a numărului de angajaţi pe termen scurt ori mediu. De asemenea, pentru anii următori, organizarea de noi scheme de separare voluntară este improbabilă. Afirmaţiile conform cărora numărul de angajaţi ai Combinatului va ajunge la 4.000 de persoane până la finele anului viitor nu au niciun fundament', a declarat Dumitrescu.
Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi a rămas cu 7.200 de angajaţi, după ce peste 400 de salariaţi au părăsit societatea în urma finalizării, în luna iulie, a ultimei scheme de plecări voluntare

FMI  :  Noi reduceri ale salariilor şi drepturilor angajaţilor în Grecia.

Fondul urmează să decidă astăzi, asupra eliberării unei tranşe de 1,8 miliarde de euro pentru Grecia, parte a unui pachet de împrumuturi acordat împreună cu ţările din zona euro statului elen.
FMI analizează "flexibilitatea pieţei muncii", limbaj al instituţiei care înseamnă salarii mai mici şi drepturi reduse pentru angajaţi, scrie GreekReporter. Grecia scăzut deja salariul minim şi încearcă să elimine drepturile de negociere colectivă, la cererea troicii, din care fac parte Fondul, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, potrivit Greek Reporter. Raportul recunoaşte "progresele semnificative" ale Greciei în privinţa reformării pieţei muncii, dar subliniază că sunt necesare noi măsuri pentru a spori competitivitatea şi recomandă scăderi de salarii şi drepturi mai puţine pentru angajaţi.
FMI estimează că Grecia va avea nevoie de 32 de ani pentru a ajunge la nivelul mediu de "autosustenabilitate economică" din zona euro.

Germania : Condiţii de muncă precare, pentru muncitorii sezonieri.

Cazuri recente legate de accidente de muncă mortale şi concedieri abuzive, în care au fost implicaţi lucrători români, pun în evidenţă lacunele care le permit unor firme germane să exploateze muncitorii sezonieri, relatează Deutsche Welle.
"Întotdeauna le spunem oamenilor să nu semneze ceva ce nu înţeleg", a declarat Szabolcs Sepsi de la Federaţia Sindicatelor Germane (DGB).
"Un contract de muncă temporar stipulează în general salarii bazate pe îndeplinirea sarcinilor şi nu pe numărul de ore lucrate. Potrivit lui Christian Brunkhorst, şef de operaţiuni şi politică industrială în cadrul sindicatului IG Metall, nu este nimic fundamental greşit cu acest concept, dar "problema este că firmele folosesc din ce în ce mai mult contracte de muncă temporare pentru a scădea standardele condiţiilor de muncă, pentru a diminua drepturile muncitorilor şi a folosi dumpingul salarial".
Unele firme angajează subcontractori care sunt plătiţi per sarcină îndeplinită - de exemplu per unitate încărcată. Subcontractorii evită adeseori acordurile salariale, ceea ce face ca muncitorii să primească mai puţini bani decât dacă ar fi fost angajaţi direct de firma respectivă. Aspectul siguranţei este adeseori neglijat în astfel de aranjamente, potrivit lui Brunkhorst.

Egipt: Mii de susţinători ai lui Morsi au mărşăluit spre clădirile Ministerului Apărării.

Mai multe mii de susţinători ai preşedintelui Mohamed Morsi, îndepărtat de armata de la putere la 3 iulie, au ieşit în noaptea de duminică spre luni în cadrul unei noi manifestaţii, mărşăluind spre sediul Ministerului egiptean al Apărării, în pofida unui avertisment al armatei, riscând o nouă confruntare, după violenţele de la sfârşitul săptămânii trecute, soldate cu mai multe zeci de morţi, potrivit Reuters. Protestatarii şi-au început marşul de la moscheea Rabaa al-Adawiya, situată în partea de nord a Cairo, unde sâmbătă în timpul ciocnirilor cu poliţia mai multe zeci dintre ei au fost împuşcaţi, după cum a declarat un purtător de cuvânt al Fraţilor musulmani. Principala lor revendicare este repunerea în funcţiei a preşedintelui îndepărtat de la putere.

ŞTIRI METEO

 


Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, ieri, un Cod portocaliu de caniculă valabil luni şi marţi în opt judeţe din vestul şi sudul ţării.

Potrivit ANM, astăzi, 29 iulie, canicula se va intensifica în judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj şi Olt, unde temperaturile maxime vor atinge 39-40 de grade. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) se va situa peste pragul critic de 80 de unităţi, precizează meteorologii.
De asemenea, astăzi, se va menţine Cod galben de caniculă în sudul, vestul şi local în centrul ţării. În aceste regiuni temperaturile maxime vor înregistra valori de 36-38 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 al disconfortului termic.

Marţi, 30 iulie, Codul portocaliu este instituit în judeţele Olt, Teleorman şi Giurgiu unde canicula se va intensifica, iar temperaturile maxime vor atinge 39-40 de grade. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) se va situa peste pragul critic de 80 de unităţi.
Marţi, sub Cod galben de caniculă se vor afla sudul şi sud-estul ţării, unde temperaturile maxime vor înregistra valori de 36-38 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi al disconfortului termic.
Meteorologii notează, însă, că începând de marţi instabilitatea atmosferică se va accentua treptat. Îndeosebi seara şi noaptea vor fi frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului care pot lua aspect de vijelie, averse ce vor avea şi caracter torenţial, iar izolat cantităţile de apă vor depăşi 25-30 l/mp şi se va semnala grindină.


PERSONALITĂŢI

Victor Ion Popa

Victor Ion Popa (n. 29 iulie 1895, Călmățui, comună Grivița, județul Tutova, actualmente în județul Galați; d. 30 martie 1946, București) a fost un om de teatru și literat polivalent care a adus, prin opera sa dramatică, regizorală și pedagogică, o contribuție însemnată la evoluția teatrului românesc dintre cele două războaie mondiale. A urmat școala primară la Călmățui, unde tatăl său era învățător. La Iași urmează cursurile primelor cinci clase de liceu la Liceul internat „Costache Negruzzi”, iar ultimele două clase liceale la Liceul „Național”, pe care-l absolvă în 1914.  Din 1914 e student al Facultăţii de Drept a Univ. din Iaşi, urmând în paralel şi Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică şi, pentru scurtă vreme, Scoala de Belle Arte.Prima încercare dramatică, în 1907, cu o "tragedie cumplită, strict actuală".
Piesele sale alternează între tabloul idilic care face să dispară contradicțiile realității și drama sumbră, cu referire de critică socială, cu final ce alunecă spre tragic. Pentru tematică se refugiază în lumea burgheză, sătească, viața pitorească, sau în liniștea târgului patriarhal. Victor Ion Popa a considerat că piesele sale au nevoie de cultivarea tradiției patriarhale, respectiv de combatarea arivismului și a prostiei.
A fost un scriitor de mare talent, autorul unor piese apreciate de marele public precum și de critică literară:

   - Sfârlează cu Fofează;
   - Meșterul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu
   - Velerim și Veler Doamne
   - Apa vie
   - Ciuta Fragment disponibil online
   - Cuiul lui Pepelea
   - Muscata din fereastră
   - Take, Ianke şi Cădâr 

1976 - O distribuţie de aur!


 

 

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN 29 IULIE ...............

Evenimente

    1834: A fost înregistrat primul accident rutier. O diligență cu aburi, a inginerului Edinburg, a lovit o piatră pusă în mod intenționat în drum. Cazanul cu aburi a explodat provocând moartea a 5 persoane.
    1836: Inaugurarea Arcului de Triumf din Paris, Franța.
    1848: În parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în fața unei numeroase asistențe, după ce s-a citit noua Constituție, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste "Deșteaptă-te, române", devenit după Revoluția anticomunistă din 1989 imnul național al României.
    1851: Annibale de Gasparis descoperă asteroidul 15 Eunomia.
    1857: A fost înființată Școala Națională de medicină și farmacie din București.
    1877: Carol I, principe (1866–1881) și rege (1881–1914) al României, a aprobat construcția unui pod de pontoane peste Dunăre, în zona Siliștioara–Măgura.
    1921: Adolf Hitler devine liderul Partidului Naționalist German al Muncitorilor.
    1938: Japonia a atacat URSS în regiunea lacului Hassan de lângă Vladivostok.
    1947: Este dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, Partidul Național Țărănesc.
    1948: După o întrerupere de 12 ani cauzată de cel ce-al doilea război mondial, la Londra se deschid Jocurile Olimpice de Vară.
    1952: La J.O. de la Helsinki, Iosif Sârbu este medaliat cu aur la tir. Prima medalie de aur olimpică a României.
    1957: Și-a început activitatea Agenția Internațională pentru Energie Atomică.
    1958: Președintele american Dwight Eisenhower a semnat actul care a dus la crearea NAŞA.
    nstițutie a Republicii Moldova.
    2005: Astronomii anunță descoperirea planetei pitice Eris.

S -a născut în............

    1883: Benito Mussolini, dictator italian (d. 1945)
    1895: Victor Ion Popa, dramaturg, prozator, publicist și eseist român (d. 1945)
    1895: Mihail Zoșcenko, scriitor rus (d. 1958)
    1898: Isidor Isaac Rabi, fizician american, laureat Nobel (d. 1988)
    1900: Eyvind Johnson, scriitor suedez, laureat Nobel (d. 1976)
    1904: Dmitri Ivanenko, fizician rus (d. 1994)
    1905: Clara Bow, actriță americană (d. 1965)
    1905: Dag Hammarskjöld, diplomat, economist suedez, laureat Nobel (d. 1961
    1925: Carmen Stănescu, actriță româncă
    1925: Mikis Theodorakis, compozitor grec
    1928: Tadeusz Baird, compozitor polonez
    1929: Jean Baudrillard, sociolog și critic literar francez (d. 2007)
    1935: Peter Schreier, tenor german
    1945: Mircea Lucescu, fotbalist și antrenor român
    1949: Marina Mureșanu Ionescu, eseistă și traducătoare româncă
    1950: Maricica Puică, atletă româncă
    1957: Nellie Kim, gimnastă rusă
    1961: Didier Van Cauwelaert, scriitor olandez
    1981: Fernando Alonso, pilot spaniol de Formula 1

Decese

    1844: Franz Xaver Wolfgang Mozart, compozitor austriac, fiul lui Mozart (n. 1791)
    1851: Ion Catina, poet și jurnalist român (n. 1827)
    1856: Robert Alexander Schumann, compozitor german (n. 1810)
    1890: Vincent van Gogh, pictor olandez (n. 1853)
    1897: Ștefan V. Vârgolici, critic literar, traducător și publicist român (n. 1843)
    1898: John Alexander Newlands, chimist englez (n. 1838)
    1970: Ionel Perlea, compozitor și dirijor român (n. 1900)
    1970: Sir John Barbirolli, dirijor englez (n. 1899)
    1976: Octav Dessila, prozator și dramaturg român (n. 1895)
    1982: Vladimir Zworikin, fizician de origine rusă (n. 1889)
    1983: Luis Buñuel, regizor spaniol (n. 1900)
    1983: David Niven, actor britanic (n. 1909)
    1990: Bruno Kreisky, politician austriac (n. 1911)
    1992: Lucia Demetrius, prozatoare, poetă, traducătoare și autoare dramatică româncă (n. 1910)
    2004: Vasile Hobjilă, politician român (n. 1948)

Sărbători

Ziua Imnului Naţional al României   

Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naţional al României - 'Deşteaptă-te române!', simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.
La 29 iulie 1848, 'Deşteaptă-te române!' a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic 'Un răsunet' de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului 'Foaie pentru minte, inimă şi literatură', pe o melodie culeasă de Anton Pann.
Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn 'o adevărată Marsilieză românească'.
Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, "Deşteaptă-te române"! a fost ales imediat după decembrie 1989 Imnul Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.

Mircea Duşa: Simbolurile naţionale sunt mândria românilor şi trebuie respectate.

Simbolurile naţionale sunt mândria românilor şi trebuie respectate, a subliniat ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, la ceremonia desfăşurată luni, în Piaţa Tricolorului, dedicată Zilei Imnului Naţional.
"E o zi de mândrie naţională pentru Armată, pompieri, jandarmi, poliţişti. Simbolurile naţionale sunt la loc de cinste: atât drapelul, cât şi imnul şi cred că ar trebui să fie pentru fiecare român. Simbolurile naţionale sunt unice, sunt mândria unei naţiuni şi trebuie respectate", a declarat Mircea Duşa.
Maiorul Nicolae Gheorghiţă din MApN a făcut o prezentare a imnului naţional, punctând că "Deşteaptă-te române!" rămâne creaţia care s-a impus incontestabil în întreaga istorie revoluţionară a neamului românesc.
"Născut din fericită simbioză între geniul muzical al lui Anton Pann şi binecunoscutul poem al lui Andrei Mureşanu 'Un răsunet', în conjunctura istorică favorizată de idealurile revoluţiei de la mijlocul secolului ai XIX lea, 'Deşteaptă-te române!' a fost amintit decenii la rând de nume cu rezonanţă în cultura românească. (...) De-a lungul vremurilor versurile şi muzica acestui minunat imn au marcat momentele-cheie ale istoriei combatante a neamului nostru, insuflând curaj şi încredere soldaţilor pe câmpurile de luptă", a afirmat Nicolae Gheorghiţă.








Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More