Se afișează postările cu eticheta prostie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta prostie. Afișați toate postările

marți, 18 noiembrie 2014

Rolul prostiei în istorie.


Cariera politică a lui Victor Ponta este un caz de manual în ceea ce priveşte rolul prostiei în istorie. Am spus acest lucru încă din iulie 2012, pe vremea când plagiatorul şi partizanii săi îşi savurau ceea ce li se părea a fi un inexorabil triumf asupra statului de drept. Iată-l acum învins de propra-i aroganță, impertinență şi egomanie. Ascensiunea acestui Arturo Ui a putut fi oprită întrucât cetăţenii acestei ţări au înţeles cu cine au de-a face. Nu au ascultat ditirambii penibili rostiţi de diverşii sicofanţi. Au înţeles că Ponta este un inamic al democraţiei, al valorilor pe care se întemeiază comunitatea euro-atlantica. Crezând că fraiereşte pe toată lumea, Ponta s-a fraierit în primul rând pe el însuşi. A sosit momentul ca acest atlet al minciunii să plece din fruntea guvernului României. A sosit momentul ca Ponta să stea pe margine, acolo unde îi este locul. A sosit momentul ca ACL să îşi afirme dreptul de a forma guvernul. Victor Ponta şi celilalți membri ai grupului infracţional organizat trebuie să plece. Teodor Melescanu trebuie demis de urgenţă. A sosit momentul ca PSD să înţeleagă că alegerile din noiembrie 2014 simbolizează finalul epocii turpitudinii, adică al erei Iliescu.

Iată mai jos articolul apărut aici, pe “Contributors”, pe 30 iulie 2014:

“Fiecare pasăre pe limba ei piere. În cazul clicii la care mă refer aici, pe limba prostiei. A unei neghiobii îngâmfate, guralive, ţanţoşe, plină de emfază, tupeu şi dispreţ, asemeni pasului de defilare al lui Mazăre. Dacă nu intrau în jocul lui Dan Voiculescu, Victor Ponta şi Crin Antonescu ar fi putut savura victoria din locale şi s-ar fi putut pregăti în linişte pentru alegerile parlamentare. Presiunile au fost însă enorme, nerăbdarea puerilă la fel, ambiţiile erau dezlănţuite, era şi este în joc soarta unor dosare cât se poate de grele. Trebuiau protejaţi Dan Voiculescu, Relu Fenechiu şi alţii ca ei…

Trebuia sugrumată justiţia independenta, trebuia emasculata Curtea Constituţională, trebuiau paralizate DNA şi ANI. Costurile pentru România au fost imense. La ora când scriu aceste rânduri, ciferle oferite de BEC demonsteraza ca refendumul pus la cale de pucişti a capotat. În continuare, cu iresponsabila jovialitate, Victor Ponta clamează victoria, primele sale comentarii, evident sub şoc, sugerează că omul halucinează. Se va calma şi va accepta evidentele. Va recunoaşte că trebuie să coabiteze cu Traian Băsescu, ca maghiarii sunt cetăţeni cu drepturi depline ai României, ca UE nu este la cheremul USL.

Dacă are un strop de onoare, El Crin va trebui să se retragă din viaţa politică. Dar ne putem aştepta la un congres extraordinar al PNL la care diverşii sicofanţi să-l implore să nu demisioneze, evident pentru “binele României”. Deocamdată, Dan Mihalache, unul dintre fruntaşii antonescieni, recurge la insulte când este întrebat ce va face El Crin. Oricum, este limpede că din acest moment planul loviturii de stat a eşuat lamentabil. Începe un nou capitol în istoria agitatei democraţii romaneşti post-comuniste. Un capitol promiţător.Cifrele probează ca cel puţin jumătate din romani spun NU statului de nedrept şi îngenuncherii justiţiei.

Piedica principală în calea puciştilor o reprezenta Traian Băsescu. De-aci şi personalizarea isterică a campaniei useliste şi a variilor antene, “cotidiene” etc. A fost pusă în funcţiune o propagandă de-a dreptul monstruoasa, nicio minciună nu a fost socotită prea absurdă pentru a nu fi difuzată ca adevăr revelat. Traian Băsescu este un om cu pasiuni, cu emoţii, cu scăderi, cu slăbiciuni, dar cu o trăsătură pe care nu i-o pot nega nici cei mai îndârjiţi adversari: o tenacitate extraordinară. Un om politic veritabil, cu viziune şi cu valori, nu o marionetă. Pentru Băsescu, independenţa justiţiei este lucru non-negociabil. La fel şi siguranţa naţională. Cine a crezut este vorba doar de declaraţii retorice, să se gândească la soarta unor Adrian Năstase şi Sorin Ovidiu Vantu. Suicidar pentru ei, puciştii n-au luat în calcul că România face parte din UE, că există mecanisme internaţionale de sactionare a calcării în picioare a statului de drept. Au denigrat presa internaţională, au apăsat pe pedală unui primejdios anti-europenism, au recurs la cele mai compromise arme ale propagandei comuniste pentru a-şi calomnia criticii. N-au înţeles că trăim în 2012, că România nu mai poate fi întoarsă înapoi, la starea de prostraţie şi disperare a unor timpuri apuse.

Public mai jos fragmente dintr-un text despre rolul prostiei în istorie, apărut pe “Contributors” cu luni în urmă, în noiembrie 2011, înainte ca această ofensivă anti-democratică să se fi transformat în lovitura de stat.

Cei care prevesteau o inevitabilă guvernare Ponta-Antonescu au subestimat un factor care joacă un rol esenţial în istorie: lipsa inteligenţei politice. Ori a inteligenţei pur şi simplu. Prostia, oricât de abil ar fi mascată, prin măşti atent plăsmuite şi prin vorbe meşteşugite, tot prostie rămâne. Îl putem acuza pe Vadim Tudor de multe lucruri, de la xenofobie delirantă la orgoliu supradimensionat, dar nu de stupiditate. A jucat politic încă de pe vremea lui Ceauşescu, a continuat să o facă în ultimele două decenii, vulgar, odios, detestabil, dar, repet, nu stupid.

Acum câteva luni, cuplul uslaş Ponta-Antonescu părea că are vântul (şi pe Sorin Ovidiu Vântu nu mai puţin) în pupa. Unde se află Vântu acum? În ce direcţie bate vântul politicii romaneşti la acest ceas? Să-l tratezi pe Ion Iliescu drept o cantitate neglijabilă în PSD este o probă de gravă, fatală, infantilă miopie. Înseamnă că n-ai înţeles în ce confrerie ai intrat şi atunci îţi meriţi soarta. În asemenea “societăţi” trădările sunt pedepsite nemilos. A citit Victor Ponta vreo istorie a mafiei? Să uiţi că ai fost inventat de Adrian Năstase, să te joci cu caizii, este o eroare de dimensiuni galactice dacă vrei să contezi în acel partid. Cât îl priveşte pe atletul grobianismului steril, Crin Antonescu, el este un factor derivat, un efect secundar, un epifenomen. Efemer, volatil şi guraliv, fără greutate în trecut, fără idei în prezent şi fără vocaţie în viitor, marcat de fatuitate şi vacuitate, este cel mai perisabil personaj dintre cei care s-au zbătut să intre în prim planul politicii româneşti a ultimelor două decenii. Crin Antonescu, groparul PNL, este un Emil Constantinescu din care s-a extras rădăcina pătrată.

Legile politicului sunt diferite  de cele ale jocului lego. Victor Ponta poate fi un mare navigator pe maşini de curse, însă pe poligonul politicii romaneşti de azi îmi pare un mare pierzător. Fie şi numai pentru că nu a putut rosti măcar o frază convingătoare în ultimii doi ani, de când este pseudo-liderul acestei formaţiuni. Chiar şi nişte bloggeri stângişti sunt mai interesanţi decât Ponta în cele mai puţin nefericite momente ale sale. Nu e de stânga, nu e dreapta, nu este de nicăieri. Este “omul fără însusiri” ajuns pe trambulina puterii de unde încearcă disperat să sară, în sus, în jos, la dreapta sau la stânga, doar-doar l-o lua în seama cineva. Tupeul lui Ponta nu este nici măcar unul arogant, doar năbădăios, asemeni nazurilor unui adolescent acneic. Rămâne să notăm că toate aceste lupte intestine din PSD sunt lipsite de orice semnificaţie valorică şi ideatică. Toţi protagoniştii sunt de fapt creaţiile lui Iliescu, veteranul păpuşar bolşevic şi regizorul unui spectacol cu multe umbre şi prea puţine personaje reale. Politica uslașă se derulează sub semnul vendetelor mediocrităţii.”(Vladimir Tismăneanu)

miercuri, 11 septembrie 2013

Analiști și politicieni

 Iasă pe ecrane analiști care ne spun tot felul de analize şi ne spun de acolo de sus:

Mai proştilor mai tăceţi... lasă că vă spun eu cum e asta! Iar mai apoi ne spun că procentul din PIB, procentele din CAŞ şi impozite... şi alte bla blauri. Ne spun că România greşeşte aici şi pe dincolo. Ne explica că dacă am face aşa şi pe dincolo ar fi aşa. Ne arată sondaje de opinie făcute pe o populaţie de o mie şi ceva de persoane... şi că de aici reiese. Ne arată calcule cu exponenţiale şi grafice pe care cred că nu le înţeleg marea majoritate dintre ei. Ei le ştiu pe toate.



Mai proştilor mai tăceţi... lasă că vă spun eu cum e asta! Iar mai apoi ne spun că procentul din PIB, procentele din CAŞ şi impozite... şi alte bla blauri. Ne spun că România greşeşte aici şi pe dincolo. Ne explica că dacă am face aşa şi pe dincolo ar fi aşa. Ne arată sondaje de opinie făcute pe o populaţie de o mie şi ceva de persoane... şi că de aici reiese. Ne arată calcule cu exponenţiale şi grafice pe care cred că nu le înţeleg marea majoritate dintre ei. Ei le ştiu pe toate.

Acum eu " cetăţeanul prost " vă întreb:

-Trăiesc eu mai bine?
-Am un loc de muncă asigurat?
-Pot accesa fonduri europene?
-Există economie de piaţă în România atâta timp cât la stat lucrează mai mulţi angajaţi -decât la privat? A existat vreodată?
-Câte proiecte naţionale au fost realizate în decurs de 23 de ani?
-Câte locuri de munca au fost distruse în ultimii 23 de ani?

Doar câteva întrebări de la un "cetăţean prost " !


Vă reamintesc toţi analiştii aţi făcut politica şi într-un fel sau altul aţi condus România!

Acum eu  "cetăţeanul prost " vă întreb:

Trăiesc eu mai bine?
Am un loc de muncă asigurat?
Pot accesa fonduri europene?
Există economie de piaţă în România atâta timp cât la stat lucrează mai mulţi angajaţi decât la privat? A existat vreodată?
Câte proiecte naţionale au fost realizate în decurs de 23 de ani?
Câte locuri de munca au fost distruse în ultimii 23 de ani?
In ce situație este agricultura în Romania după 23 de ani ? 

Doar câteva întrebări de la un " cetăţean prost "!


Vă reamintesc toţi analiştii aţi făcut politica şi într-un fel sau altul aţi condus România!


duminică, 28 iulie 2013

Plecăciunea prostiei.

 Plecăciunea prostiei


Inteligenţa-i internată la spital
Prostia a trimis-o-n concediu medical.
La urgenţă a ajuns în comă,
Iar până seara sigur că va fi la morgă.


Pe străzi, în gări, în şcoli şi în tot locul,
Prostia ii va ţine de-acuma locul.
Prostiei i se acordă chiar şi imunitate,
Să aibă drept legitim salutat în toate.

Prostia se-nmulţeşte la scară mondială,
De-atâta plecaciune, nu poate nici să moară.
Prostia se-nmulţeşte gigantic peste noapte,
Inteligenţa ajunge să moară prin spitale. (Hanea Piroska)

marți, 11 iunie 2013

Gânduri de seară..........


"Greşeala şi păcatul, minciuna şi prostia
Ne bântuie fiinţa cu aspre frământări,
Iar noi hrănim nevolnici domoale remuşcări
Cum cerşetorii-n zdrenţe îşi cresc păducheria.
Păcatele-s cât munţii, căinţele mărunte,
Mărturisirea laşă ne-o răsplătim apoi,
Ne reîntoarcem veseli greşelilor din noi
Crezând că biete lacrimi ne fac spre ceruri punte.
În pernele pierzării, Satan înşelătorul
Ne leagănă făptura de taină, ca un voal,
Iar al voinţei noastre nepreţuit metal
La voia-i se topeşte cum se destramă norul.
Da, fără de oprire în jocul sau ne leagă!
În suflet ne pătrunde cu tot ce e mârşav
Şi scoborâm cu clipă spre Iad în pas bolnav,
Iar cloaca ne cuprinde cu-mpuţiciunea-i neagră.
Cum desfrânatul muşcă, dorind împreunarea,
Îmbătrânita ţâţă a târfei, hid trofeu,
Plăcerile oprite le procurăm cu greu,
Din stoarsa portocală ne-mai-zâmbind licoarea.
Foind ca milioane de viermi în răscolire,
În cap ne chefuieşte un ocean de draci
Şi Moartea ne respiră şi-o respirăm buimaci
Întrând în negrul fluviu, gemând a neoprire.
Pumnalul, siluirea, incendiul, otrava,
De n-au ajuns a-şi pune blazonul de ponos
Pe pânză ce ne-o ţese destinul ruşinos,
E semn ca-al nostru suflet încet îşi stinge lavă.
Dar printre râşi, pantere — rânjindu-şi bucuria —
Şacali, maimuţe, scorpii şi vipere-asteptând,
Dihanii fioroase urlând, scrâşnind, muşcând
Şi sufletului nostru sporind menajeria,
E încă o jivină, şi poate cea mai rară!
Şi chiar de nu se zbate iar chipu-i pare şters,
Cu ce placere-ar sparge întregul Univers
Şi lumea-ar înghiţi-o cu pofta lui barbară;
Dezgustul e! — Cu lacrimi din preajmă adunate,
Visează eşafoduri fumându-şi pipa lin;
Pe monstru-acesta gingaş tu îl cunoşti deplin,
— O, cititor făţarnic, — tu, semenul meu, — frate!"( Charles  Baudelaire)

marți, 28 mai 2013

Gânduri de seară............


 Despre prostie
"Trei negiobi mergând p-o vale
 Şi zărind un urs din cale
Când suia cu groază-vie
Şi intră în vizunie,
Zise unul: - Ai să-l prindem
Şi la vrun ţigan să-l vindem.
Altul a zis: - Cum să poate
Din vizunia-i a-l scoate?
- Iaca cum, - altul iar zise
Şi îndată se descinse
- Daţi brâiele fiecare,
Să facem un lung şi mare,
Şi legându-mă pe mine
Cu el de picioare bine,
Să ţineţi strâns cu tărie
Când voi intră-n vizunie,
Ş-apucând pe urs dodată,
Să mă trageţi voi îndată,
Şi apoi d-aci scoţându-l
Facem cu el ce n-e gândul.

Asfel dacă sfătuiră,
Brâiele îşi înnădiră,
De picioare îl legară
Ş-in vizunie-l băgară.
Când vru mâna să întinză
Pe urs de urechi să-l prinză,
Ursul de cap îl apucă
Şi cu totul i-l îmbucă;
El strigând într-a sa gheară,
Ceilalţi cum l-a tras afară
Stau, se uită cu mirare,
Văzându-l că cap nu are,
Să-ntreb, zicând: - Frăţioare,
Avuta-au Valdu cap oare?
Unul zise: - Nu ţiu minte,
Altul iar alte cuvinte,
Şi nedomiriţi l-aceasta,
Au mers să-ntrebe nevasta.

Aşa ei pe mortul lasă
Şi mergând la ea acasă,
O-ntreb: - Stano, ia ne spune,
Că vrem să ştim a minune,
Bărbatul tău ce fel fuse,
Acum cu noi când se duse,
Avea cap ca fiecine,
Or nu, că tu ştii mai bine?
Ea, gândind puţin în sine,
Le răspunse: - Nu ştiu bine
Dar la Paşti îmi par’ şi mie
Că ş-a cumpărat tichie." (Anton Pann)

marți, 23 aprilie 2013

by Viorica Crainic


Gânduri de seară..............


"Imbecilitatea şi prostia nu ocolesc în general pe nimeni, dar noi, românii, ne salvăm adesea luând-o în derâdere la ceilalţi şi acceptând cu humor că nici noi înşine nu facem excepţie. Rezultă o comedie care ne distrează pe toţi şi prin asta ne deosebim de alte popoare, fireşte, una dintre deosebiri..." (Marin Preda)

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More