Bine v- am regăsit!
"(...) după 24 de ani m-am simţit în aceeaşi situaţie, împreună cu domnul Kincses, ca în 1989, când m-a apărat împotriva lui Ceauşescu. Acum Ceauşescu a fost înlocuit de Ponta". (László Tőkés)
Cezar Preda face apel la procurorul general să se autosesizeze în cazul terenului Ioanei Băsescu.
Cezar Preda i-a solicitat procurorului general al României să se autosesizeze în cazul terenului achiziţionat de Ioana Băsescu.
"Solicit procurorului general al României să se autosesizeze în cazul terenului din comună Nană. Văd că delatorii politruci ai USL nu au curaj să facă plângere penală, dar vor să facă comisii parlamentare ca să compromită definitiv Parlamentul, şi atunci îi solicit procurorului general să se autosesizeze pentru că atunci când se autosesizează Parchetul trebuie să înceteze orice comisie parlamentară. Iată ce simplu e. Nu mai e în pericol Ilie Sârbu să fie preşedintele unei comisii şi să răspundă domnia să câţi bani a luat de la bancă şi câte hectare are în judeţul Timiş. Scapă de aceste obligaţii", a spuis Cezar Preda.
Proiectul privind descentralizarea, adoptat.
Proiectul de lege privind descentralizarea, asupra căruia Guvernul Ponta şi-a angajat, marţi, răspunderea în faţa Parlamentului, este considerat adoptat în condiţiile în care Opoziţia nu a depus nicio moţiune de cenzură în termenul legal, de trei zile.
Astfel, proiectul de lege privind descentralizarea urmează să fie transmis spre promulgare Preşedintelui României, termenul pentru promulgare fiind de cel mult 20 de zile de la primirea actului normativ.Odată promulgată legea, aceasta este publicată în Monitorul Oficial şi, în termenul legal de trei zile sau la termenul prevăzut în textul ei, ea intră în vigoare.
În cazul în care preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului. Deşi, într-o primă fază preşedintele PDL, Vasile Blaga, anunţa că partidul pe care îl reprezintă va căuta sprijinul celorlalte partide parlamentare din Opoziţie pentru a depune împreună o moţiune de cenzură îndreptată împotriva Cabinetului Ponta, ulterior liderul deputaţilor democrat-liberali, Mircea Toader, a precizat că PDL se va limita la depunerea unei moţiuni simple la proiectul de lege privind descentralizarea.
PDL nu a reuşit să strângă numărul necesar de voturi pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură, deoarece, potrivit Constituţiei, moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.
Mircea Toader : PDL va depune o moţiune simplă la proiectul descentralizării.
Democrat-liberalii vor depune o moţiune simplă, joi, la proiectul de lege privind descentralizarea, asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea, a anunţat vineri liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, care a precizat că respectivul proiect va fi contestat şi la Curtea Constituţională. PDL a vrut să depună o moţiune de cenzură pe această temă, însă nu a reuşit să strângă semnăturile necesare.
"Numărul de semnături pe care trebuie să le avem pentru a iniţia o astfel de moţiune n-am putut să-l obţinem. Poziţia iniţială a UDMR a fost de a discuta, după care au spus că nu semnează, iar din parlamentarii de la putere, cu toate declaraţiile, de multe ori televizate (...), spuneau că nu sunt de acord cu descentralizarea. Atunci când am trecut pe concret, n-am reuşit să convingem vreun coleg, motiv pentru care moţiunea de cenzură se transformă în moţiune simplă pe care Camera Deputaţilor şi parlamentarii grupurilor PDL şi PP-DD o vor depune în prima şedinţă de plen, probabil joi", a afirmat Mircea Toader.
Democrat-liberalul a subliniat că formaţiunea sa susţine în continuare "nevoia categorică de dezbatere" pe acest proiect al descentralizării, "nevoia de intervenţie a grupurilor parlamentare şi a parlamentarilor PDL".
"Considerăm că o dezbatere în Parlament a acestei foarte importante legi este absolut obligatorie şi acesta este motivul pentru care am transformat moţiunea noastră de cenzură în moţiune simplă, elementul cel mai important fiind partea de dezbatere", a mai spus Toader.
Radu Stroe : Bugetul MAI pe 2014, peste 8 miliarde lei.
Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a declarat vineri că bugetul instituţiei pe anul 2014 este de peste 8 miliarde de lei, iar din aceşti bani a fost rezolvată una dintre cele mai importante chestiuni, cea legată de alocarea banilor pentru uniforme.
"Am câteva mulţumiri şi anume că am reuşit să normalizăm problematica banilor de uniformă, pentru că, după cum ştiţi, în MAI, a fost o problemă întotdeauna alocarea uniformei. Vom da de Crăciun jumătate din uniforma pe 2013 şi în primul trimestru al lui 2014, cea de-a doua jumătate. Începând cu luna ianuarie 2014, vom începe lunar să alocăm (n.r. - bani)... Deci am regularizat această chestiune care trenează de zece ani. Este o satisfacţie pentru mine, dar mai ales pentru toţi lucrătorii MAI. Am şi câteva speranţe că la rectificare vom reuşi să acoperim fondurile care acum nu au putut fi alocate", a spus Radu Stroe.
"Sper să avem şi banii necesari pentru alegerile din 2014. Este o modalitate separată de alocare a acestor sume. Cu toate că avem dificultăţi la investiţii, la cheltuielile materiale, eu am convingerea că vom reuşi să rezolvăm problematica anului 2014", a afirmat Stroe.
"Am asigurat toţi banii pentru salarii şi uniformă.....circa 7 miliarde de lei din totalul de peste 8 miliarde lei".
Ramona Mănescu : Bugetul Ministerului Transporturilor este de 6,465 miliarde lei.
Bugetul consolidat al Ministerului Transporturilor pentru 2014 este de 6,465 miliarde lei, aproximativ 1,45 miliarde euro, a anunţat, vineri, ministrul de resort, Ramona Mănescu, în şedinţa comisiilor reunite de economie, industrie, investiţii şi servicii ale celor două camere ale Parlamentului.
"O sumă de 6 miliarde de lei sunt bani alocaţi de la Bugetul Statului şi 4 milioane lei, din venituri proprii. Din bugetul total, 2,849 miliarde sunt destinaţi investiţiilor, aproximativ 640 de milioane de euro, adică un procent de 44,6 la sută din bugetul total consolidat al Ministerului Transporturilor', a spus Mănescu.
"Această sumă va fi folosită în general pentru reabilitarea pe calea ferată. 89 milioane lei au fost alocaţi pentru staţiile de cale ferată şi 8,5 milioane lei pentru informatizarea gărilor. De asemenea, au fost prevăzute sume pentru reabilitarea podurilor, inclusiv a celor peste Dunăre, cum este cel de pe ruta Bucureşti - Constanţa, Podul peste Borcea, care sunt lucrări urgente. Pentru 2014, am alocat 37 de miliarde lei, finanţare din fondul de coeziune şi de la bugetul de stat', a explicat Ramona Mănescu.
Aceasta a arătat că pentru transporturile navale au fost alocaţi 655 milioane lei (aproximativ 147 milioane euro), inclusiv modernizarea de-a lungul Dunării, în Axă prioritară TEN 3 Dunăre.
Pentru Metrou, la capitolul investiţii au fost alocaţi 729,7 milioane lei, pentru a fi continuate lucrările la magistrala 4, la tronsonul Parc Bazilescu - Străuleşti, Drumul Taberei - Universitate, a precizat ministrul Transporturilor, care a amintit, de asemenea, că pentru achiziţia de noi trenuri de metrou au fost alocaţi 67,9 milioane lei.
Comisiile parlamentare de muncă reunite au avizat bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale.
Parlamentarii comisiilor de muncă, împreună cu colegii senatori de la sănătate, au dat vineri aviz favorabil, cu 26 de voturi pentru şi 6 împotrivă, Legii bugetului de stat. Amendamentele depuse de opoziţie care urmăreau majorarea sumelor alocate au fost respinse.
De asemenea, deputaţii şi senatorii din comisiile de muncă au avizat favorabil proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, cu 18 voturi pentru şi 4 împotrivă. Toate cele 15 amendamente ale opoziţiei, care vizau suplimentări de fonduri, au fost respinse.
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, care a prezentat fundamentarea celor două bugete, a subliniat că la construcţia acestora s-au avut în vedere prognoze referitoare la evoluţiile macroeconomice ale anului viitor, precum şi respectarea angajamentelor Guvernului.
Bugetul consolidat al României pe 2014 va fi, în cifre rotunjite, de 230 de miliarde de lei, aproximativ 50 de miliarde de lei fiind alocaţi pentru salarii, a declarat premierul Victor Ponta pe 14 noiembrie, în cadrul unei prezentări făcute la Palatul Victoria la finalul şedinţei de guvern în care s-au adoptat proiectele bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale pe anul viitor.
Bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale a fost avizat.
Bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) a fost avizat favorabil, vineri, de comisiile reunite pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Comisiile reunite au votat bugetul cu 22 de voturi "pentru", patru "împotrivă" şi două abţineri. Au fost 67 de amendamente la bugetul învăţământului, ele fiind adoptate în totalitate de către comisie. Proiectul de buget al MEN pentru 2014 este de 22 miliarde de lei, faţă de 19,8 miliarde în anul 2013. Potrivit ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, la cele 22 de miliarde de lei se adaugă 1,9 miliarde lei pentru cercetare.
În cadrul dezbaterilor din comisie, foarte mulţi parlamentari au spus că bugetul pe 2014 este insuficient. În replică, ministrul a spus că sunt dezbateri "absolut fireşti" şi este mai complicat atunci când nu există dezbateri.
"Sunt adeptul cifrelor reale. Nu cred că este corect să ieşim cu iluzii la început de an şi apoi la sfârşit de an să constatăm că nu s-a realizat ceea ce trebuie să se realizeze. Dacă ne uităm pe sume absolute, constatăm că avem un buget cu 10% mai mare decât anul trecut. În 2013 am avut aproximativ 20 de miliarde de lei, pentru 2014 avem planificat un buget de 22 de miliarde de lei. Vorbim de o creştere care evident reprezintă 10%. Când vorbim de buget, de multe ori ne raportăm la PIB, dar nu 100% din PIB este distribuit prin bugetul statului, ci doar aproximativ 30% din PIB. Prin urmare, dacă ar fi să calculăm cât reprezintă bugetul Educaţiei din totalul fonduri disponibile la nivelul Guvernului, atunci avem 13% din total buget Guvern care merg către Educaţie", a precizat ministrul Educaţiei.
Preşedintele FSLI : Membrii de sindicat solicită chiar şi îngheţarea anului şcolar.
Liderul FSLI a cerut Guvernului să găsească soluţii pentru majorarea salariilor cadrelor didactice debutante, la fel cum a găsit soluţii pentru medicii rezidenţi.
"Profesorii tineri nu mai vin în sistem. Cu 50-60 lei cât vor primi în plus, nu o să-i determine pe tinerii performanţi să vină spre învăţământ. Se spune că nu sunt bani, dar există categorii privilegiate. O greşeală pe care a făcut-o actuala putere şi este inexplicabil şi care dă foarte rău este aceea de a răsplăti clientela politică. Din moment ce ai pus 25% din venitul directorilor pentru cei care sunt în AGA, este clar că aici, în AGA, nu intră decât cei care sunt implicaţi politic", a afirmat Hăncescu.
El a reiterat că săptămâna viitoare va începe consultarea membrilor de sindicat cu privire la declanşarea unei greve generale. Oficialii FSLI prezenţi vineri la Botoşani au afirmat că greva generală va fi declanşată doar dacă va exista o majoritate solidă în rândul membrilor de sindicat, în condiţiile în care 'greva generală înseamnă a nu-ţi primi salariile pe perioada protestului'.
Hăncescu a anunţat joi, într-un comunicat remis AGERPRES, că membrii FSLI vor fi consultaţi printr-un referendum dacă sunt de acord sau nu cu declanşarea unei greve generale în educaţie.
"Parlamentarii de la Putere, aleşi şi de salariaţi din învăţământ, nu au voinţa de a curma politica de subfinanţare a învăţământului, pe care a practicat-o şi fosta Putere", a susţinut preşedintele FSLI, Simion Hăncescu, în comunicat. Liderul FSLI a adăugat că toţi salariaţii din învăţământ au venituri cu 20% mai mici faţă de cele din 2009, când s-au tăiat 25%, deşi reprezentanţii Guvernului susţin contrariul.
"Dacă nu se va găsi o soluţie ca salariile să crească, lucrurile se vor complica foarte mult. Acum mai este o şansă, la votul în Parlament privind bugetul pentru anul 2014. Şansa unei educaţii performante este în mâinile senatorilor şi deputaţilor, dacă într-adevăr vor binele acestui sector", a mai punctat liderul FSLI în comunicatul menţionat.
Şedinţa comisiilor pentru drepturile omului a fost suspendată din lipsă de cvorum.
Şedinţa comisiilor pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost suspendată din lipsă de cvorum. Comisia urma să dea votul pe bugetul Secretariatului General al Guvernului.
"Primul moment a fost atunci când am constatat că o parte dintre colegi au venit ca să-şi susţină anumite amendamente, dar au părăsit sala, ceea ce arată că nu am mai avut cvorum la vot. Al doilea moment care a făcut că şedinţa să se încheie a fost acela în care am constatat că la Secretariatul de Stat pentru Culte (instituţie aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului n.r.) s-a luat o sumă de bani imensă pentru bugetul din 2014, sumă care era destinată pentru reparaţii, construcţii, şi întreţinere lăcaşe de cult şi monumente istorice. Este inadmisibil acest lucru. S-a luat o sumă în proporţie de peste 85% faţă de suma care a existat în bugetul din anul acesta", a declarat deputatul Nicolae Păun, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, la finalul şedinţei.
Proiectul de buget al Secretariatului de Stat pentru Culte prevede că pentru 2014 este alocată o sumă de 5 milioane de lei pentru susţinerea cultelor (construcţii şi reparaţii biserici), în condiţiile în care în 2013 la acest capitol a fost alocată o sumă de 37,2 milioane de lei.
Potrivit proiectului de buget pentru anul 2014, Secretariatul General al Guvernului are prevăzută pentru anul viitor o sumă de peste 7,323 miliarde lei, fiind cu 9,85% mai mare decât în 2013. Valoarea destinată cheltuielilor de personal se ridică la peste 307,8 milioane lei, cu 0,67% mai puţin decât în acest an.
Suma destinată cheltuielilor de capital se ridică la 14,418 milioane lei, fiind mai mare cu 15,59% decât în 2013.
Preşedintele SANITAS : Păstrăm calendarul protestelor anunţate.
Federaţia SANITAS va păstra calendarul acţiunilor de protest care prevede o grevă de avertisment pe data de 25 noiembrie şi greva generală pe 28 noiembrie, a declarat joi seară, pentru AGERPRES, Leonard Bărăscu, preşedintele Federaţiei, după întâlnirea cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.
'Este important că am deblocat negocierile. Acest lucru reprezintă un pas bun în vederea unui dialog social eficient. Nu am stabilit nimic concret. Păstrăm în continuare calendarul acţiunilor de protest anunţat anterior', a arătat Bărăscu. Pe de altă parte, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat, după întâlnirea cu sindicaliştii de la Sanitas, că greva anunţată pentru 28 noiembrie este "tot mai departe".
Ministrul a afirmat că a convenit cu reprezentanţii sindicaliştilor să mai aibă o întâlnire sâmbătă.
Preşedintele SANITAS a anunţat, în 14 noiembrie, că peste 130.000 de salariaţi din sistemul sanitar vor participa, la nivelul întregii ţări, la greva de avertisment şi la greva generală care vor fi organizate, pe 25, respectiv 28 noiembrie, de Federaţia SANITAS.
"În ceea ce priveşte municipiul Bucureşti, aici vor protesta peste 16.000 de salariaţi. Potrivit legii, în timpul celor două greve va fi asigurată o treime din serviciile medicale, în general doar urgenţele', a afirmat Leonard Bărăscu la momentul respectiv.
Consiliul Naţional al Federaţiei SANITAS a decis, la jumătatea acestei luni, organizarea unei greve de avertisment în data de 25 noiembrie, urmată de grevă generală pe termen nelimitat, începând din 28 noiembrie, reprezentanţii federaţiei solicitând, totodată, demisia ministrului Sănătăţii, liberalul Eugen Nicolăescu.
OMV : Toate majorările de accize din România se vor regăsi în preţul final al carburanţilor.
Companiile petroliere nu vor suporta o parte din creşterea de accize pe care o va introduce guvernul român de la 1 ianuarie, astfel că toate aceste majorări se vor regăsi în tarifele finale de la pompă, a declarat, vineri, şeful diviziei de Rafinare şi Marketing OMV, Manfred Leitner, la OMV Media Summit, eveniment organizat la Viena.
"De ce să împărţim noi această povară? În nicio ţară europeană nu suportăm noi aceste costuri. Este vorba de creşterea veniturilor la bugetul de stat. Va fi, evident, un impact asupra cererii, în ideea că va scădea consumul de carburanţi. Pentru noi e mai bine că preţurile să fie cât mai mici', a explicat Leitner, întrebat dacă toată creşterea accizelor se va regăsi mai departe în preţul final de la pompă sau dacă petroliştii vor suporta o parte din aceste costuri pentru a păstra nivelul cererii şi a nu pierde clienţi. La începutul acestei luni, Ionel Blănculescu, analist economic şi consilier onorific al premierului Victor Ponta, a declarat, că preţul carburanţilor se va majora cu 6% în urma noilor măsuri care vor fi introduse de la 1 ianuarie 2014, însă companiile petroliere vor fi nevoite să absoarbă jumătate din această creştere, pentru a menţine consumul, astfel că scumpirea la pompă va fi de doar 3%.
Kelemen Hunor : Dacă arătăm interesul comun româno-maghiar, poate va veni momentul unui dialog normal.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, astăzi, la deschiderea conferinţei "Construim pe valorile comunităţii noastre", care se desfăşoară la Palatul Administrativ din Târgu Mureş, că în prezent se elaborează un proiect de autonomie "care să completeze proiectul actual de autonomie culturală" şi care ar urma să fie prezentat Parlamentului la începutul sesiunii de primăvară din 2014.
"În elaborarea proiectului de autonomie care să completeze proiectul actual de autonomie culturală, am vorbit de această existenţă de mozaic, a diferitelor comunităţi maghiare din Ardeal. Până la sfârşitul anului să fie gata, iar până la începutul sesiunii parlamentare de primăvară să prezentăm Parlamentului documentul", a spus el.
"Nici proiectul de autonomie culturală, nici cel de autonomie din secuime - în nicio clipă n-am gândit că se pot reprezenta cu alte documente decât cele politice. Nu credem că fără români se poate face. Trebuie să purtăm dialog, să căutăm noi forme de dialog instituţional. Dacă argumentăm corect şi putem arăta interesul comun al maghiarilor şi românilor în secuime, poate veni momentul când pe aceste proiecte se va putea purta un dialog normal, care va elimina vocile antimaghiare - că orice zic maghiarii e împotriva românilor", a spus Kelemen Hunor, subliniind că această abordare este falsă.
"Se zice că speranţa moare ultima. Noi trebuie să reprezentăm o speranţă, ceea ce spunem de 23 de ani, să rămânem aici, păstrându-ne identitatea. (...) Coaliţia română din Mureş (din Consiliul Judeţean - n.r.) a refuzat ca Târgu Mureşul să fie capitala regiunii, nu are în vedere ce am vrut noi. În pofida faptului că prefecţii atacă aceste decizii, trebuie să spunem comunităţii că voinţa să nu va dispărea fără urmă. Când va veni momentul discutării problemei regiunilor, nu în acest an, semnăturile din secuime le vom pune pe masa Guvernului, arătând că e voinţa comunităţii", a spus Kelemen Hunor.
László Tőkés : După Consiliul de Onoare, repet solicitarea că Ungaria să ne ofere să fie un stat garant pentru comunitatea maghiară.
Europarlamentarul László Tőkés afirmă că, după şedinţa Consiliului de Onoare al Ordinului "Steaua României", la care s-a propus să i se retragă distincţia, consideră necesar să repete solicitarea ca Ungaria să fie "un stat garant" pentru comunitatea maghiară, alături de Uniunea Europeană.
"După cele întâmplate la şedinţa Consiliului de Onoare al Ordinului ("Steaua României") din 20 noiembrie, mi se pare că este şi mai necesar să repet această solicitare ca Ungaria să ne ofere să fie un stat garant. Văzând atitudinea represivă a puterii naţionaliste şi postcomuniste, observând poziţia ei antimaghiară generală şi refuzul ideii de autonomie, pretindem protecţie nu numai din partea Ungariei, ci şi din partea Europei, ca parte a apărării democratice a drepturilor, ceva ce li se cuvine tuturor comunităţilor etnice minoritare din Uniunea Europeană şi de pe întregul continent european", a declarat vineri, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Oradea, eurodeputatul László Tőkés.
El a afirmat că "Ordinul «Steaua României», distincţie cu o vechime istorică, s-a înroşit şi s-a schimbat într-o Stea Roşie, în sensul comunismului, ca simbol al totalitarismului", deoarece politicienii care reprezintă PSD, "partid postcomunist", au devenit majoritari şi au determinat judecarea să în Consiliul de Onoare al Ordinului.
"Adunarea Generală a Ordinului are 182 de participanţi, din care circa 100 de la PSD, partidul postcomunist românesc, care - cu o prezenţă de 17,8% - a ales Consiliul de Onoare, iar acesta, la fel, 90 la sută postcomunist, cu excepţia preşedintelui Academiei Române, domnul Ionel Haiduc, a decis să mi se ia distincţia", a spus László Tőkés.
El a adăugat că "acest for s-a transformat într-o Brigadă Roşie, într-un pluton de execuţie", care "şi-a îndeplinit datoria după ce anterior preşedintele PSD, Victor Ponta, a dat comanda «Foc»".
László Tőkés a declarat că acţiunea îndreptată împotriva sa are ca obiectiv, de fapt, "distrugerea relaţiilor dintre români şi unguri, aşa cum s-a făcut şi în martie negru din 1990, pentru că postcomuniştii vor să rămână la putere jucând cartea antimaghiară".
Angela Merkel şi-a definit priorităţile viitorului mandat: consolidarea fiscală şi creşterea competitivităţii.
Cancelarul german, Angela Merkel, a prezentat joi principalele axe ale noului său mandat în fruntea executivului de la Berlin, şi anume consolidarea fiscală, creşterea competitivităţii, reforma sistemului energetic şi realizarea uniunii bancare în zona euro, consemnează agenţia EFE.
"Primul obiectiv este să ajungem în punctul de la care să nu mai facem noi datorii', a menţionat Angela Merkel, într-o intervenţie la un forum economic, referindu-se la planul său de a aduce deficitul bugetar la zero în anul 2015, an din care ar urma să înceapă reducerea datoriei publice. În plus, cancelarul a spus că doreşte să atingă acest obiectiv fără să mărească taxele, făcând aluzie, probabil, la propunerile de creştere a impozitelor existente în programul social-democraţilor pe care conservatorii, ce au câştigat alegerile dar nu au obţinut şi majoritatea, încearcă să-i coopteze la guvernare. Angela Merkel a mai pledat pentru creşterea competitivităţii economiei germane prin adoptarea de măsuri de reducere a birocraţiei şi a unei reforme în sectorul energetic, pentru a stopa creşterea preţului energiei. Totodată, ea va susţine creşterea investiţiilor publice în infrastructură.
Însă reforma în sectorul energetic se anunţă delicată, întrucât guvernul de la Berlin trebuie să găsească în anii următori soluţii pentru a înlocui energia nucleară cu alte surse de energie, obiectiv pentru care va fi nevoie de investiţii considerabile. Referitor la acest subiect, Angela Merkel a mai spus că 'este necesară elaborarea unei politici energetice coerente la nivel european', pentru că în prezent preţul energiei este mai ridicat în UE decât în SUA, ceea ce afectează competitivitatea societăţilor europene.
Coreea de Nord ameninţă Seulul cu o "mare de foc".
Coreea de Nord a marca astăzi, trei ani de la bombardarea unei insule sud-coreene situate în apropierea frontierei maritime dintre cei doi vecini, ameninţând cu transformarea Casei Albastre, sediului preşedinţiei sud-coreene, la Seul, într-o "mare de foc".
"În urmă cu trei ani, un botez al focului ca represalii s-a limitat la Yeonpyeong, dar data viitoare Casa Albastră (numele palatului prezidenţial sud-coreean) şi toate cartierele generale ale acestui regim de marionete vor fi vizate", a afirmat armata nord-coreeană într-un comunicat.
"Dacă Sudul continuă să ne provoace, marea de foc de la Yeonpyeong va deveni o mare de foc la Casa Albastră", a adăugat armata.
Coreea de Nord ameninţă în mod regulat Coreea de Sud cu "o ploaie de foc" sau alte calamităţi, mai ales atunci când Seulul efectuează manevre militare.
Ameninţările sunt rareori urmate de fapte, însă, în urmă cu trei ani, regimul nord-coreean a replicat unor exerciţii militare efectuate în apropierea frontierei maritime, apreciind că aceste manevre se desfăşurau în apele sale.
Kiev : Mii de persoane au protestat în urma deciziei autorităţilor de a renunţa la acordul cu UE.
Aproximativ 3.000 de ucraineni au protestat, joi seara, la Kiev, după ce autorităţile au decis suspendarea discuţiilor pregătitoare semnării acordului de asociere cu Uniunea Europeană.
Liderii opoziţiei au ieşit să-i susţină pe manifestanţi în capitala ucraineană. "Am venit aici să ne exprimăm dezacordul în legătură cu acţiunile regimului lui Viktor Ianukovici (...) Împreună vom reuşi să demonstrăm că suntem în stare să schimbăm această ţară", a declarat liderul partidului de opoziţie UDAR, Volodimir Kliciko, relatează Interfax-Ucraina, în pagina electronică. Joi seara au avut loc proteste şi în alte oraşe ale ţării precum Liov, Ivano-Frankovsk, Harkov şi Doneţk. Chiar şi pe timpul nopţii, câteva sute de persoane au continuat să manifesteze în centrul Kievului.
Joi, Cabinetul de miniştri al Ucrainei a decis să anuleze discuţiile de pregătire a acordului de asociere cu UE şi şi-a exprimat intenţia de-a îmbunătăţi relaţiile economice cu Rusia şi CSI (Comunitatea Statelor Independente).
ŞTIRI METEO
Sâmbătă, 23 noiembrie 2013, vremea va rămâne caldă pentru această dată. Temporar cerul va avea înnorări și pe arii restrânse vor cădea ploi slabe. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări la munte și în sudul Banatului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 10 și 17 grade, iar cele minime între 2 și 11 grade. Izolat dimineața și noaptea va fi ceață.
În București, vremea va rămâne caldă pentru această perioadă. Cerul va fi temporar noros, iar în prima parte a zilei vor fi condiții de ploi slabe sau burniță. Vântul va sufla slab până la moderat.Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 14 grade, iar cea minimă va fi de 7…9 grade. Dimineața și noaptea vor fi condiții de ceață.
PERSONALITĂŢI
Endre Ady
Endre Ady (n. 22 noiembrie 1877, Érmindszent, comitatul Sălaj, azi Ady Endre, județul Satu Mare – d. 27 ianuarie 1919, Budapesta) a fost un poet maghiar, considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX, și ai literaturii maghiare în special. S-a născut în comitatul Sălaj (Szilágy) într-o familie de nobili dar săracă. Tatăl, Ady Lőrinc (1851-1929) agricultor, mama Pásztor Mária (1858-1937) provine dintr-o familie de preoți reformați.
Bunicii săi, Ady Dániel și Visky Julianna, fiind din Lompirt, Endre Ady a vizitat de multe ori satul și are un bust lângă Biserica reformată din Lompirt, iar școala îi poartă numele. Ady Endre își începe studiile în Mincențiu, unde este elevul lui Katona Károly, apoi continuă la liceul catolic sub îndrumarea lui Hark István. În 1886 continuă cu studiile liceale la Cărei la liceul piarist. Se împrietenește cu Aurel Popp, viitorul pictor, prietenie care se va aprofunda și va dura o viață. Din 1892 învață la Zalău; din 1957, în fata liceului unde a studiat este o statuie a sa. Face bacaleureatul în 1896.
Prima poezie publică în 22 martie 1896 în jurnalul "Szilágy". În 1903 o cunoaște pe Diósy Ödönné, Brüll Adél (Léda). Léda locuiește la Paris și este soția unui om bogat. Ady se îndrogostește de ea, și o urmează la Paris. Léda devine muza lui Ady. În 1914 se căsătorește cu Boncza Berta, cu care coresponda încă din 1911. Pe Berta o numește în poezii "Csinszka".
În literatura maghiară este primul care rupe legătura cu stilurile vechi, creând un stil modern. Poezia lui este influențată de Baudelaire, Verlaine. Este un poet simbolist. Simboluri des folosite: Dumnezeu, Bani, Léda. Întodeauna scrie simbolurile cu literă mare. Ady nu a fost cunoscut doar ca poet ci și ca jurnalist. Între Ady și Octavian Goga s -a legat o prietenie sinceră.
Moare în 27 ianuarie 1919 la Budapesta.
Vreau să te păstrezMă-nnebunesc săruturile-ţi toate,
Sunt ca-mplinirea unui grav destin;
O dăruire-adâncă, bunătate.
În poala ta căzând, plângând în şoaptă,
Femeia mea iubită, te implor,
Alungă-mă, aruncă-mă în noapte.
Când buza mea s-o-ntinde mai fierbinte,
Atunci îngheţe aspră buza ta.
Loveşte-mă, mă calcă, râzi, mă minte!
Dorinţa e-un călău ce ne pândeşte.
Blestem e chiar cel mai frumos prezent.
Te părăsesc, căci dorul mă striveşte.
Fiindcă vreau să te păstrez, drept pază
Eu ţi-am ales mai bine depărtarea,
Ce-ncântă, care idealizează.
Şi să rămâie visul meu ceresc:
Femeie dragă cărei să fiu drag,
Şi dincolo de moarte s-o iubesc.
S -AU ÎNTÂMPLAT ÎN 22 NOIEMBRIE ......................
Evenimente
1869: S-au deschis cursurile Facultății de Medicină din București. Primul decan a fost medicul chirurg Nicolae Turnescu
1906: La Convenția Internațională de Radio și telegrafie de la Berlin, s-a aprobat utilizarea mesajelor SOS în caz de pericol
1913: A fost inaugurată clădirea Teatrului "Mr. Gh. Pastia" din Focșani
1931: Se deschide pentru public Muzeul de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr.117. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Șuțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)
1956: Jocurile Olimpice de Vară se deschid la Melbourne, Australia; România a obținut 13 medalii (5 aur, 3 argint, 5 bronz)
1963: Asasinarea lui John F. Kennedy în Dallas, Texas. Vicepreșdintele Lyndon B. Johnson depune jurămâtul ca nou președinte.
1968: The Beatles lansează dublul album The Beatles mai cunoscut drept, The White Album.
2004: Revoluția Portocalie din Ucraina: Zeci de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie
2005: Angela Merkel devine prima femeie cancelar al Germaniei.
2005: Trupa Rolling Stones lansează noul album intitulat Rarities; albumul conține 16 piese și este realizat de Hear Music în colaborare cu Virgin Records
2009: Primul tur al alegerilor prezidențiale din România și referendumul pentru Parlamentul unicameral.
S -a născut în.............
1819: George Eliot, scriitoare britanică (d. 1880)
1840: Émile Lemoine, matematician francez (d. 1912)
1852: Paul Henri d'Estournelles de Constant, politician francez și scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909 (d. 1924)
1867: Ernst Sachs, industriaș german (d. 1932)
1869: André Gâde, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel în 1947 (d. 1951)
1877: Endre Ady, considerat cel mai mare poet maghiar al secolului al XX-lea (d. 1919)
1884: Alexandru Rusu, episcop greco-catolic și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (d. 1963)
1890: Charles de Gaulle, general francez și președinte al Franței (d. 1970)
1904: Louis Néel, fizician francez, laureat al Premiului Nobel în 1970 (d. 2000)
1909: Michail Leontjewitsch Mâl, constructor rus de elicopter (d. 1970)
1913: Benjamin Britten, compozitor englez (d. 1976)
1917: Andrew Huxley, medic britanic, laureat al Premiului Nobel în 1963 (d. 2012)
1950: Tina Weymouth, muziciană americană (Talking Heads)
1951: Kent Nagano, dirijor american
1958: Jamie Lee Curtis, actriță americană
1967: Boris Becker, tenisman german
Decese......
1901: Vasile Urechia-Alexandrescu, istoric, scriitor și politician român, membru fondator al Societății Academice Române (n. 1834)
1916: Jack London (John Griffith), scriitor american (n. 1876)
1932: Karl Petri, entomolog din Transilvania (n. 1852)
1939: Agatha Bârsescu, actriță româncă de teatru (n. 1861)
John F. Kennedy, al 35-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1917)
1972: Horia Hulubei, fizician român, membru al Academiei Române (n. 1896)
2006: Lucian Raicu, eseist și critic literar român, stabilit (1988) în Franța (n. 1934)
2007: Maurice Béjart, dansator și coregraf francez (n. 1927)
2007: Ioanichie Bălan, scriitor, duhovnic și arhimandrit român (n. 1930)
surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org
.jpg)
