luni, 2 septembrie 2013

2 septembrie 2013 by Viorica Crainic

Bine v- am regăsit!

"Nimeni nu este mai nenorocit decât acela care tânjeşte să fie altcineva şi altceva decât persoana care este, în trup şi-n minte." ( Angelo Patri)

Preşedintele Traian Băsescu

"Vă aduceți aminte ce țipa Victor Ponta: Câți bani a luat Băsescu din aurul de la Roșia Montană? Și nu semnase încă nimeni, doar îmi exprimasem un punct de vedere. Acum vin și îl întreb eu: Ponta, câți bani ai luat ca să semnezi Roșia Montană? Nu poți să fii inconsecvent în marile probleme ale țării”, a spus Traian Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi, că premierul Victor Ponta a reprezentat pentru el "o speranţă", dar că ulterior şi-a dat seama că "este corupt", vorbind în acest context de decizia Guvernului de a muta 3.800 de hectare de teren de la Academia Agricolă în subordinea Consiliului Judeţean Brăila.
"Eu am un pact de coabitare cu Victor Ponta, dar nu am un pact al tăcerii. Şase luni i-am girat. Adesea am avut bune aprecieri la adresa Guvernului, pentru că mi s-a părut corect să-i sprijin. Dar, dacă ei confundă acest sprijin cu obligaţia de a fi părtaşi cu ei la proasta guvernare sau la corupţie, acest lucru nu merge", a afirmat Băsescu, într-un interviu pentru cotidianul "Adevărul".

"Uitaţi-vă că este exact stilul lui Adrian Năstase. Vă aduceţi aminte afacerea ICA, cea în care un teren al Academiei Agricole a fost transferat din domeniul public în domeniul privat şi s-a vândut pe preţ de nimic? Uitaţi-vă la ce a făcut Guvernul Victor Ponta: 3.800 de hectare, tot ale Academiei Agricole, din Insulă Mare a Brăilei, transferate la Consiliul Judeţean Brăila. Eu voi sta pe ochii cu aceste terenuri. (...) O să-mi spună domnul Victor Ponta că preşedintele CJ Brăila este un îndrăgostit de agricultură şi vrea să vadă cum creşte porumbul, grâul. Dar sunt cam multe hectare - 3.800, pământ de categorie 0, irigat, pe care stau cu ochii tot soiul de şacali. Odată transferat la CJ Brăila, cu uşurinţă prin hotărâre de Consiliu se trece în domeniul privat şi de acolo vânzarea către clienţi politici este gata. (...) Dacă asta nu e corupţie, mă duc la mănăstire", a mai spus Băsescu.

"Victor Ponta a fost o speranţă pentru mine, pe urmă mi-am dat seama şi că nu are caracter şi că este mincinos şi că este corupt", a afirmat preşedintele.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, astăzi, că privatizarea CFR Marfă a fost prost pregătită, dar Relu Fenechiu a fost "cu sabia deasupra capului pusă de premier" şi nu avea cum să facă altfel, apreciind totodată că Guvernul a favorizat câştigătorul licitaţiei.
"Aş fi văzut o privatizare cu un investitor strategic definit cu obligaţia de a moderniza compania şi de suma de la încasare, sub rezerva că nerespectarea clauzei de investiţii atrage anularea privatizării. Nu mi se pare o treabă foarte serioasă când cel declarat câştigător aleargă prin Rusia, prin eu ştiu ce ţări, să găsească bani cu care să cumpere, nu ştiu unde va găsi bani cu care să modernizeze compania",

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu exclude posibilitatea să declanşeze un referendum pe tema exploatărilor de la Roşia Montană, în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare, catalogând drept un gest de "laşitate" trimiterea unei legi pe această temă în Parlament.

Preşedintele Traian Băsescu este de părere că încă nu poate fi identificat politicianul care va fi viitorul şef al statului, susţinând că atât preşedintele PNL, Crin Antonescu, cât şi liderul PSD, Victor Ponta, ar fi "un dezastru pentru România".

"Şi eu mă întreb cine poate fi noul preşedinte. Ştiţi că este vremea autointitulărilor acum în România, care regi, care împăraţi. Înţeleg că în week-end-ul ăsta s-a autointitulat preşedinte şi Crin Antonescu, a spus că el candidat nu poate fi, el este direct preşedinte. O autointitulare specifică dezbaterii publice din zilele acestea, când se tot autointitulează toţi câte ceva. Mă uit la cei doi lideri ai celei mai mari structuri politice, USL: Crin Antonescu ar fi un dezastru pentru România, Victor Ponta - un dezastru pentru România şi imatur, şi pregătit oricând să mintă. Uitaţi-vă, luaţi declaraţiile lui de la o zi la alta!", a afirmat şeful statului, într-un interviu pentru cotidianul "Adevărul".

Preşedintele Traian Băsescu este de părere că momentul optim pentru o unificare a dreptei politice româneşti îl reprezintă a doua zi după alegerile europarlamentare, afirmând că este nevoie de fuziuni ale formaţiunilor de dreapta pentru a se forma un singur partid mare.

"Eu sunt convins că se va uni dreapta românească şi ea nu-i atât de naivă cum pare. Eu am observat analizele presei, că liderii dreptei sunt orgolioşi, că vrea fiecare mănăstirea lui. Nu cred. Cred că marea problemă a liderilor dreptei, aşa fărâmiţată cum este ea, este că nu pot pune încă degetul pe acela care va prelua steagul dreptei să meargă cu el în alegerile prezidenţiale. Cred că momentul ultim şi poate şi optim al unei unificări a dreptei nu va fi altul decât a doua zi după alegerile europarlamentare", a declarat Băsescu, într-un interviu pentru cotidianul "Adevărul".

Preşedintele Traian Băsescu consideră că problema copiilor romi este una complicată, punctând că pe de-o parte există şi un proces de discriminare nedeclarat, dar pe de altă parte o cauză a acestei situaţii ţine şi de cultura familiilor rome.

"Cred că problema copiilor romi este mai complicată decât ne obişnuim să o afirmăm de pe o poziţie sau alta. În mod categoric există şi un proces de discriminare nedeclarat - prima cauză. Dar a doua cauză este chiar cultura familiei rome. De multe ori nu îşi trimit copiii la şcoală şi nu văd importanţa capitală pentru soarta viitoare a copilului în a merge la şcoală. Mai bine merge cu mama şi cu tata în Italia sau merge într-o intersecţie în Bucureşti să mai găsească nişte bani", a afirmat preşedintele luni, într-un interviu pentru cotidianul "Adevărul".
"Avem o problemă a societăţii, o respingere, avem şi o problemă a familiilor rome. De aceea, eu l-am apreciat foarte mult pe Cioabă, pentru că el tot timpul i-a îndemnat să meargă la şcoală şi să se creştinească. Şi-a dat seama care sunt hibele comunităţii pe care o reprezenta - şcoala şi biserica, creştinarea", a spus Traian Băsescu.

Daniel Buda : Cere demisia lui Ponta din fruntea Guvernului din cauza declaraţiilor despre Roşia Montană.

Preşedintele PDL Cluj, Daniel Buda  a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă :
 "Îi solicit domnului Ponta demisia de îndată din funcţia pe care o deţine, atât a domniei sale, cât şi a întregului Guvern. Sau, dacă nu, cel puţin a domniei sale şi a Mariei Grapini. Nu poate Victor Ponta, în calitate de prim-ministru, să adopte în Guvern un proiect de lege care vizează exploatarea de la Roşia Montană, iar mai apoi să vină să ne spună că, în calitate de deputat, va vota împotriva acestui proiect în Parlament.
"Nu suntem în Caragiale, cu personajul acela care se întreba «Eu cu cine votez?». Victor Ponta probabil nu s-a trezit din vacanţa de la Miami, unde a fost cu bonă, şi nu este în stare să gestioneze în mod corespunzător interesele României. Cred că rămânerea acestui personaj în fruntea Guvernului este extrem de nocivă. Eu cred că Victor Ponta nu are ce să mai caute în fruntea Guverului pentru că ne demonstrează că e o persoană labilă psihic"
"De asemenea, doamna Maria Grapini, care este şi deputat şi ministru al IMM-urilor, vine şi spune că are o problemă, că nu ştie ce să facă, dacă să voteze sau nu în Parlament proiectul privind exploatarea de la Roşia Montană. Nu poţi, atâta vreme cât eşti în Guvernul României, câtă vreme îţi asumi la Palatul Victoria o responsabilitate, să vii în public şi să spui că vei vota împotrivă", a afirmat Buda.

Victor  Ponta: Ideea preşedintelui Băsescu a unui referendum privind Roşia Montană este foarte bună.

Premierul Victor Ponta a declarat, astăzi, după şedinţa USL:  "Dacă preşedintele Traian Băsescu, conform atribuţiilor sale constituţionale, consideră util să declanşeze un referendum, cred că e o idee foarte bună", a spus Ponta.
El a precizat că a luat, ca premier, o decizie "curajoasă şi controversată", faţă de care îşi asumă şi criticile.
Ponta a spus că, dacă nu s-ar fi făcut partea tehnică de negociere care ţine de acest proiect, statul român ar fi fost dat în judecată de către companiile implicate, care ar fi solicitat despăgubiri de circa două miliarde de dolari.
Premierul a spus că Parlamentul este instituţia care are legitimitatea de a lua o decizie, fiind şi locul ideal de dezbatere şi de informare în ceea ce priveşte acest proiect.

Liviu Dragnea  : A venit la DNA pentru a studia probele din dosarul referendumului.

Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, s-a prezentat, astăzi, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), el declarând că a venit pentru a studia documentele din dosarul referendumului din 2012.
Întrebat cum comentează acuzaţiile care îi sunt aduse în acest dosar, Dragnea i-a întrebat pe jurnalişti dacă au idee prin ce a trecut în ultimele zile, referindu-se la decesul fratelui său.
În 6 septembrie 2012, vicepremierul Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul privind referendumul de demitere a şefului statului, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit DNA.
După ce procurorii au anunţat că îl cercetează pe Dragnea, preşedintele PSD, Victor Ponta, declara că el şi toţi membrii BPN şi CExN au semnat autodenunţuri la DNA pentru că au îndemnat oamenii să vină la vot la referendum.

Crin Antonescu : Susţine modificarea rapidă a legislaţiei în privinţa judecătorilor de la ÎCCJ.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, duminică seară, că susţine modificarea rapidă a legislaţiei astfel încât la Curtea Supremă să nu mai poată ajunge magistraţi care nu au experienţă ca judecători.
"Pentru a nu mai avea situaţii să vedem că ajung în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Curtea Supremă, oameni care nu au fost judecători în viaţa lor, nu au experienţă de judecători, ei fiind magistraţi într-adevăr, dar procurori. Asta este o chestiune care se poate rezolva prin lege, pentru că altfel ajungem la riscul inacceptabil, şi cred practic, ca un dosar intrumentat de un procuror să întâlnească în instanţă ca judecător procurorul respectiv", a declarat preşedintele PNL.

Mariana Câmpeanu  : Nu mai alergaţi după diplome, nu vă folosesc la nimic.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, le-a spus duminică tinerilor liberali să nu mai alerge "după diplome" sau masterate şi să-şi umple "geamantanul de hârtii", ci să îşi însuşească noţiunile din şcoală şi din perioada de practică, precizând că există o problemă a calităţii forţei de muncă.
"Înţelegeţi un lucru, că trebuie să vă însuşiţi acele noţiuni pe care le căpătaţi, fie că sunt teoretice sau practice. Nu mai merge ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, acum angajatorii au început să fie preocupaţi de faptul că a scăzut foarte mult calitatea forţei de muncă în România. Deci, nu mai putem vorbi de o forţă de muncă calificată, nu mă refer numai la faptul că o serie întreagă de profesii industriale – să le zicem – au dispărut, dar şi forţa de muncă chiar din domeniul umanist... şi aceasta a scăzut din punct de vedere al calităţii", le-a spus Câmpeanu tinerilor din PNL în cadrul unui discurs la Şcoala de Vară de la Constanţa.
"Nu mai faceţi pur şi simplu o vânătoare pentru masterate şi diplome de nu ştiu ce fel, că nu o să vă folosească la nimic. Dacă faceţi unul sau două, dar faceţi-le serios şi plecaţi de acolo cu nişte noţiuni care o să vă folosească. Degeaba vă umpleţi geamantanul de hârtie, că nu o să vă folosească la nimic", a mai precizat Câmpeanu.

 Modificări de preţuri valabile, de la 1 septembrie 2013.

De la 1 septembrie intră în vigoare reducerea la 9% a taxei pe valoarea adăugată la pâine, covrigi, cornuri şi baghete, şi alte produse din categoria celor de patiserie proaspete, nu şi la cozonac şi chec, iar impactul negativ al măsurii, calculat la 100 milioane lei, va fi compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.
Alte bunuri de lux pentru care vor fi aplicate accize sunt iahturi, ceasuri de lux şi anumite tipuri de armament.
Acciza la alcool va creşte de la 750 euro/hectolitru la 1.000 euro/hectolitru, în timp ce pentru bunuri de lux vor fi introduse accize.
Biletele de tren se scumpesc cu până la 10%, de la 1 septembrie.
Preţurile biletelor de tren vor creşte diferenţiat de la 1 septembrie, cu până la 10%, măsura fiind aprobată prin ordin al conducerii Ministerului Transporturilor, luând în calcul evoluţia inflaţiei şi majorarea din ultimii doi ani a unor costuri ale CFR Călători, cu combustibili, energie sau piese.
Accize de 1 euro/gram pentru bijuterii de până la 14 K şi de 1 euro/cmc pentru maşini de lux.
Bijuteriile din aur şi/sau platină, cu excepţia verighetelor, vor fi accizate din septembrie cu 1 euro/gram pentru bijuterii de până la 14 K inclusiv şi cu 2 euro/gram pentru mai mult de 14 K, maşinile cu motor peste 3.000 cmc vor fi accizate cu 1 euro/cmc, acciza la cafea şi bere nefiind schimbată.

BNR  : Rezervele au scăzut cu 1,2 mld. euro în august.

Rezervele valutare la BNR au scăzut în luna august cu 1,18 miliarde euro, la 32,17 miliarde euro, pe fondul unor rambursări de datorii însumând 1,47 miliarde euro, provenite din rate către FMI şi o emisiune de obligaţiuni în valută ajunsă la scadenţă.
În luna august, BNR a consemnat intrări de 888 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele.
În acelaşi timp, ieşitile au totalizat 2,07 miliarde euro, rezultate din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Bucureşti  : Protest împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană.

Protestul  de ieri, 1 septembrie 2013, din zona Universităţii şi Victoriei împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană şi a gazelor de şist, la care au participat câteva sute de persoane, s-a încheiat fără incidente luni dimineaţă, după aproximativ zece ore de când începuse.
Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei, Georgian Enache, a declarat luni pentru AGERPRES că manifestarea a luat sfârşit în jurul orei 3,00 şi că peste 100 de jandarmi au asigurat ordinea publică.
Potrivit acestuia, deşi protestul a fost autorizat între orele 17,00 şi 21,00 în zona Parcului Izvor, manifestanţii s-au adunat în Piaţa Universităţii, de unde s-au deplasat în marş către Piaţa Victoriei, ulterior revenind la Universitate, iar jandarmii nu au intervenit, având în vedere că protestatarii au fost paşnici.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Brigăzii Rutiere Bucureşti, Andrei Codău, a declarat duminică pentru AGERPRES că s-a circulat normal în zona Piaţa Victoriei, dar că traficul rutier a fost blocat aproximativ o oră pe sensul de mers către Guvern pe durata deplasării manifestanţilor dinspre Piaţa Universităţii, dar şi pe sensul de mers dinspre Piaţa Romană.
La acţiunea de protest au participat reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu, dar şi oameni veniţi din diverse judeţe ale ţării. Unii dintre ei au declarat pentru AGERPRES că au venit la acţiune în urma unor postări pe o reţea de socializare, fiind împotriva exploatării minereurilor auro-argentifere de la Roşia Montană şi a gazelor de şist.
 În ţara au mai avut loc proteste în Iaşi, Timişoara, Constanţa, Cluj, Oradea şi Sibiu.

Ungaria: Protest în faţa Ambasadei României împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană.

Micul partid de opoziţie din Ungaria LMP a organizat o demonstraţie în faţa Ambasadei României din Budapesta duminică pentru a protesta împotriva activării planificate a unei mine de aur la Roşia Montană /Verespatak/ în vestul României, informează agenţia MTI.
În timpul protestului, Katalin Csiba, deputat al LMP, a declarat că mâna, ce ar urma să folosească o tehnologie contestată de spălare cu cianură, ar ameninţa serios fauna din bazinul râului Tisa din Ungaria, în timp ce populaţia locală ar putea fi forţată să-şi părăsească meleagurile natale.
Csiba a insistat că dacă Parlamentul României dă undă verde planului, "patru munţi şi trei sate cu 2.000 de locuitori vor dispărea". Ea a avertizat că deşeurile lichide cu conţinut de cianuri de la mină ar umple un rezervor de 360 de hectare şi, la fel ca Tisa, nu vor fi oprite de graniţa Ungariei. "Nu vrem să vedem din nou peşti morţi în râul poluat cu cianură", a spus ea.

SUA şi Rusia îşi sporesc prezenţa navală în apropierea Siriei.

Rusia a trimis duminică o navă militară de recunoaştere în estul Mării Mediterane, SUA dislocând în acelaşi timp în zonă o navă de transport în contextul pregătirilor armatei americane pentru o posibilă intervenţie militară în Siria, relatează agenţiile Reuters şi AFP. Potrivit agenţiei Interfax, care citează sub rezerva anonimatului o sursă militară rusă, misiunea navei Priazovîe, care a plecat din portul Sevastopol de la Marea Neagră, este de 'a culege informaţii în zona unde conflictul ar putea escalada'. Sursa mai precizează că această navă urmează să opereze separat de flotila rusă staţionată permanent în Marea Mediterană.
Tot duminică, armata americană a poziţionat în aceeaşi regiune o navă de suport logistic ce poate transporta sute de soldaţi şi câteva elicoptere. Până în prezent, în estul Mediteranei au fost desfăşurate cinci distrugătoare americane purtătoare de rachete Tomahawk.

Turcia: Atacuri limitate ar agrava situaţia în Siria.

O acţiune militară limitată ar agrava dificultăţile în Siria, a apreciat duminică premierul turc Recep Tayyip Erdogan, care este în favoarea unei intervenţii de mare amploare în Siria, relatează AFP.
"Vă amintesc că măsurile temporare nu sunt suficiente, nu vor fi niciodată suficiente în Siria", a declarat premierul turc în cursul unei reuniuni la Istanbul.
"Lovirea unor obiective locale nu ne apropie de o soluţie, ci agravează situaţia în Siria", a declarat oficialul turc, subliniind că preşedintele sirian Bashar al-Assad trebuie 'să renunţe imediat la funcţii şi să plece într-o ţară care va fi de acord să-l primească'.
Premierul turc a afirmat deja de vineri că ţara să nu se va mulţumi cu o operaţiune limitată, apreciind că obiectivul unei intervenţii militare internaţionale ar trebui să fie ' constrângerea regimului să abandoneze' puterea.

Cairo  :  Miniştrii ţărilor Ligii Arabe "au chemat ONU şi comunitatea internaţională să îşi asume responsabilităţi.

Miniştrii arabi ai afacerilor externe au cerut duminică seară ONU şi comunităţii internaţionale "să îşi asume responsabilităţile" în dosarul sirian, în timp ce mai multe ţări au în vedere lovituri contra regimului acuzat de a fi efectuat un atac chimic, informează AFP.
Reuniţi la Cairo, miniştrii ţărilor Ligii Arabe "au chemat ONU şi comunitatea internaţională să îşi asume responsabilităţile în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi dreptul internaţional pentru a lua măsurile necesare de descurajare împotriva autorilor acestei crime odioase de care regimul este responsabil", cu referire la atacul ce a făcut sute de morţi la 21 august lângă Damasc.
Miniştrii au cerut de asemenea că autorii acestui atac să fie aduşi în faţa justiţiei internaţionale "ca şi ceilalţi criminali de război".
Ei cer de asemenea "să fie furnizate toate formele de sprijin de care are nevoie poporul sirian pentru a se apăra" şi reamintesc "obligaţia de a concerta eforturile arabe şi internaţionale pentru a-i ajuta" pe sirieni.

ŞTIRI METEO

Marţi, 3 septembrie 2013, vremea va fi răcoroasă în majoritatea regiunilor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 și 26 de grade, iar cele minime între 7 și 15 grade, mai scăzute în depresiuni. Cerul va fi temporar noros și sunt aşteptate ploi în nordul, centrul și estul României, precum și la munte. Vântul va avea unele intensificări în regiunile estice și pe crestele montane.
Pe Litoral va fi  cer variabil cu ploaie, iar temperatura maximă  de 23°C. În Bucureşti, vremea va fi răcoroasă. Cerul va fi temporar noros și trecător va ploua. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade, iar cea minimă va fi de 10…12 grade.


PERSONALITĂŢI

Zsigmond Pál Jakó

Zsigmond Pál Jakó, cunoscut și ca Sigismund Jakó, (n. 2 septembrie 1916, Fileghihaz, în prezent Roșiori, Bihor - d. 26 octombrie 2008, Cluj), a fost un istoric și arhivar maghiar din România, membru de onoare al Academiei Române (din 1996). Zsigmond Pál Jakó s -a născut la Roşiori, comună Diosig din Bihor, la 2 septembrie 1916, după studii primare şi gimnaziale a urmat Liceul Reformat din Hajduböszörmény (Ungaria) şi apoi a făcut studii de istorie la Universitatea „Pázmany Péter” din Budapesta (1934-1939). A beneficiat de îndrumarea istoricului medievist maghiar Mályusz Elemér, care i-a condus teza de doctorat susţinută în 1940, când era încadrat ca arhivist la Arhivele Naţionale Ungare. Un an mai târziu se transferă la Arhivele Muzeului Ardelean din Cluj, al căror director este între 1948 şi 1950. Din 1942 funcţionează ca asistent la Universitatea din Cluj, iar din 1947 ca profesor al acesteia, până la pensionarea survenită în 1981, în 1960 acordându-i-se titlul de doctor docent. Seriile de studenţi care s-au format sub îndrumarea profesorului Jakó Zsigmond mai bine de patru decenii şi de tineri cercetători care au lucrat în preajma sa până în ultimele clipe ale vieţii sale nonagenare îi sunt în continuare recunoscătoare pentru claritatea şi generozitatea sfaturilor profesionale de care au beneficiatdin partea Magistrului.
Se cuvine menţionat aportul său ştiinţific la elaborarea celor două volume de Introducere la Documente privind Istoria României apărute în 1956, în cuprinsul cărora studiile sale privind paleografia latină şi sigilografia cu referire la Transilvania până în secolul al XV-lea sintetizau experienţa acumulată până atunci în domeniu.
Iar volumul Scrierea latină în Evul Mediu, elaborat împreună cu Radu Manolescu, tipărit la Bucureşti în 1971 şi la Budapesta în 1987 devenea, chiar de la apariţie, un preţios manual pentru toţi specialiştii şi tinerii cercetători ştiinţifici în problematica abordată.
De asemenea,a avut o importantă contribuţie  la apariţia tratatului academic de Istoria României apărut în anii 1960-1964, prin capitolele de istoria culturii transilvănene medievale şi premoderne. Pentru meritele sale ştiinţifice şi deopotrivă didactice, profesorul Jakó Zsigmond a fost ales membru onorific al Academiei Maghiare de Ştiinţe (1988) şi al Societăţii Maghiare de Istorie, precum şi membru de onoare al Academiei Române (1996).
A fost proclamat doctor honoris causa al Ráday Akadémia şi al Universităţii „Eötvös Loránd” (ELTE) din Budapesta. De asemenea, a fost distins cu Premiile „Pro Cultura Hungarica” (1991), „Kemény Zsigmond” (199
5) şi „Széchényi” (1996).
A făcut parte din comisii de doctorat şi colective de cercetare, din redacţiile unor reviste de specialitate, pe care însă le selecta foarte riguros fiindcă preocupările sale principale erau cele ştiinţifice de la masa de scris, de care se despărţea cu foarte mare greutate şi întotdeauna doar pentru scurt timp

Constantin Anastasatu

Constantin Anastasatu (n. 2 septembrie 1917, Corabia — d. 26 iulie 1995) a fost un medic ftiziolog român, membru corespondent al Academiei Române.
Studiile primare și secundare le efectuează la Râmnicu Vâlcea între 1928-1936. Studiază medicina la București și Cluj (1937-1942), Sibiu (1942-1943). Se specializează în chirurgie la Cluj (1944), unde primește ulterior titlul de doctor. Între 1946-1956 este asistent la Clinica ftiziologică din cadrul Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj, între 1956-1961 este profesor clinicii de ftiziologie la Institutul de Medicină și Farmacie din Timișoara, ulterior și în cadrul IMF București. Primește titlul de doctor docent în științe în anul 1964. Între 1972-1976, Anastasatu este rector al Institutlui de medicină și farmacie din București. În anul 1973 primește titlul de medic emerit.
Constantin Anastasatu a fost membru corespondent al Academiei Române (1974), membru titular al Academiei de Științe medicale (1969) și președinte al Societății de Pneumologie și Ftiziologie (1974). A avut și recunoaștere internațională, în acest sens fiind membru consilier al Uniunii Internaționale împotriva tuberculozei și a primit în 1967 Medalia de aur C. Forlanini din partea Federației italiene de tuberculoză.
Activitatea de cercetare și-a îndreptat-o îndeosebi spre diagnosticarea și tratamentul tuberculozei, dar a avut și alte studii în privința altor afecțiuni pulmonare. În timpul studiilor a experimentat clinic medicamentele tuberculostatice, iar în urma acestor studii a formulat noi scheme de chimioterapie. Pentru o mai bună acțiune de masă în vederea eradicării tuberculozei, a inițiat și desfășurat diverse studii de epidemiologie a infecției tuberculoase.
În memoria activității medicului Anastasatu, spitalul de pneumoftiziologie din Mihăiești, Vâlcea poartă numele doctorului (Spitalul de pneumoftiziologie "Constantin Anastasatu").

Keanu Charles Reeves

Keanu Charles Reeves născut la Beirut, capitala Libanului, în 1964,  este un actor canadian, şi-a început cariera de actor la 9 ani în piesa de teatru Damn Yankees. Debutul în televiziune a venit o dată cu apariţia serialului Hangin' În al CBC Television. După numeroase apariţii în spoturi publicitare şi scurtmetraje de-a lungul anilor '80, Reeves intră pentru prima dată în studio pentru a lucra, sub regia lui Rob Lowe, la lungmetrajul Youngblood. După o serie de filme îndreptate către adolescenţi, dintre care amintim Permanent Records şi Bill & Ted's Excellent Adventure, Keanu devine mai atent în alegerea rolurilor, apărând, în 1991, în filmul de acţiune cu buget mare Point Break, unde joacă alături de Patrick Swayze.
După My Own Private Idaho, Speed, A Walk în the Clouds, Johnny Mnemonic şi Chain Reaction, unele dintre ele adevărate eşecuri de box-office, Reeves acceptă rolul lui Kevin Lomax în Devil's Advocate, horror care, avându-i în distribuţie şi pe Al Pacino şi Charlize Theron, a fost bine primit de critică şi de public.
În 1998, Keanu este chemat de Warner Bros. la negocieri pentru semnarea unui contract. Rezultatul? Hitul de acţiune-S.F. Matrix, o dată cu care popularitatea actorului libanez a atins cote maxime.
Cu o versatilitate productivă în genuri diferite, de la acţiune până la drame romantice, Keanu Reeves a putut fi văzut atât în filme de succes cât şi în filme cu care criticii au fost nemiloşi: Sweet November, Something's Gotta Give, The Watcher, Constantine, A Scanner Darkly, Street Kings etc..
Pe plan muzical, Reeves este un chitarist bas cu o bună experienţă muzicală, fiind basistul formaţiei grunge Dogstar în anii 1990, şi, mult mai recent, fiind activ în formaţia "Becky'
Conform unui sondaj din ETonline, realizat în 2006, Keanu Reeves este considerat unul dintre primii zece actori americani ai momentului (conform clasamentului des menţionat ca referinţă "Top Ten of America's Favorite Stars").
În ziua de 31 ianuarie 2005, Reeves a fost recompensat cu propria să stea pentagonală plasată pe celebra Hollywood Walk of Fame.

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  2 SEPTEMBRIE......

Evenimente

1666: A izbucnit "marele incendiu" al Londrei, care, timp de 5 zile, a distrus întregul oraș, inclusiv Catedrala Sfântul Paul; în memoria victimelor a fost ridicată o statuie care se afla în centrul Londrei.
Marele Incendiu din Londra a distrus părțile centrale ale Londrei începând cu ziua de duminică, 2 și până în ziua de miercuri, 5 septembrie 1666. Focul a pustiit centrul medieval al Londrei, aflat în interiorul vechiului zid roman al orașului. A amenințat, dar nu a ajuns la districtul aristocratic Westminster, Palatul Whitehall al lui Carol al II-lea, și mare parte din mahalalele din suburbii. A distrus 13.200 de case, 87 de biserici de mir, Catedrala Sf. Pavel, și mare parte din clădirile autorităților orășenești. S-a estimat că a distrus casele a 70.000 din cei 80.000 de locuitori. Numărul morților în urma incendiului nu este cunoscut și, prin tradiție, este considerat a fi foarte mic, întrucât s-a înregistrat moartea a doar șase persoane. Recent, au apărut contestări ale acestei idei, pe temeiul că decesul celor săraci și a oamenilor din clasa de mijloc nu s-au înregistrat nicăieri, și pe acela că focul ar fi carbonizat total rămășițele multor victime, fără ca ele să poată fi identificate.
Incendiul a izbucnit la brutăria lui Thomas Farriner (sau Farynor) de pe Pudding Lane, la scurt timp după miezul nopții în dimineața de duminică, 2 septembrie, și s-a răspândit cu repeziciune spre vest prin tot centrul vechi al Londrei. Utilizarea principalei tehnici de stingere a incendiului de la acea vreme, și anume crearea de blocaje în calea focului prin demolări, a întârziat din cauza nehotărârii lordului primar al orașului, Sir Thomas Bloodworth. Când s-au ordonat demolări e scară largă în noapte de duminică spre luni, vântul deja împrăștiase focul și măsurile au fost ineficiente. Incendiul s-a deplasat spre nord în ziua de luni, spre centrul orașului. Pe străzi s-a declanșat dezordinea, întrucât s-au răspândit zvonuri că străini suspecți aprind focuri. Temerile celor rămași fără adăpost s-au concentrat pe francezi și pe olandezi, inamicii Angliei în al Doilea Război Anglo-Olandez; aceste grupuri substanțiale de imigranți au devenit victimele linșajelor și ale violențelor de stradă. Marți, incendiul s-a împrăștiat prin mare parte din oraș, distrugând catedrala Sf. Pavel și trecând peste râul Fleet pentru a amenința curtea lui Carol al II-lea de la Whitehall, în timp ce eforturile de stingere a focului începuseră să se mobilizeze. Lupta de stingere a incendiului a fost câștigată în principal datorită a doi factori: încetarea vântului puternic dinspre est și utilizarea de praf de pușcă de către garnizoana din Turnul Londrei pentru a crea stăvilare eficiente, care a oprit înaintarea incendiului spre est. Problemele sociale și economice produse de acest dezastru au fost copleșitoare. Evacuarea din Londra și strămutarea în alte zone au fost ferm încurajate de regele Carol al II-lea, care se temea de o răscoală a refugiaților rămași fără case din Londra. În pofida numeroaselor propuneri radicale, Londra a fost reconstruită pe același plan al străzilor ca și înainte de incendiu.

1792: Revoluția franceză: "Masacrele din septembrie"; 1300 de deținuți din închisori sunt omorâți fără judecată de către mulțimea dezlănțuită

1859: În întreaga lume are loc o superfurtună solară.

Furtuna solară din 1859 (alte denumiri Superfurtuna solară sau Evenimentul Carrington) a fost cea mai puternică furtună solară din istoria observațiilor solare. A avut locul în timpul celui de-al 10-lea ciclu solar. În perioada 1-2 septembrie 1859 a avut loc cea mai mare furtună geomagnetică înregistrată vreodată până în anul 2011. Aurorele boreale au fost văzute în întreaga lume, mai ales deasupra regiunii Caraibe, de asemenea observații demne de remarcat au fost aurorele de deasupra Munților Stâncoși, care au fost atât de strălucitoare încât lumina lor a trezit căutătorii de aur, care s-au apucat să-și pregătească micul dejun pentru că au crezut că era dimineață. Sistemele de telegraf din toată Europa și America de Nord s-au prăbușit. Pilonii telegrafului aruncau scântei, iar hârtia folosită în telegrafiere a luat foc. Unele sisteme de telegraf păreau să continue să trimită și să primească mesaje în ciuda faptului că erau deconectate de la sursele lor de alimentare.
Din 28 august 1859 până pe 2 septembrie numeroase pete solare și explozii solare au fost observate pe Soare. Chiar înainte de prânzul zilei de 1 septembrie, astronomul britanic Richard Carrington a observat cea mai mare erupție, care a dus la o ejecție coronală de masă uriașă (CME), care a venit direct spre Pământ, ajungând pe planeta noastră în 18 ore, având deci o viteză de 1.600.000 de kilometri pe oră. Acest lucru este remarcabil, deoarece o astfel de călătorie în mod normal durează de la trei până la patru zile. S-a mișcat așa de repede, pentru că o altă ejecție masivă CME anterioară i-a netezit drumul.
Carotele de gheață dovedesc că evenimente de această magnitudine - măsurate prin radiațiile de protoni de mare energie, nu prin efect geomagnetic - apăr o dată la aproximativ 500 de ani, dar cu evenimente de >1/5 mai mari care apar de mai multe ori într-un secol. Ultimele furtuni puternice au avut loc în 1921 și în 1960, atunci când a avut loc și o perturbare radio pe scară larg.

1870: Bătălia de la Sedan, desfășurată în cadrul războiului franco-prusac, în urma căreia trupele franceze au fost încercuite și înfrânte de cele prusace, provocând căderea celui de-al doilea imperiu al lui Napoleon al III-lea și proclamarea republicii și a Comunei din Paris.
1958: A fost inaugurat, la București, Muzeul "George Enescu"
1991: Naufragiul cargoului „Rostok”, sub pavilion ucrainean, a blocat Canalul Sulina în dreptul comunei Partizani.
1995: S-a deschis la Cleveland, statul Ohio, Muzeul "Rock and Roll of Fame", închinat celor mai influenți cântăreți și producători de muzică rock.
Muzeul Rock and Roll of Fame, este un muzeu situat în SUA, în oraşul Cleveland din statul Ohio, dedicat muzicii rock and roll. Muzeul arhivează cele mai importante artefacte legate de rock and roll.


2002: Specialiștii Institutului Clinic Fundeni au realizat, în premieră națională, un transplant de măduvă în cazul leucemiei acute
  

S -a născut în............

    1675: William Somervile, poet englez (d. 1742)
    1840: Giovanni Verga, scriitor italian (d. 1922)
    1853: Wilhelm Ostwald, chimist german, laureat al Premiului Nobel (d. 1932)
    1861: Mircea Demetriade, poet român (d. 1914)
    1862: Franjo Krežma, violonist croat (d. 1881)
    1877: Frederick Soddy, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1956)
    1916: Zsigmond (Sigismund) Jakó Pal, istoric român de etnie maghiară, membru de onoare (1996) al Academiei Române
    1917: Constantin Anastasatu, medic român, membru al Academiei Române (d. 1995)
               Ovidiu Drâmba, istoric literar român
    1960: Keanu Reeves, actor american
  

Decese..................................

1031: Sfântul Emeric al Ungariei
1790: Johann Nikolaus von Hontheim, istoric și teolog german (n. 1701)
1791: František Kočvara, compozitor ceh (n. 1740)
1906: Giuseppe Giacosa, libretist italian (n. 1847)
1910: Henri Rousseau, pictor francez (n. 1844)
1921: Anthony Francis Lucas, pionier croat al explorării petrolului (n. 1855)
1937: Pierre de Coubertin, filozof, istoric și sociolog francez (n. 1863)
1991: Alfonso García Robles, diplomat și politician mexican, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (n. 1911)
1992: Barbara McClintock, geneticiană americană, laureată a Premiului Nobel pentru Medicină (n. 1902)
2001: Christiaan Barnard, medic chirurg, pionier al operațiilor de transplant de inimă (n. 1922)
2002: Rodica Ojog-Brașoveanu, scriitoare româncă (n. 1939)
2005: Alexandru Paleologu, scriitor, membru al Academiei române (n. 1919)
  
  

Florian Pittis album 1


Florian Pittiș (n. 4 octombrie 1943, București; d. 5 august 2007, București) a fost unul dintre cei mai îndrăgiți actori de teatru, dar și regizor, traducător, interpret de muzică folk ori realizator de emisiuni radio. A scris texte pentru cântecele Andei Călugăreanu, pentru Mircea Vintilă, Sorin Chifiriuc și alții. A fost de asemenea, francmason (având gradul 33 și ultim), purtător de cuvânt al Marii Loje Naționale din România.



A lucrat la Teatrul Municipal „Lucia Sturza-Bulandra”, colaborând cu regizori de renume precum Liviu Ciulei, Andrei Șerban, Alexandru Tocilescu, Sanda Manu, Dan Micu. A tradus și a regizat piese de teatru. În domeniul muzical s-a făcut cunoscut într-un trio alături de Anda Călugăreanu și Dan Tufaru, în regia TV a lui Alexandru Bocăneț, iar mai târziu a activat cu același succes în Cenaclul Flacăra. În anul 1992 întemeiază, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă și Vladi Cnejevici, formația Pasărea Colibri, cu care concertează până în 2001 și împreună cu care înregistrează patru albume.
Semnează cronică muzicală în diverse publicații, iar în 1998 devine directorul Canalului Tineret al Radiodifuziunii Române, urmând ca apoi să devină redactor-șef al postului de radio Radio 3net, ce emite exclusiv pe Internet. A adus o contribuție notabilă în popularizarea muzicii pop-rock prin realizarea unor emisiuni radiofonice în cadrul seriei Pittiș Show.
Florian Pittiș a tradus in limba română cântecele lui Bob Dylan: A Hard Rain's A-Gonna Fall (Va veni iar o ploaie grea) [1], Death is Not the End (Sfârșitul nu-i aici) [2], Don't Think Twice, It's All Right (Nu-i nimic, asta e! ) [3], Mr. Tambourine Man [4], Rainy Day Women#12 & 35 (Toți suntem puțin luați...) [5], She Belongs to Me (Alo! Ea-i a mea) [6], Silvio (Oameni buni) [7].


Mormântul lui Florian Pittiș din cimitirul Bellu
În afara activității artistice, Pittiș a fost membru și președinte al Senatului Clubului Aristocratic al Rapidului, fiind un susținător declarat al acestei populare echipe de fotbal.
S-a căsătorit la 12 martie 1999 cu Niculina Anda, educatoare.
La 30 iulie 2007, Pittiș a fost internat la Institutul Oncologic Fundeni. Artistul a impus medicilor să nu dezvăluie amănunte despre starea sănătății sale. Boala care l-a doborât, cancerul de prostată, era diagnosticată de mai bine de un an, timp în care Pittiș a urmat cu regularitate tratamentele prescrise.[1] Florian Pittiș se stinge din viață la 5 august 2007 (ora 15,15) și este înmormântat cu onoruri masonice.

FAŢA PROFUND INUMANĂ A USL-eului ÎN RAPORT CU ŢĂRĂNIMEA & Tiberiu Vanca

FAŢA PROFUND INUMANĂ
A USL-eului ÎN RAPORT
CU ŢĂRĂNIMEA
Nu este pentru nimeni un secret că principalul fief electoral al stângii este populaţia rurală, preponderent din Moldova, Muntenia Oltenia şi Dobrogea, pentru că în restul teritoriului ţăranul fiind puţin mai cu faţa către occident a manifestat o uşoară detaşare de acest curent politic nociv. Prin accidentul politic al anului 2012, respectiv, prostia lui Băsescu în raport cu prestigioasa personalitate a lui Raed Arafat, opoziţia română dominată copios de stânga şi având complicitatea unui politician ce cu ignorarea ideologiei istorice a partidului, şi prin trădarea aspiraţiei electoratului său situat pe dreapta, în vederea aspiraţiei personale de a ajunge la Palatul Cotroceni, s-a aliat cu „partidul roşu” şi a accedat la guvernare cu o majoritate parlamentară consistentă. Ajunşi la putere guvernanţii de sub sigla USL încep să demoleze România, primul pas, comanditat de o personalitate încărcată de afecte imorale (turnarea rudelor apropiate la securitate, şi marcat de pofte antisociale realizate prin acte subsumate codului penal, vezi Institutul de Cercetări Agricole Băneasa etc.), îl avem în vedere pe Dan Voiculescu au făcut praf prestigiul de a fi democratic al statului român. Numim tentativa de înlăturare a şefului statului din fotoliul ce i-a fost încredinţat de electoratul român, şi tentativa de anexare a justiţiei la cheremul puterii politice, etc., campanie ce a coborât România anului 2012 în structurile de politicianism primitiv în raportul cu direcţia înspre care s-au direcţionat, prin practici de guvernare, statele europene din familia cărora România face parte. Cu puterea la mână, cu un eşalon de homunculi ce practică servilismul pe lângă putere la schimb cu concesionarea de către aceasta a unor ramuri economice, compartimente funcţionale şi altele, din care să scoată bani negri, îi avem în vedere pe baronii locali, aceştia la front cu camarila roşu-galbenă de la vârf, au început „opera” de umilire, prin direcţionarea spre sărăcie, a poporului pe care căpuşează.
Să ne referim în cele ce urmează la crima sadică pe care guvernarea o pune la cale împotriva ţărănimii. Extravaganţele politice excursii prin Asia şi varii alte locaţii europene a băiatului, prim ministru-plagiator, cu cheltuieli enorme pe spatele poporului, trebuie acoperite cu ceva, la categoria plimbarea prin state a pruncului-plagiator nu este loc pentru economii, în condiţiile în care ne este proaspătă în memorie, retragerea într-un fel, a serviciilor avionului prezidenţial, de la servicii pentru preşedinte, sub cuvânt că întreţinerea acestuia ar fi prea costisitoare, (pentru cei informaţi a se vedea Relu Fenechiu) ne aplică să privim cu stupoare cu câtă nonşalanţă foloseşte acel vehicul prim ministrul. Pentru suportarea acestor cheltuieli şi pentru alte prădalnice cheltuieli trebuie bani, iar bugetul aflându-se la fund de sac aceştia trebuie să fie scoşi de undeva. Printre alte năzdrăvănii inepte, în vederea colectării de fonduri , odată pentru susţinerea aparatului funcţional, pentru plata pensiilor, şi apoi pentru cheltuieli ordonanţate pentru pieptănarea orgoliilor suspuşilor patriei s-a pus jugul şi peste ţărani, ca să nu mai vorbim de celelalte categorii sociale care gem scrâşnind sub jugul USL-ist. Ne vom ocupa astăzi de una din loviturile criminale ce urmează să fie aplicate ţăranilor.
De dată recentă s-a dat la public intenţia de a se acciza alcoolul produs în gospodăriile ţăranilor. La o cantitate de până la 50 litrii alcool pur (150 l. ţuică de până la 30 grade, produs ce se desface pe piaţa liberă cu 20 lei/litru, producătorul va fi supus la o acciză de 500 de Euro (2.223 lei la cursul zilei de 30 august 2013). Aceasta înseamnă că fiecare litru din cele 150 se va acciza (impozita) cu 14,82 lei. Cititorul are datele necesare pentru a realiza că ţăranul va rămâne cu 5,12 lei.
Dacă în gospodăria ţărănească se va fabrica o cantitate de peste 50 litri de alcool pur , respectiv, să zicem 250 l. ţuică de 30 de grade, acciza se va dubla, respectiv va fi impozitat cu 1000 Euro, după calculul nostru ţăranul va plăti un impozit de 17,784 lei pentru fiecare litru de ţuică produsă, iar lui îi va reveni ca beneficiu din munca de un an suma de 2,16 lei la fiecare litru.
A nu se crede însă că cei 5,12 lei şi respectiv 2,16 lei ar putea fi lei curaţi ce s-ar putea adăuga patrimoniului ţăranului, pentru că aceştia suferă reductibilităţi, pe de o parte, uiumul prestat la proprietarul cazanului, iar pe de altă parte achiziţionarea mijloacelor de depozitare, butoaie, canistre sau alte mijloace de stocare.
Întrebarea care se pune priveşte în ce constă calitatea ţăranului în raport cu cele două categorii de ţuică discutate mai sus, (150 litri accizată cu 500 Euro, şi 250 litri accizată cu 1000 Euro). Este el producător, iar cantitatea rezultată îi revine ca produs al muncii sau este achizitor prin cumpărare a cantităţilor de ţuică produse de el dar pe care trebuie să i le plătească unui al doilea, subiect ce nu este producător cât doar achizitor tiranic, care desface produsul muncii altuia , operaţie din care realizează beneficii mari? Din punctul de vedere al celui care scrie, ţăranul devine achizitor, silnic, prin cumpărare a fructului gospodăriei sale, din care cel de al doilea, statul, realizează o cifră de afaceri de 14,82 sau după caz 17,785 lei, la fiecare litru produs de către ţăranul-înscavlit, cu „zero” investiţie din partea sa.
Cantitatea de 150 litri şi 250 litri, asupra cărora am făcut calculele de mai sus depăşeşte cu mult cantitatea de acoperire a nevoilor familiale, iar ca o consecinţă ce interes ar putea manifesta „ţăranul-însclavit” să încorporeze în producerea ei o cantitate uriaşă de muncă pentru culegerea materiei prime, să investească cheltuială materială în mijloacele de stocare pentru fermentare, să plătească manoperă (uium) la fabricaţie, pentru ceva ce depăşeşte nevoile sale familiale, cantităţi pe care pentru regula jocului , trebuie să le cumpere, el producătorul, ca şi cum ar proveni de la altul, fără să poată dispune de ele, fie pentru consum fie pentru plasare pe piaţă.
Ca regulă generală în statele civilizate societatea (a se înţelege organizaţia statală) este datoare să-l încurajeze pe ţăran să producă. Operaţia de referinţă se numeşte subvenţie. În cazul de faţă statul în loc să-l încurajeze prin subvenţie, sau în cel mai nefericit caz să-le creeze, doar, condiţiile de acoperire cu ordine şi cu lege pentru a putea produce cât mai mult, îl spoliază pe ţăran prin aceea că îi preia cu titlu de fiscalitate în proporţie covârşitoare produsul realizat, şi în mod cinic îi lasă produsul după ce cel din urmă l-a cumpărat de la stat.
Şi dictatura l-a spoliat pe ţăran la acelaşi produs gospodăresc care face obiectul discuţiei noastre, prin aceia că l-a obligat să predea statului o anumită cotă iar în urma predării producătorul rămânea cu o anumită cantitate tampon pe care putea să o propună fie consumului propriu fie pieţii organizate, însă măsura dictaturii roşii a fost mai blândă pentru că societatea nu-l obliga pe ţăran să scoată bani din buzunar, pentru că este de ştiut izvorul de dobândire a puterii financiare la ţăran este desfacerea pe piaţă a produselor realizate în gospodărie, dar în situaţia fiscalităţii Ponta, ţăranul este dator să să-şi plătească produsul din gospodărie, aproape de nivelul pieţii prin fiscalitate către stat, iar pe produsul rămas după fiscalizare (2,26 lei , într-un caz şi 5,12 în al doilea) cheltuielile de punere pe piaţă ar fi mai mari decât beneficiul ce s-ar putea realiza.
În aceste condiţii ţărănimii îi rămân la dispoziţie două modalităţi de reacţie, fie evaziunea financiară corelată cu dare de mită la personalul finanţelor ce exercită în zonă supravegherea, fie actul criminal de a nu colecta materia primă (pruna; mărul ; para; cireaşa; coarna; etc.) lăsându-le de izbelişte sub pomi, pentru că din celelalte produse ale gospodăriei ţăranul, pe de o parte, nu dobândeşte o astfel de stare financiară încât să poată achita acciza, iar pe de altă parte să-şi cumpere aproape de nivelul pieţii producţia propriei gospodării, pentru că după o astfel de investiţie produsul (în cazul nostru ţuica) devine produs mort, respectiv căruia i s-a anulat valoarea intrinsecă de piaţă prin impozitul plătit de producător.
Impozitarea criminală a acestui produs gospodăresc, în sensul că ţăranului i s-a anulat orice posibilitate de a-l valorifica şi de a obţine valoarea financiară care să-i acopere munca şi să-i creeze şi un fond de investiţii, îl va obliga să majoreze preţurile la produsele ce l-a momentul sfârşitului de an productiv mai puteau fi oferite pieţii să le majoreze creând în acest fel un efect de domino a cărei finalitate să fie creşterea galopantă a inflaţiei.

28 august 2013
Tiberiu Vanca

Să particip !... de ce ? Despre protestul de ieri 1 septembrie 2013

Ieri o parte din societatea civilă a ieşit în stradă s-a manifestat în diferite localităţi din ţară. Au fost manifestaţii
- În Bucureşti aproximativ 3000 de protestatari
- În Cluj aproximativ 3000 de protestatari
- În Timişoara câteva sute de protestatari
- În Sibiu, Iaşi, Constantă câteva sute de protestatari
- În Londra, Viena până în 100 de protestatari


Desfășurarea evenimentelor extinsa la linkul :


http://vocearomanieiliberethenextgeneration.blogspot.ro/2013/09/bucuresti-timisoara-cluj-proteste.html


Protestul a fost axat împotriva exploatării gazelor de şist şi împotriva actualului guvern Ponta. În jurul orei 19 Web camurile stradale au transmis din anumite unghiuri adevărul de pe stradă. La o oră de la transmisie după ce vestea era împrăştiată pe internet în mod surprinzător aceste Web camuri s-au defectat. Defecţiunea a durat câteva ore. După câteva ore surpriză pe Webcamuri era linişte iar 2 televiziuni B1 şi Realitatea transmiteau imagini în care protestatarii erau în stradă. Întrebare: De cine aparţin aceste Web camuri? Este adevărat era afişat Jurnalul Naţional că logo dar trebuie să ştim că acestea aparţin statului. Deci este clar ele au fost manipulate. De cine? Bună întrebare.
Televiziunile de casă ale Varanului Antenele au fost mute în această transmisie. A transmis o televiziune aşa zis basista B1 şi o televiziune cunoscut uselista Realitatea.
În acelaşi timp am primit poze de la faţa locului de la diverşi prieteni din ţara care arătau realitatea.

OK până acum am am pus realitatea ce a fost în stradă cu întrebări şi suspiciuni. Acum urmează populaţia care astat pe margine şi a comentat de pe lângă calculator, aici mă implic şi pe mine.

Sunt sigur că au existat în stradă şi fanatici care erau anti sistem, şi naţionalişti care strigau şi aveau în suflet nu ne vindem ţară. Dar în acelaşi timp sunt sigur că au existat şi oameni care sunt sătui de minciunile acestui guvern care ne duce la marginea prăpastiei Sunt sigur că printre manifestanţi au fost şi din cei care au fost înşelaţi de manipularea crasă a antenelor şi grupării de penali. În stradă au fost şi oameni care au ajuns la disperare, care nu mai au loc de muncă şi nu mai văd ieşirea din tunel.

 Am popularizat manifestaţia cu speranţa că se vor alătura şi cei care sunt sătui de minciuni şi au văzut încă din momentul Loviturii de stat de anul trecut în vara că penalii vor să ocupe România. Manifestanţii le-au cerut ajutorul iau chemat alături de ei dar că de obicei  au stat în case.

Întrebare: Ce i-a oprit să iasă şi ei în aceeaşi proporţie, Ba mai mult decât atât să fie mai mulţi şi să îşi strige pasurile? Oare tot comoditatea? Ipocrizie! Vrem să curăţăm statul de putregai... dar suntem tari doar în Clanță !

Unde a fost vocea dreptei în această manifestaţie? Desigur ea spune: Stai să vezi este manipularea varanului, Varanul vrea să scape de puşcărie. Noi nu participăm! E durerea minţii... La fel a făcut şi atunci când au ieşit în stradă la Oltchim... EI au spus las că aşa le trebuie... să vadă şi mai rău dacă au votat USL... Ei nu îşi dau seama că aceşti oameni trăiesc tragedii... Oare dreaptă nu îşi dă seama că dreaptă nu poate exista fără aceşti oameni? Da ei sunt manipulabili dar... Mai dreaptă de ce nu le dai soluţii. De ce timp de 23 de ani aceşti oameni au salarii mai mici decât în Bangladesh? De ce îi menţineţi sub pragul sărăciei. În timp ce voi vă lăudaţi cu opulenţa voastră!

Ca de obicei Dreapta spune Stai şi aşteaptă... asta de un an de zile iată că între timp Penalii au ocupat tot ce se putea ocupa!

Partidele de dreapta unde au fost... ele de ce nu pot face aceleaşi manifestaţii? Ce aşteaptă să se ajungă la sărăcie mai mare că mai apoi ce? Ce o să facă o să repare încă 20 de ani ce?

Domnilor dacă nu ne unim şi cu sărăcia şi cu oamenii amărâţi ai acestei ţări nu veţi reuşii nimic!

duminică, 1 septembrie 2013

Bucuresti Timisoara Cluj Sibiu proteste impotriva guvernului USL 1 septembrie 2013

Tara fierbe se pare ca in sfârșit se trezește București Timișoara Cluj Sibiu proteste împotriva guvernului USL .


Bucuresti



http://jurnalul.ro/webcam/piata-universitatii-fantana-316.html





BUcuresti pe parcursul evenimentelor







Timisoara



Cluj


Sibiu


Iasi


Constanta 

Londra 



Social

Salvați Roșia Montană! Mii de clujeni au protestat în Piața Unirii - FOTO și VIDEO


Circa 5.000 de persoane au protestat în Piața Unirii și au cerut salvarea zonei de la Roșia Montană.

Mulțimea s-a strâns în Piața Unirii la ora 17.00, iar după circa o oră de scandări împotriva clasei politice care susține proiectul, protestatarii au pornit într-un marș prin centrul Clujului.

Oamenii au scabdat ”Nu corporația, face legislația”, ”Trădarea de țară, în aur se măsoară!” și ”Guvernultrădării, a pus capăt răbdării”.

Moralitate ... episodul 1

Moralitate

"Adevărata moralitate nu constă în a urma cărarea bătătorită, ci în a descoperi adevărata cale pentru noi înşine şi a o urma fără teamă."(Mahatma Gandhi )

MORALITÁTE s. f. Însușirea a ceea ce este moral (I 1); natura, caracterul, valoarea unui fapt, a conduitei unei persoane sau a unei colectivități din punct de vedere moral. ♦ Comportare, conduită, moravuri în conformitate cu principiile morale; cinste, bună purtare. – Din lat. moralitas, -atis, fr. moralité.

Moralitatea
reprezintă principiile și regulile pe care noi le susținem în argumentarea unei cunoașteri a binelui și răului pentru o perspectivă de timp cât mai îndelungată și cu implicații la un număr de oameni cât mai mare. Moralitatea este o problemă pentru anumite situații date, în care viața oamenilor este pusă în pericol chiar de către oameni.
Moralitatea este o trăsătură psihică a fiinţei umane prin care, unui set de situaţii şi  comportamente mai vag sau mai precis definite, manifestate de propria persoană sau de terţi, îi este asociată o încărcătură pe axa pozitiv-negativ (bine-rau, moral-imoral). Acest set de comportamente este deosebit, deoarece el vizează mai mult decât supravieţuirea individului şi optimizarea bunăstării sale: înţelegerea a „ce e bine şi ce e rău”, adesea individul adminţând faţă de el însuşi ca un act, deşi ar produce efecte în favoarea sa, este imoral.
Categoric există multe elemente cărora mintea umană le asociază o încărcătură emoţională pe axa pozitiv-negativ, fără a avea o legătură cu moralitatea.
În sensul cel mai larg, moralitatea este dată de un set de percepte care definesc modul şi limitele de acţiune ale diferiţilor indivizi înrâuriţi cu voinţă şi capacitate de acţiune proprie, care dacă sunt încălcate, constitue imoralităţi din partea respectivilor.
Pe măsură ce omul a evoluat de-a lungul istoriei sale, atât în sens biologic cât şi psihologic, moralitatea a luat fiinţă, s-a rafinat şi continuă să sufere procese transformaţionale atât la nivel individual cât şi la nivelul grupurilor şi comunităţilor.
În prezent, pentru un motiv sau altul, fiinţele umane manifestă această trăsătură psihică numită moralitate. În calitate de trăsătură psihică, primul lucru care trebuie înţeles despre ea este faptul că este un proces (sau o caracterizare a unui proces) ce are loc în creierul oamenilor. Ca atare, moralitatea este subiectivă (diferă de la un om la altul) şi este dependentă de alte trăsături cognitive şi psihice ale individului de la cele mai fundamentale ( memorie, gândire deductivă, inteligenta, emoţii, învăţare), la cele mai complexe (gândire abstractă, empatie, caracter, sentimente).
O notă importantă specifică îndeosebi secolului XX şi XXI este tratarea probabilistică a evenimentelor viitoare, sub forma conceptului de risc. Astfel, din punct de vedere moral, o decizie sau o acţiune nu trebuie să producă un efect cert, ci este suficient să genereze un risc suplimentar (sau o şansă suplimentară) de producere a sa pentru a fi luată în seamă.
Cel mai adesea răspunsul unui individ la întrebarea ‚dar de ce e bine (moral) aşa?’ constă în enunţarea unei anumite norme morale. Dacă interogarea continua cu‚ "dar de ce norma x este valabilă?", subiecţii care îndeplinesc premizele cognitive menţionate anterior şi care acordă câteva momente de reflecţie, probabil vor răspunde făcând apel la o serie de convingeri (modele ale realităţii) şi norme morale de rang inferior, care, luate împreună generează norma în cauză. Alte ori, în conformitate şi cu idea că la moralitate se aderă, anumite percepte morale vor putea fi justificate doar prin argumentul‚ "aşa este moral fiindcă aşa consider eu că este moral".
Există valori morale care au fost promovate în toate societăţile, de la cele antice, până la cele contemporane: sinceritatea, cinstea, buna-cuviinţă, demnitatea, omenia, cumpătarea etc., înţelesul lor însă a fost diferit de la o perioadă la alta.
Motivele care stau la baza încălcării propriilor principii morale, includ:

- Starea de nevoie
– Individul a comis în mod conştient un act imoral în scopul satisfacerii unei nevoi acute ( „A furat pâine fiindcă murea de foame”)
- Superficialitatea – Individul a examinat doar superficial (sau poate chiar deloc) caracterul moral ale acţiunilor sale, considerând, spre exemplu, ca atingerea adusă valorii morale este infimă sau pur şi simplu a acţionat fără o dezbatere cognitivă amplă ( din reflex; impulsiv)
- Interesul personal superior – În cadrul deliberărilor psihice interne, individul a valorizat propriul interes mai presus de percepţia de sine ca om moral.
- Superioritatea scopului final – În percepţia individului, actul imoral este justificat de o finalitate urmărita ce are o valoare morală care depăşeşte cu mult ca amploare deficitul creat prin actul iniţial ( „Pentru a opri o invazie militară străină, s-a apelat la recrutare forţată a tinerilor”)
- Forţa majoră – Individul se afla în imposibilitate de a avea un comportament moral datorită contextului efectiv în care se găseşte ( „Nu poate contribui la întreţinerea copilului său fiindcă nu are venit”).
- Renunţarea la moralitate  - Individul ajunge să se considere pe sine o persoană imorală şi să renunţe sa valorizeze moralitatea sau să îşi evalueze şi controleze comportamentul, sub scuza (fata de propriul supraeu) că „este un om rău şi asta e”. Acest fenomen este probabil foarte rar întâlnit în formă pură – cel mai adesea la persoane cu o dezvoltare intelectuală precară (subdezvoltate ca intelect) şi la psihopaţi. Este mult mai probabil totuşi ca cele mai multe dintre persoanele competente intelectual care au ajuns să se considere „imorali şi asta e”, au făcut-o mai degrabă datorită manipulării şi presiunii sociale ilegitime prin care au fost îndoctrinaţi (adesea prin manipulare) cum că anumite comportamente sau intenţii ar fi imorale (e.g. „sclavul este menit să trudească toată viaţa la stăpân, fiindcă aşa s-a născut - sclav”). În momentul în care un individ astfel manipulat ajunge în cele din urmă să respingă în sinea lui aderenţa la principiul moral cu care a fost îndoctrinat, adesea datorită unei nevoi acute a cărei satisfacere contravine acelui principiu, poate ajunge să se considere pe sine, în mod eronat, o persoană imorală (şi ca atare să fie predispus la a comite acte cu adevărat imorale şi grave, în afara celor care ar contraveni doar principiilor iniţiale), în loc să realizeze manipularea la care a fost supus.
- Vocea autorităţii şi comportamentul indus. Adesea, unii indivizi tind să acţioneze în temeiul unei autorităţi percepute, uneori cu vădit dezgust şi în ciuda propriilor valori, cel mai probabil ca parte a unui comportament implusiv învăţat (de supunere în fata autorităţii), după cum a fost demonstrat în experimentul Milgram . Un alt factor important este rolul comportamentului indus, al schimbărilor comportamentale şi cognitive datorate plasării subiectului într-o circumstanţă pe care o percepe ca fiind excepţională, ca în cazul experimentului Închisorii de la Standford. Demn de notat că simpla cunoaştere a acestor fenomene poate avea un rol transformaţional asupra individului, scăzând diponibilitatea sa de a reacţiona în temeiul acestor deprinderi.

Principalele valori morale ce caracterizează o societate liberă sunt:

Libertatea: Înţeles în principal în sensul asigurării noninterferenţei, al suveranităţii voinţei individuale şi colective reale, principiul libertăţii impune anumite obligaţii morale membrilor societăţii, definindu-le zona de acţiune permisă, în special prin restrângerea ei. Detaliile şi amănuntele concrete ale normelor conexe libertăţii constituie esenţa distincţiei dintre o societate realmente liberă  şi una care este doar pretinsă a fi aşa de diferite grupuri sau indivizi. Pe moment, conceptul de libertate poate fi înţeles intuitiv ca servind la prezervarea capacităţii de manifestare a individului, păzindu-l de interferenţe ilegitime (care adesea sunt efectuate prin recursul la forţa).
Absenţa uzului ilegitim de forţă: Uzul de forţă este justificat doar în condiţiile prezentelor norme morale. Uzul ilegitim trebuie să nu joace un rol sesizabil în viaţa socială El practic trebuie să dispară din spectrul preocupărilor ordinare ale indivizilor în cea mai mare măsură.
Absenţa grupurilor forţate: Capacitatea efectivă, de facto, a individului de a refuza să adere la grupuri sau să interacţioneze social sau în orice fel cu alte persoane, în afara celor cu care doreşte (şi care consimt la aceasta). Astfel, în mod ideal, un individ ar trebui să aibă capacitatea să ignore complet orice abordare sau orice persoană nedorită. În funcţie de context, această capacitate poate merge până la efectiv a putea acţiona ca şi cum respectiva persoană sau abordare nu ar exista.
Oportunitatea comunicaţionala universală: Fiecare individ sau grup dispune de capacitatea efectivă, neîngrădită de a fi descoperit şi a descoperi pe toţi cei cu care vrea să interacţioneze şi care la rândul lor vor sau acceptă acest lucru. De asemenea, indivizii au oportunitatea reală (mijloacele) de a se face corect percepuţi în rândul celorlalţi (conform cu realitatea faptică). Deciziile bazate pe asimetrie informaţională sunt, astfel, imorale.
Libera asociere şi dezasociere: Acei indivizi care doresc să se asocieze sau să conlucreze au capacitatea neîngrădită de a face acest lucru, inclusiv prin stabilirea unor norme morale adiţionale. Singurele limite care pot fi impuse, conform principiului libertăţii, în acest caz vizează împiedicarea subminării regimului social liber. Normele morale adiţional impuse nu pot restrânge sau elimina pe vreuna în cele prezente. Individul poate părăsi un grup sau înceta o colaborare oricând, în temeiul absenţei grupurilor forţate, chiar dacă anterior a aderat de bună voie la el.
Universalitatea cunoaşterii: Toate informaţiile despre realitate (în deosebi cele privind legile naturii) care sunt sau pot fi relevante din punct de vedere social sau moral (în accepţiunea subiectivă a oricărui individ) sunt universal disponibile şi însuşite adecvat de toţi membrii societăţii.
Oportunitatea exploatării mediului: Fiecare individ are capacitatea de a-şi căuta, individual sau colectiv, fericirea aşa cum o înţelege el. Resursele naturale primare şi derivate trebuie astfel gospodărite social încât orice individ să aibă capacitatea ca, părăsind societatea (refuzând colaborarea cu "actuala ordine"), să dispună în aria sa de control de suficiente resurse pentru a putea construi, în timp, orice bun sau tehnologie altminteri existenta în societate. Nivelul de la care un individ ar porni "pe cont propriu" reprezintă moştenirea individuală şi ea caracterizează, printre altele, cât de mult timp şi efort ar fi necesar pentru ca individul să devină‚ "independent" de ceilalţi (eventual formând o nouă colectivitate) fără a se baza pe cooperarea acestora. Distribuţia eterogenă a resurselor pe actuala planetă locuită de oameni, precum şi caracterul unicat al unor produse face dificilă îndeplinirea întocmai a acestei norme. Ea se consideră totuşi îndeplinită doar dacă un individ care ar porni "pe cont propriu" ar beneficia de suficiente resurse astfel încât fie singur, fie în cooperare consimţită cu alţii, să aibă în mod credibil şi probabil şansa de a dezvolta o comunitate la un nivel tehnologic asemănător celui din societate, într-un timp rezonabil.
Interese protejate: Anumite interese ale individului, descrise în mod clar şi exhaustiv sunt interese protejate, a căror încălcare de către alţii este imoral şi, pentru a căror apărare individul poate recurge la forţă (în anumite limite, de asemenea explicitate). Beneficierea de materializarea prezentelor norme morale reprezintă interese protejate. Controlul asupra sau capacitatea de uz exclusiv al unor resurse naturale sau derivate pot fi înglobate ca interese protejate de către societate (dreptul de a folosi în exclusivitate locuinţa).
Egalitatea şanselor (sau competiţia corectă): Membrii societăţii au capacităţi efective de acţiune pe parcursul vieţii lor sănătoase comparabile. Astfel, ei vor avea o speranţă de viaţa asemănătoare şi vor fi, în medie, la fel de sănătoşi. Esenţialmente, ei dispun de acelaşi timp biologic de care să poată dispune după cum doresc. De asemenea, ei vor avea acces comparabil la informaţiile stiinfice (în plus faţă de faptul că vor deţine toate datele relevante ori de câte ori consimt la ceva) şi capacitatea de a realiza propriile experimente. Această normă morală nu impune ca oamenii să aibă aceleaşi capacitaţi intrinseci (inteligenţă, forţa de muncă), nici la naştere nici ulterior  şi nici ca ei să beneficieze de rezultate asemănătoare (unii pot avea mai mult succes ca alţii). De asemenea, este admis ca indivizii să pornească cu o moştenire individuală diferită, în măsura în care, cea a celui mai defavorizat individ nu contravine principiului oportunităţii exploatării mediului.

Moralitate şi politică: Despre Corneliu Coposu (1914-1995)

de Vladimir Tismaneanu  


Atunci când România a ieşit din marasmul comunist, dl. Coposu a ştiut să reziste strategiilor restauratoare ale succesorilor dispărutului, nu însă şi defunctului PCR. A cultivat dialogul, dar a refuzat abdicările morale. Pentru Corneliu Coposu, comunismul a fost un calvar impus de un ocupant străin unui popor umilit şi martirizat.
Moartea tragică a lui Iuliu Maniu, modelul sau existenţial, propria sa detenţie de 17 ani, victimizarea sistematică a elitelor politice şi culturale, distrugerea economiei de piaţă şi exploatarea salbatică a ţărănimii au fost tot atâtea elemente care au susţinut viziunea radical anticomunistă a lui Corneliu Coposu. Pentru el nu era de conceput, după băile de sânge din timpul Revoluţiei din decembrie 1989, să tolereze o repetare a distrugerii noii democraţii precum în perioada 1945-1946.
Pentru mine, opţiunea lui Corneliu Coposu, preţuită până şi de veteranul comunist Alexandru Bârlădeanu în omagiul publicat în urma cu zece ani pentru ilustrul dispărut, a fost să se menţină consecvent de partea valorilor democratice şi pro-occidentale. Când am spus că decesul lui C. Coposu a marcat deschiderea unei noi posibilităţi pentru Convenţia Democratică, aveam în vedere că, pentru Ion Iliescu şi partizanii săi, dl Coposu simboliza o viziune complet diferită de a lor privind trecutul, prezentul şi viitorul României. Exigenţele etice ale lui Corneliu Coposu, inclusiv poziţia monarhistă, dădeau coşmaruri nomenclaturii resuscitate şi tot mai însetate de revanşă. Se putea tolera o Convenţie la putere, atâta timp cât în spatele ei nu se mai afla adevăratul arhitect al rezistenţei antiautoritare de după 1989. Reiau aceste idei întrucât am citit recent în „Ziua” un articol al lui Vartan Arachelian, care îmi reproşează că, în analizele mele, aş umbri memoria acestui om de care am fost extrem de ataşat şi pe care continuu să-l admir, fărp a cădea însă în exerciţiul hagiografiei (la care C. Coposu era alergic). Am fost apropiat de Domnia Sa, l-am întilnit în repetate rânduri, la Bucureşti şi la Washington. Am stat de vorbă ore în şir despre comunism, fascism, valori pluraliste şi despre natura derutantă a hibridului politico-economic pe care îl numim post-comunism. Dl Coposu nu se abătea de la un cod moral precis.
Pentru el, gruparea lui Ion Iliescu era uzurpatoarea Revolutiei. Nu era dispus să susţină politicieni care nu dădeau dovada devotamentului faţă de ideea monarhică. Evident, puteam să avem dezacorduri, dar poziţiile noastre erau convergente, dacă nu identice, la capitolele cu adevarat importante. Când m-am referit, într-un volum de dialoguri cu Mircea Mihaieş, la radicalismul lui Corneliu Coposu, aveam în vedere verticalitatea sa nedezminţită.
În volumul „Marele şoc”, îi citam lui Ion Iliescu cuvintele lui Alexandru Bârlădeanu, pentru care opţiunea pluralistă a lui C. Coposu s-a dovedit superioară propriei angajări comuniste. Fostul preşedinte a preferat să se eschiveze, încercând să dea un alt sens aprecierii fostului său coleg de partid în raport cu omul care şi-a sacrificat viaţa luptând pentru democraţie.
Corneliu Coposu a simbolizat ceea ce numesc patriotismul luminat (ori, în termenii filosofiei politice, naţionalismul liberal). L-am însoţit, împreuna cu Constantin (Dudu) Ionescu, în timpul vizitei la Muzeul Holocaustului aici, la Washington, în 1994. Îmi amintesc perfect cum a ţinut să insiste, în finalul vizitei, asupra rolului unor militanţi de seama ai PNŢ în lupta împotriva prigoanei rasiste din perioada dictaturii antonesciene.
Cum ar fi mers lucrurile în Romania dacă acest bărbat politic ar fi rămas printre noi? Cred că feseniştii ar fi luptat şi mai îndirjit să nu permită victoria Convenţiei. Poate că Emil Constantinescu ar fi fost mai radical în ruptura cu o pseudo-democraţie profund coruptă.






Gânduri de seară...........



A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva
Cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
A venit toamna, a venit, acoperă-mi inima cu ceva
Cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd uneori
Că au să-mi crească aripi ascuţite până la nori
C-ai să te-ascunzi într-un ochi străin
Şi el o să se-nchida c-o frunza de pelin.

Şi-atunci m-apropii de pietre şi tac
Iau cuvintele şi le-nec în mare
Şuier luna şi-o răsar şi-o prefac
Într-o dragoste mare.( NIchita Stănescu)


Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More