luni, 22 septembrie 2014

O scrisoare valabila tuturor " maeștrilor " ...și intelectualilor vechi și noi vânduți sistemului mafiot comunist


Andrei Pleșu scrie o scrisoare deschisa " maestrului " Radu Beligan . Aceasta scrisoare este valabila si Mistrilor " Victor Rebenciuc , Mircea Diaconu ...și multor maeștrii care se închina " miracolului comunist , vechi si noi generatii de talhari care folosinduse de o utopie irealizabila au manipulat generatii , au transformat generatii in " zombi visatori de egalitate prin trandavie si nemunca  . . Ei dala fel de valabil este și vechii si noii generații de intelectuali care uita ca banii nu înseamna tot , caracterul vândut pentru o mana de arginti este de cea mai joasa speță  .




Iata scrisoarea domnului Andrei Pleșu : 

"  Stimate maestre, Eram încă un fraged licean, cînd vă admiram pentru talentul dumneavoastră. Simţeam că nu era vorba de o simplă înzestrare, de un dar al naturii, ci şi de inteligenţă, cultură, subtilitate. Mai târziu, când am avut plăcerea să vă întîlnesc, toate presupunerile și așteptările mele au fost confirmate.

Am descoperit umorul dumneavoastră, anvergura intelectuală a viziunii dumneavoastră despre lume şi despre meseria cu care, decenii întregi, v-aţi identificat pînă la contopire. Simpatia mea pentru dumneavoastră m-a ajutat, adesea, să trec cu vederea numeroasele pagini omagiale, dedicate unui şef de stat care, în opinia majorităţii românilor (care, de altfel, l-au şi evacuat), nu le merita. Ceea ce mă frapa, totuşi, era ”îndemînarea” cu care le scriaţi. Nu aveaţi aerul că executaţi, ca alţii, o oarecare piruetă formală, o mică dedicaţie de circumstanţă. Puneaţi, în declaraţiile dumneavoastră, aceeaşi ”originalitate”, acelaşi convingător patos al expresiei, aceeaşi ”autenticitate”, pe care le foloseaţi şi pe scenă. Nu erau textele unui docil funcţionar de stat, erau ”texte Beligan”, texte purtînd amprenta personalităţii dumneavoastră. Ceauşescu era ”cel care ascultă respiraţia ţării”, ”cel care a şters din dicţionar cuvintele: oboseală, inerţie, stagnare, nepăsare, imposibilitate”, ”cel care se odihneşte de o muncă prin altă muncă”, exponentul ”a ceea ce e mai bun în noi”. Cu astfel de ”alese şi înflăcărate” omagii, era inevitabil să deveniţi un ”oficial”, membru al Comitetului Central şi deputat al Marii Adunări Naţionale. Îmi spuneam, totuşi, că aşa erau vremurile, că acesta era preţul pe care trebuia să-l plătiţi, pentru a susţine eficient instituţia teatrului românesc: stabilitate administrativă, protecţie ideologică, turnee (de succes) în străinătate etc. Au făcut şi alţii la fel, poate cu mai puţin zel şi cu mai puţin ”talent”. (Eu însumi am scris un memoriu către şeful statului – memoriu, nu ”scrisoare” – cînd, în 1982, am fost dat afară din slujbă şi din presă. Am folosit limbajul de lemn al acelui tip de document, cu ornamentica aferentă. Dar am făcut-o din postura şomerului anulat socialmente, nu din aceea a unui ”simbol naţional”, aşezat, ca dumneavoastră, la zenitul ţării. Şi n-am recidivat, nici n-am ”cîntat”, pînă în ultima clipă, pe prima pagină a ziarelor…). Mai tîrziu, am aflat, nu fără amărăciune, că aţi avut stupefianta idee să reclamaţi autorităţilor o producţie regizorală a lui Liviu Ciulei: ”o crimă pentru actul de cultură în sine” – suna verdictul dumneavoastră. Dar am fost, mereu, gata să uit. Poţi regreta derapajele unor mari spirite, le poţi amenda, dar nu poţi să le excomunici brutal opera din teritoriul valorii. Performanţa rămîne, în sine, valabilă. Nu ne putem permite să renunţăm, băţos, la Sadoveanu, la George Călinescu, la Tudor Vianu şi la atîţia alţii, chiar dacă fiecare din ei a crezut, la un moment dat, în vremuri tulburi, că-şi poate obloji vocaţia prin cîteva fente impure. Gîndeam la fel şi în ceea ce vă priveşte. Şi n-am procedat împotriva conştiinţei mele cînd, după 1989, v-am dat, pe o carte, o dedicaţie caldă: ”Dlui Radu Beligan, conştiinţa mai bună a teatrului românesc” (dacă îmi amintesc bine). Conştiinţa mai bună a teatrului, nu a civismului, nu a onestităţii politice. În 1990, un grup de mari actori ai Teatrului Naţional (printre care regretatul  Gheorghe Dinică) au venit la Ministerul Culturii pentru a cere demisia dumneavoastră. Era, într-adevăr, greu de acceptat ca cineva care, în ianuarie 1989, încă se risipea în linguşeli partinice să rămînă în continuare ”şef”. Prin urmare, am răspuns pozitiv solicitării cu pricina. Vă preţuiam încă destul ca să cred că pierderea unei lumeşti şefii nu vă va afecta. Nu eraţi ”scos” din teatru, nu vi se cerea să renunţaţi la adevăratul dvs. ”rol”: acela de mare actor. Vi se cerea, cu alte cuvinte, să fiţi doar mare actor. Din cîte ştiu, aţi primit, totuşi, prost ”lovitura”. Afecţiunea mea pentru dumneavoastră a continuat să prevaleze însă, cum probabil aţi observat de-a lungul celor cîtorva întîlniri pe care le-am avut ulterior. Din păcate, întregul eşafodaj, cu greu întreţinut, al admiraţiei mele s-a fisurat deunăzi, în urma unui ”incident” în aparenţă minor. Aţi simţit nevoia, la vîrsta dvs., la statura dvs., să vă legaţi numele de un caraghios. Spectrul ”stadionului” de tip coreean a reapărut în biografia dvs. într-un moment în care nimic nu-l mai poate justifica. Asta înseamnă că m-am înşelat. Că, înainte de 1989, nu aţi negociat util, sacrificîndu-vă de dragul teatrului, ci că ceva inexplicabil vă atrăgea în sfera puterii, oricît de pătată era ea. Ca şi acum. Puterea talentului dvs., puterea minţii dvs. nu vă satisfăceau. Ca şi acum, voiaţi să fiţi în preajma celeilalte puteri, oricît e ea de trecătoare prin comparaţie cu puterea prestigiului dvs. profesional. Voiaţi, ca şi acum, să fiţi mai curînd pe scena ştabilor, decît pe aceea a colegilor dvs. Stimate maestre, Evident aveţi dreptul să susţineţi şi să alegeţi pe cine vreţi. Dacă se poate, cu argumente mai rezonabile. (Da, ne plac ”tinerii energici”. Dar nu votăm categorii, ci oameni). Pe de altă parte, dvs. nu vă exercitaţi, pur şi simplu, dreptul la opinie, ci vă investiţi imaginea într-o jalnică operaţiune de propagandă, într-un exerciţiu manipulatoriu de un gust îndoielnic. De ce o faceţi (cu obişnuita dvs. ”fineţe” culturală, gata să recurgă la locuţiuni latine)? Nu mai pot răspunde acestei întrebări cu ”pogorămintele” pe care încercam să le invoc pe vremuri. Pot doar să fiu trist, infinit de trist, că înţelegeţi să ieşiţi din scenă cu o replică atît de trivială, atît de mărunt devotată conjuncturilor. Calibrul dvs. merita un amurg mai nobil. " 

Sursa : adev.ro/ncaduh

sâmbătă, 20 septembrie 2014

Pentru ponta mincinosul plagiator cu dedicație de ziua lui ...

Fara prea multe cuvinte ... asta îți doresc de ziua ta MINCINOSULE : 



URMĂREȘTE CU ATENȚIE PLAGIATORULE ... apropo si voi bandiților din toate partidele  ...NU MAI ESTE MULT ȘI ASTA VA VA AȘTEPTA !


miercuri, 17 septembrie 2014

Dor de .....Bibanu!


"Teatrul se joacă din dragoste"!

Dem Rădulescu (n. 30 septembrie 1931, Râmnicu Vâlcea -  d. 17 septembrie 2000, Câmpina) a fost un actor de comedie român, de teatru, film și televiziune, profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București.
Dem Rădulescu a fost unul din cei mai mari actori de comedie pe care i-a avut cinematografia românească.


S-a născut la Râmnicu Vâlcea într-o familie de negustori. După terminarea liceului la Râmnicu Vâlcea, „Bibanul” (poreclă primită în liceu) a trebuit să aleagă între sportul de performanță și actorie. El a obținut chiar o stea de aur, la un campionat de amatori, la Râmnicu Vâlcea; a luptat în ring la categoria semi-mijlocie.
A debutat ca actor amator la vârsta de 17 ani, la un bal organizat de fanfara gării. În 1954 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, debutul său pe scenă având loc în acelaşi an, la Teatrul Naţional din Bucureşti.


În 1956, a câștigat premiul I pentru interpretare cu piesa "Steaguri pe turnuri" (îl interpreta pe „banditul” Rijikov), la un concurs pentru tineri actori, acesta a fost debutul carierei sale.
 Pe lângă rolurile de comedie, îndeosebi în piesele lui I.L. Caragiale: „O scrisoare pierdută“, „Conu Leunida faţă cu reacţiunea“, „D'ale Carnavalului“, Dem Rădulcescu a jucat în peste 30 de filme, printre care: „Veronica“, seria „B.D.“, „Astă seară dansăm în familie“, serialul Tv „Fram“, „A doua cădere a Constantinopolului“, „Secretul lui Bachus“, „Titanic vals“, „Cucoana Chiriţa“, „Eu, tu şi… Ovidiu“, „Neamul Şoimăreştilor“ „Primavara bobocilor“, „Un surâs în plină vară“.
S-a stins din viață la Câmpina, în urma unui infarct, la 17 septembrie 2000.
Este înmormântat la cimitirul Bellu.



Semnez și strâng semnături pentru Monica Macovei (și aici găsiți formularul și adresele unde puteți trimite adeziunea voastră )

Semnez si strang semnaturi pentru Monica Macovei


Buna seara, Romani frumosi si activi! Spectacolul strangerii de semnaturi continua datorita voua!

Pentru cei care sunt dispusi sa semneze si sa straga semnaturi, reamintim ca formularulpoate fi descarcat de aici: 

http://macoveipresedinte.ro/assets/misc/formular-final-fara-adresa.pdf.

Listele pot fi trimise (până la data de 20 Septembrie la adresa din București (Rosetti 17) sau data de 17 la celelalte adrese din Germania și Statele Unite ale Americii.)  prin servicii de curierat rapid sau prin posta la urmatoarele adrese:

  • Romania: Monica Macovei PreședinteStr. C.A. Rosetti. 17, sector 2Cod poștal 020011 București


  • Germania: Monica Macovei, Postfach 112, 86637 Wertingen, Deutschland


  • Statele Unite ale Americii:  Monica Macovei, PO Box 577New York, 10030, New York, StateUnited States of America




Pentru cei care isi doresc sa semneze in orasele din Romania si nu stiu unde sa o faca, coordonatorii nostrii va pot sta la dispozitie pentru detalii: 


  • *Alba Iulia- coordonator: Ciprian Cucu, telefon: 0722.733.831, email cucu.ciprian@gmail.com


  • *Bacau- coordonator:Petrica Danila & Platon Mihai, telefon 0745.542.626 / 0740.042.611, email petricadanila@gmail.com / plutonserv@yahoo.com. Ii gasiti in :  Calea Moldovei, nr. 35 sau in  Bd. Unirii nr 30, Clădirea 30 Avenue


  • *Botosani- coordonator Lucian Buium, telefon 0751.401.127, email: luciabuium700@yahoo.com

  • *Braila- coordonator Dragan Florin, telefon 0744.470.578, email: draganbr75@gmail.comStrada Mihai Eminescu, blocul Casa de Modă - intrarea prin spate, la etajul 6. & (2) ProDomus pe Calea Călăraşilor.


  • *Brasov- coordonator Alin Mocanu, telefon 0727.528.582, email office.bgibrasov@yahoo.com- Str. Teiului, Bl 46B, magazin "Just for you"


  • *Bucuresti- coordonator Alina Daniela Bogdan si Mircea Șerdin, telefon 031.101.7900, email team@macoveipresedinte.ro (1)Sediul de campanie: Str. C.A. Rosetti nr. 17 & (2) la "Lokal", Str M. Eminescu, nr. 57A.


  • *Cluj-Napoca - coordonator Andreea Rusu, telefon 0757.065.197, email andreea.rusu.cj@gmail.com, Calea Turzii nr.18-Cafeneaua "La Perne"


  • *Constanta-  coordonator Mihai Petre, telefon: 0744.340.918, email mihaipetre77@yahoo.com

  • *Craiova-  coordonator: Tiberiu Alexandru Brindusoiu, telefon: 0728.253.102, email: tialexius@yahoo.com

  • *Deva - coordonator Mirela Cristea, telefon 0769.684.820, email :mircristea@yahoo.fr- Str, Dorobantilor, nr. 30 (Patiseria Paticof, langa Foricon)


  • *Focsani-  coordonator Raluca Soare, telefon 0745.197.183, email- soare.raluca2009@gmail.com


  • *Galati- coordonator: George Schin, telefon: 0744.613.117, email: schingeorge@yahoo.com- (1) Birou mediator "Anca Simona Cinepa" Str N Bălcescu nr 56 ( in curte la demisol); (2) Str. Basarabiei nr 142 bloc N 3 A parter (Galeria de tapet Royal)


  • *Iasi- coordonator Viorel Paraschiv si  Ambroz Octav Constantin, telefon -0748.997.793, email- paraschiv03@gmail.com - (1)Strada "Stefan Cel Mare si Sfânt" la Tineret 2000 (popcorn vis-a-vis sediul PDL si PSD) sau (2) strada Bacinshi nr 2, bl C16-vis-a-vis de stația de tramvai de la Billa Gara sau lângă cofetăria Teiul.


  • *Mangalia- coordonator Alexandru Blaj, telefon: 0745.687.794, email: bljandrei@gmail.com

  • *Oradea, coordonator Radu Popovici, telefon- 0744.570.848, email- maiaduc@gmail.com-  str.Calea Aradului, nr. 59


  • *Ovidiu - coordonator  Corina Corneanu, telefon- 0734.750.619, email- corinaianusi@yahoo.com

  • *Pitesti-  coordonator Vlad Craciunescu, telefon: 0742.088.230, email: pitesticopycenter@yahoo.com

  • *Ploiesti- coordonator Liliana Iulia Minculescu, telefon-0722.537.087, email minculescuiulia@yahoo.com


  • *Sibiu- coordonator Adrian Sandu, telefon 0743.016.368, email- adsandu18@yahoo.com


  • *Timisoara- coordonator Piroska Bogdan, telefon: 0727 214 432 email-  piribogdan@gmail.com Avem două corturi amplasate unde puteți semna între orele 10:00-18:00: (1) lângă magazinul Bega în fața ceasului floral și (2) piața 700, vis-a-vis de stația de troleu.


  • *Târgu Mureș- coordonator Dan Masca, telefon 0745.992.463, email: dan@reea.net Piata Republicii, nr. 43


Le multumim  tuturor pentru munca depusa! Va multumim voua, celor care ati semnat si ati strans semnaturi pe cont propriu!


Avem nevoie de un om integru, care si-a castigat respectul in UE, care este gata sa lupte pentru dreptate si care crede, ca si noi, intr-o Romanie in care Poti si Vrei sa Traiesti. Avem nevoie de un candidat onest, dar azi el are nevoie de noi!

marți, 16 septembrie 2014

Codrin Stefanescu ; exemplul latratorului bine platit votat de romani hipnotizati

Ca și toți lătrătorii de pe latrine , aceștia sunt îndatorați partidului stat . Partidul stat și-a îndatorat " vârfurile " cu averi colosale . In timp ce votantul psd-ist sta în procese zeci de ani pentru a primi o moștenire de 1 , 2 hectare de pământ sterp , ei lătrătorii manipulatorii de adevăr se scaldă în bani oferiți de partidul penal . O șleahtă de banditi a cucerit Romania . Bineînțeles marea majoritate ( in afara de fii și nepoții acestora ) dacă ar fi cautați în arhivele securității ar fi descoperiți ca foști turnători, torționari și activiști de partid care ridicau ode " conducătorului prea iubit . Fara studii înainte de revoluție , după revoluție au devenit " oameni citiți și distinși " în facultăți create tot de ei și pentru ei . . Un exemplu elocvent este Codrin Ștefanescu , fost prm-ist ( cei care au inițiat ura și discordia intre romani în partidele infintate de comunistul convins Iliescu } actual psd-ist . 
Azi mai puternici ca niciodată , blindați de bani , ei iasă fără nici o jena și împrăștie cu minciuni , manipulări și baliverne .

Problema mare este ca poporul alegator se uita cu ochi hipnotizati si ii alege ...si astfel alege revigorarea comunismului si prosperitatea " burgheziei comuniste " 





Putini stiu ca actualul secretar general adjunct al PSD are una dintre cele mai fabuloase averi dintre toti politicienii romani. Mai bine de 12 ani, Codrin a avut o relatie cu Luiza Tanase (care este si mama fetitei lui), alaturi de care a construit un… imperiu imobiliar!



Chiar daca in ultima lui declaratie de avere figureaza ca proprietar al unui apartament si al unei case de vacanta, fostul deputat detine mult mai multe bunuri fie pe numele lui, fie pe numele fostei iubite. Surse din apropierea politicianului ne-au marturisit ca Stefanescu a achizitionat de-a lungul timpului proprietati care valoreaza milioane de euro!



Reporterii CANCAN.RO au aflat ca, in mai 2006, Luiza Tanase a cumparat un imobil de birouri intr-o zona ultracentrala a Capitalei contra sumei de 360.000 de euro. Imobilul situat in strada Louis Blank a fost intre timp inchiriat ca spatii de birouri catre diferite companii importante.




Un chilipir cu alte cuvinte, asa cum a fost si imobilul pe care actualul secretar general adjunct al PSD l-a cumparat in 2003 cu numai 30.000 de dolari. Azi, vila gazduieste o galerie de arta!


La patru ani distanta, politicianul a intrat si in posesia unui apartament dintr-un bloc aflat pe Bulevardul Magheru, pe care a platit 115.000 de euro.
"Perla coroanei" este un imobil de aproape 3 milioane de euro!
Putin peste 13.000 de euro a achitat in 2002 si Luiza Tanase pe un alt apartament de pe Splaiul Unirii.

Achizitiile imobiliare in spatele carora s-a aflat politicianul PSD nu s-au oprit insa aici. In 2009, fostul parlamentar a scos din buzunar 140.000 de euro pentru un apartament situat pe Bulevardul Decebal.

Mai inainte, in 2004, Luiza Tanase si Codrin Stefanescu mai cumparasera un teren de 70.000 de metri patrati pe Bulevardul Iuliu Maniu, dar si o casa de vacanta, pe malul Lacului Caldarusani, in comuna Gradistea si un alt apartament pe Bulevardul Libertatii.

Proprietatile PSD-ului s-au inmultit de la an la an. El mai are un teren la Mogosoaia, care masoara peste 50.000 de metri patrati si care i-a intrat in posesie in 2005, un alt teren pe Bulevardul Timisoara pentru care Primaria Capoitalei i-a facut o oferta de… 5.000.000 de euro, dar si alte suprafete de pamant cumparate in zona Barbu Vacarescu-Petricani sau Prelungirea Ghencea de catre fosta iubita a politicianului, respectiv Luiza Tanase. Altfel, Codrin Stefanescu este unul dintre cei mai instariti politicieni, lucru care nu se reflecta insa si in declaratia de avere! De altfel, ea pare ca nu se reflecta in realitate nici macar in preturile platite de politician pentru cumpararea fiecarui imobil, unele dintre sumele care s-au invartit in jurul acestor tranzactii fiind mult reduse fata de preturile practicate cu adevarat pe piata.
"
Sursa : http://www.cancan.ro/actualitate/n-ai-fi-banuit-niciodata-ca-e-atat-de-bogat-e-burlac-e-in-prim-planul-politicii-dar-nimeni-nu-stie-asta-despre-el.html

duminică, 14 septembrie 2014

Gânduri de seară...........


În curtea fiecărei şcoli,
Ţinându-se timid de mână
În zi de toamnă liniştită
Un pâlc de prichindei se-adună.

În ochii lor sclipesc steluţe
De bucurii nemărginite
Şi cine ştie câte drumuri
De-aici prin lume sunt pornite?

Până mai ieri amici de joacă,
Îi vezi acum porniţi de-acasă.
Vor trece ani, ei vor rămâne
Colegi de şcoală şi de clasă.

Şi vor avea şi alţi prieteni,
Şi alţi colegi, dar n-o să poată
Această minunată zi
S-o uite careva vreodată.

Iar peste vremi când se vor strânge,
Puţini sau mulţi iar împreună,
Vor râde poate şi vor plânge,
Şi se vor ţine iar de mână.

Ca şi acum, în zi de toamnă,
În zi de mare sărbătoare,
Când stau ca puii ocrotiţi
De prima lor învăţătoare…

Am vrea, ştiu bine, uneori,
Să fim ca şi odinioară
Copii cuminţi şi pe o clipă,
Să ne vedem iar grămăjoară…(Emilia Plugaru)





Ştefan Iordache : "Socotesc că fiecare zi pe care o trăiesc este un dar divin."



„Viaţa, viaţa e un lucru superb! Pentru mine, viaţa înseamnă muncă multă şi puţine momente de singurătate în faţa unui pahar cu vin. Să nu scrieţi cu lapte… Mai înseamnă plimbare, aer şi iar singurătate“.............

Ștefan Iordache (n. 3 februarie 1941, București - d. 14 septembrie 2008, Viena, Austria) a fost unul dintre cei mai mari actori români de teatru, film și televiziune. A slujit teatrul românesc vreme de 49 de ani, interpretând memorabil pe scenă mari roluri ca Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore. A avut de asemenea o îndelungată colaborare cu Teatrul Național Radiofonic și Teatrul Național de Televiziune, și a jucat în numeroase filme pentru marele ecran. Ștefan Iordache a fost și un foarte bun interpret de muzică ușoară, participă împreună cu Sanda Ladoși la Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia (1994 - locul II, 1995 - locul III).


În anul 2007 Ștefan Iordache înregistrează un disc de autor intitulat „Magazinul meu de vise” la Casa de Discuri Roton. Toate melodiile sunt compuse de Dan Iagnov pe versuri de Andreea Andrei: „Nu știam că te iubesc atât de mult”, „Mai mult decât oricând”, „Ah femeia!”, „Trecătorul”, „Viața noastră este un tangou”, „Ți-am dăruit o floare”, „Nu te întreb” și „Magazinul meu de vise”. Trei dintre cântece sunt în duet cu Monica Anghel: „Mai mult decât oricând”, „Viața noastră este un tangou” și „Nu te întreb”. Cântecul „Nu știam că te iubesc atât de mult”, Ștefan Iordache i l-a dedicat soției sale Mihaela Tonitza.

"Au trecut anii ăştia… atât de repede… Meseria, scena, reflectoare, roluri. Am agonisit, într-o viaţă întreagă, lucruri. În vânt. Nu la ele mă gândesc, case, maşini, dă-le… mă doare că nu creşte lângă noi un sufleţel de copil. Am sacrificat bucuria asta pentru o meserie despotică. Asta e durerea din fericirea mea, aşa a vrut Dumnezeu“.



A jucat încă de la debut alături de mari actori: Ileana Predescu, Ciubotăraşu, Calboreanu, Fory Etterle, Sandu Sticlaru, Gheorghe Dinică.

A fost căsătorit timp de 40 de ani cu nepoata pictorului Nicolae Tonitza, Mihaela Tonitza-Iordache, teatrolog și profesor universitar. Nu au avut copii.
Ștefan Iordache s-a stins din viață la 14 septembrie 2008 într-un spital din Viena. Actorul suferea de leucemie. A fost înmormântat cu onoruri militare în comună Gruiu.



"Chiar, ce profesiune o mai fi şi actoria asta a noastră? E necesară ca aerul într-o societate care se respectă. Pentru că teatrul este colţul intim al societăţii, în care omul îşi odihneşte gândurile. Nu-i un colţ călduţ, dar trebuie să existe şi nu poate să dispară." 











vineri, 12 septembrie 2014

Gânduri de seară............




"A lua sau a nu lua. A lua ce? A lua ce se ia! A lua înseamnă vilă, 8 camere, piscină, casă de vacanţă, apă caldă, apă rece...A lua...ţi se organizează un flagrant, te filmează, te dă pe micul ecran şi nici măcar fotogenic nu eşti...A lua sau a nu lua, mare încurcătură.....".







joi, 11 septembrie 2014

Gânduri de seară............



Se-ntorc iar zilele noroase,
Cu negurile somnoroase,
Şi-amurgurile timpurii —
Vin dimineţile urâte
Şi nopţile posomorâte
Şi lungi, şi negre, şi pustii…










Ștefan Octavian Iosif (n. 11 septembrie 1875, Brașov - d. 22 iunie 1913, București) a fost un poet și traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români.
Tatăl este Ştefan Iosif, profesor de elină şi germană la liceul românesc din Braşov.
Mama, Paraschiva, născuta Mihălțeanu, fiica de preot, era nepoata lui G. Munteanu, profesor şi literat, primul traducător în româneşte al "Suferinţelor tânărului Werther."
Ștefan Octavian Iosif urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. În anul 1895 Ștefan O. Iosif îşi ia bacalaureatul şi se înscrie la Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, secţia de filozofie, dar nu urmează cursurile şi nu se prezintă la examene.
Lucrează copist la Ministerul Domeniilor, apoi secretar al lui I. L. Caragiale, fiind antrenat într-o atmosferă literară deosebit de priitoare unui scriitor începător.
Colaborează cu revistele „Convorbiri literare", „Pagini literare", „Curierul literar".

Toamna

Se-ntoarce toamna iar, cu aiureli
De vânt pe la fereşti,
Tu, suflet plin de griji şi de-ndoieli,
Te-nfiorezi de tristele-i povesti...

El povesteşte despre moarte foi
Pe care le goneşte ca pe-un roi,
Ca pe-un convoi
De fluturi morţi, şi ţi le aruncă-n geam.

El stinge crini, şi roze, şi zambile,
El frânge ramuri,
Şi plânge, şi se tânguieşte zile
întregi şi nopţi întregi, necontenit.

Acuma stins şi parcă ostenit
Abia suspină,
Ca plânsul violinei în surdină,
Apoi îşi schimbă fără veste tonul
Şi uimit 1-auzi cum suie
Din nou diapazonul
Şi şuieră, şi fluieră, şi vuie,
Şi vâjâie, şi hohotă, şi geme
Într-un amestec înfiorător
De bocet, şi de vaiet, şi blesteme!
Ah, ce frumos, ce potolită vreme,
Ce veac senin fusese până ieri!

Ai fi crezut că firea amăgită
De visul cald al somnoroasei veri,
Aşa bogată-n fermecate vise,
Dormea, dar s-a trezit...

Văzând fugita
Vicleana vară care-o amăgise,
Acum, când înţelege adevărul,
Se zbate ca o mamă părăsită
Şi-n deznădejdea ei îşi smulge părul!...



Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt.O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români.

Ștefan O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan mai larg se întâlneau și se "completau" în chip fericit: pe când interiorizatul Șt. O. Iosif se simțea atras de exuberantul Anghel, acesta din urmă afla în persoana delicatului Iosif un fel de "reper" literar și temperamental, de care avea nevoie. Fiind și apropiați ca vârstă (Iosif avea 26 de ani, iar Anghel 28), cei doi s-au împrietenit. O relație benefică și pentru literele românești. Și-au luat un pseudonim - A. Mirea - sub care au început să publice lucrări originale și numeroase traduceri din literatura franceză, ajungând în cele din urmă să semneze împreuna celebrul Caleidoscop al lui A. Mirea, volum apărut în 1908 și comentat de critica și istoria literară, atât la apariție, cât și mai târziu.
Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: "Patriarhale" (1901), "Romanțe" din Heine (1901), "Poezii" (1902), "Din zile mari" (1905), "Credințe" (1905).

Bunica

Cu părul nins, cu ochii mici
Şi calzi de duioşie,
Aieve parc-o văd aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.

Torcea, torcea, fus după fus,
Din zori şi până-n seară;
Cu furcă-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasă de nespus
În portu-i de la ţară…

Căta la noi aşa de blând,
Senină şi tăcută;
Doar suspina din când în când
La amintirea vreunui gând
Din viaţa ei trecută.

De câte ori priveam la ea,
Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce mă cuprindea,
Asemuind-o-n mintea mea
Duminicii preasfinte…





luni, 8 septembrie 2014

Gânduri de seară.............



Vino la fereastră, fă-mi un semn cu mâna,
Prin localitate trec turişti cărunţi,
Totuşi nu se-ncheie bine săptămâna
Toamna absolută a venit în munţi.

Plouă de plecare, plouă de adio,
Plouă iar de-albastru, plouă dioptrii,
Toamnă absolută, n-o voi mai opri-o
Şi vei fi departe şi te voi iubi.


Nu cumva, va urma
Teatrul monoton,
Amândoi, bieţi eroi
De carton.


Vino la fereastră spune-mi că e bine,
Vara moare-n struguri şi într-o cafea,
Toamna absolută a venit la mine,
Plec în munţi cu toamna să te pot uita.

Frunzele-n cădere gura mi-o sărută
Şi mi-e toamna mare şi mi-e foarte greu,
Viaţă relativă, toamnă absolută,
Se transcriu prăpăstii în destinul meu.

Toamnă absolută şi tu eşti mai tristă
Ca distanţa care s-a-nmulțit cu doi,
Vino la fereastra care nu există
Peste care urcă zidul între noi.

O scenografie, întâlnirea noastră,
Ziduri prăbuşite sub un vânt ocult,
Toamnă absolută, nu-i nici o fereastră
Poate doar fereastra unui tren demult....



Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More