Se afișează postările cu eticheta Legealobbyului. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Legealobbyului. Afișați toate postările

marți, 10 decembrie 2013

Ştirile zilei by Viorica Crainic





Marţi, 10 decembrie 2013.

Preşedintele Traian  Băsescu

Preşedintele Traian  Băsescu "roagă" Camera Deputaţilor să respingă Legea pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse, care ar decredibiliza eforturile de luptă anticorupţie şi justiţia, declară purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.
"Preşedintele României, Traian Băsescu, roagă Camera Deputaţilor să respingă Legea pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse (PLX 163/2013)", arată Bogdan Oprea într-o declaraţie
Potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui, "o eventuală adoptare a acestei legi va decredibiliza eforturile de luptă împotriva corupţiei şi va afecta încrederea în justiţie având, în acelaşi timp, efecte catastrofale pentru următorul raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV)".

Monica Macovei :  Parlamentarii USL deschid uşile închisorilor pentru politicieni şi amicii lor politici.............

Europarlamentarul Monica Macovei susţine într-o postare pe blogul personal că prin adoptarea legii amnistiei toţi politicienii condamnaţi sau aflaţi în cursul unui proces penal pentru fapte de corupţie şi conexe vor scăpa de aplicarea legii, demonstrând cu ajutorul USL că în România politicienii pot fura fără nicio teamă.

"USL vrea graţierea colectivă a pedepselor de până la 6 ani inclusiv şi amnistia în cazul pedepselor cu privarea de libertate până la 4 ani inclusiv. Acestea erau limitele iniţiale, însă parlamentarii USL din Comisia juridică le-au ridicat, într-o şedinţă secretă, la 7 ani în cazul graţierii, în vreme ce ar urma să fie amnistiate pedepsele de până la 6 ani inclusiv. Întrucât în text nu sunt precizate ca excepţii infracţiunile de corupţie şi cele asimilate corupţiei, parlamentarii USL deschid uşile închisorilor pentru politicienii şi amicii lor politici care îşi ispăşesc acum pedepsele, iar cei care aşteaptă sentinţa instanţelor ar putea să nu mai ajungă după gratii. Dispoziţiile legii se aplică faptelor comise până la data intrării în vigoare a legii", scrie Monica Macovei pe blog.
Monica Macovei aminteşte câţiva parlamentari corupţi care vor beneficia de legea amnistiei: Adrian Năstase, condamnat pentru şantaj în primă instanţă, scapă de închisoare dacă nu ia în recurs o condamnare mai mare de 7 ani; Cătălin Voicu, condamnat definitiv la 7 ani de închisoare pentru trafic de influenţă pleacă acasă de la penitenciarul Jilavă; Relu Fenechiu, condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu va sta liniştit, având şanse minime de a mai ajunge la închisoare; Decebal Traian Remeş, condamnat în dosarul „Caltaboşul” pentru luare de mită la 3 ani de închisoare, va părăsi şi el închisoarea; inclusiv Liviu Dragnea, al cărui proces este abia la început, va scăpa cel mai probabil de închisoare în cazul unei condamnări.
Europarlamentarul susţine că legea amnistiei nu este singura iniţiativă legislativă a USL care pune în pericol democraţia din România. Alte exemple sunt iniţiativa USL care lărgeşte atribuţiile Camerei de Comerţ şi Industrii a României, conduse de liberalul Mihail Vlasov, precum şi proiectul de reglementare a activităţii de lobby, ţinut de 3 ani ascuns în dulap, în forma propusă de PSD, care vizează ONG-urile.

Cătălin Predoiu: “Inițiativa privind amnistia trecută la ceas de noapte de câțiva prieteni ai infractorilor deghizați în parlamentari.....

Cătălin Predoiu: “Pentru a scăpa câțiva apropiați politici, prieteni ai infractorilor deghizați în parlamentari ai USL scot în stradă armate de infractori condamnate și deja încarcerate”. Simpla dezbatere a proiectului privind amnistia va avea urmări în MCV și asupra parcursului european al României.

“Inițiativa privind amnistia trecută la ceas de noapte de câțiva prieteni ai infractorilor deghizați în parlamentari vine să continue seria de acte îndreptate împotriva justiției și a statului de drept începută anul trecut de către domnii Ponta și Antonescu”, a declarat, marți, prim-vicepreședintele PDL Cătălin Predoiu în cadrul unei conferințe de presă.
Cătălin Predoiu a declarat că este limpede că în rândul USL “justiția română este precum Isus între tâlhari” și că PDL nu se lasă păcălit de stratagema celor doi lideri ai USL care, speriați de valul de proteste care s-a ridicat din opoziție și societatea civilă, “bat acum în retragere și se spală pe mâini precum Pilat din Pont”.
Cătălin Predoiu spune că adoptarea proiectului va avea consecințe imediate asupra siguranței cetățeanului iar simpla lui dezbatere în Parlament va avea impact asupra MCV și parcursului european al României.
“Pentru a scăpa câțiva prieteni politici urmăriți, condamnați sau judecați penal acești prieteni ai infractorilor deghizați în parlamentari ai USL scot în stradă armate de infractori condamnate și deja încarcerate. Pentru siguranța unor prieteni politici suspectați de corupție, parlamentarii USL sacrifică siguranța cetățeanului. Acesta este dreptatea până la capăt a USL. Libertate pentru cei care sunt condamnați pentru fapte de corupție ascunsă și camuflată într-o lege a amnistiei ce s-ar fi vrut votată, culmea cinismului, chiar în ziua drepturilor omului”, a spus Cătălin Predoiu.
El a vorbit și despre consecințele asupra Mecanismului de Cooperare și Verificare ce are, drept punct central, ireversibilitatea reformelor în justiție. “Chiar dacă nu se va adopta în final proiectul de către Parlament, puterea de la București nu mai este crezută de către Occident. Și plătim pentru asta toți. Un alt lanț de consecințe e legat de Schengen. Nimeni nu va accepta România în Schengen atâta timp cât prieteni ai infractorilor deghizați în parlamentari trec la ceas de noapte precum tâlharii legi ca să scape prieteni politici de judecata dreaptă a justiției. Este inacceptabil și de aceea cerem premierului și președintelui Senatului să declare public dacă mai susțin sau nu agenda europeană a României. Suntem îndreptățiți să cerem acest lucru, văzând toate loviturile aplicate justiției și statului de drept. Avem toate motivele să credem că Victor Ponta și Crin Antonescu vor să îndepărteze România de agenda europeană pentru că nu le place legea, statul de drept, anti corupția”, a declarat Cătălin Predoiu.
PDL a solicitat și ministrului justiției să spună clar ce plan are de acțiune în ce privește MCV , “să iasă public din Ministerul Justiției unde s-a baricadat și tace”.

Cristi Dănileţ : Este inoportună o astfel de lege............

Judecătorul Cristi Dănileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat, pentru Romania liberă, că o astfel de iniţiativă denotă o luptă contra celor mai eficiente instituţii anticorupţie. „Este inoportună o astfel de lege a amnistierii şi graţierii, mai ales în situaţia în care România este monitorizată inclşusiv pe anticorpţie de Comisia Europeană în cadrul MCV. Opinia mea este că se duce o luptă împortiva acţiunilor anticorupţie ale instituţiilor statului lăudate pentru eficienţa lor în condamnarea corupţiei în ultimele rapoarte de ţară”, a declarat Dănileţ.

LEGEA AMNISTIERII, scoasă de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor......

Legea amnistierii a fost scoasă de pe ordinea de zi a sesiunii de vot final a Camerei Deputaţilor, a convenit preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, cu liderii de grup. "Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a decis scoaterea de pe ordinea de zi a poziţiei 22, cu privire la amnistiere. Celelalte proiecte rămân pe ordinea de zi", a anunţat Zgonea în plenul Camerei Deputaţilor.

LEGEA MINELOR nu a întrunit numărul de voturi necesar nici la Cameră....

Legea minelor nu a întrunit nici la Camera Deputaţilor numărul de voturi necesar pentru a fi adoptată, după ce a fost respinsă din acelaşi motiv la Senat.
 La votul de astăzi,  din plenul Camerei, Legea minelor a întrunit 160 de voturi "pentru", 105 voturi "împotrivă" şi 22 de abţineri.
Fiind vorba despre o lege cu caracter organic, pentru adoptare erau necesare voturile favorabile a cel puţin jumătate plus unul din totalul deputaţilor, respectiv 204.
Modificarea Legii minelor a fost respinsă, luni, în plenul Senatului, fiind exprimat un număr de voturi sub minimum necesar pentru adoptarea acesteia, după o serie de dispute aprinse între senatorii PDL şi cei ai puterii în ceea ce priveşte prevederile acesteia.

LEGEA LOBBY-ULUI, adoptată în Comisia juridică...........

Comisia Juridică din Camera Deputaţilor a adoptat, luni seară, proiectul de lege care stabileşte condiţiile desfăşurării activităţii de lobby, urmând că actul normativ să fie votat marţi în plenul acestei Camere, în calitate de for decizional.
Preşedintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă, a declarat la finalul şedinţei Comisiei că au fost adoptate o serie de amendamente care vin să modifice iniţiativa deputatului PSD Constantin Nită.

"Trebuie să reglementăm foate clar această activitate de lobby, tocmai pentru a delimita într-un mod foarte clar activitatea de lobby, deci de reprezentare profesionistă, de o încercare cumva mascată de a realiza trafic de influenţă (...) Se fac precizări clare şi suplimentare că orice asemenea încercare din partea unui profesionist în lobby este sancţionată şi îi este interzis oricărui profesionist în lobby să promită sau să dea ceva unui funcţionar public pentru a obţine beneficii în dreptul lui sau al clientului său" , a declarat Ciucă.
El a afirmat că toate contractele de lobby vor fi publicate într-un registru ţinut de Consiliul Naţional al Profesioniştilor în Lobby, astfel încât oricine va putea afla dacă cineva anume este lobby-ist şi are contract pentru reprezentarea unui terţ.

Preşedintele şi parlamentarii, scoşi din categoria funcţionarilor .........

Camera Deputaţilor a adoptat, astăzi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără că raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.
De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.
Conform raportului,  printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Blocarea radiocomunicaţiilor în penitenciare ..............

Camera Deputaţilor a adoptat, astăzi, proiectul care prevede blocarea şi întreruperea radiocomunicaţiilor în penitenciare în scopul combaterii ameninţărilor la adresa ordinii şi siguranţei publice de către deţinuţi prin folosirea dispozitivelor de comunicare, inclusiv a telefoanelor mobile.
 Proiectul de lege iniţiat de Guvern a fost adoptat cu 308 voturi "pentru", 2 "împotrivă" şi 3 abţineri.
Textul legislativ prevede că blocarea şi întreruperea comunicaţiilor se realizează în scopul prevenirii utilizării de către deţinuţi a dispozitivelor care sunt capabile să transmită sau să primească imagini, sunete şi informaţii, inclusiv telefoanele mobile. Blocarea comunicaţiilor se poate face printr-un semnal electromagnetic sau modificarea a însuşi mediului de propagare, se arată în proiect.
Plenul Senatului a adoptat în 2 decembrie proiectul de lege care permite utilizarea sistemelor destinate blocării şi întreruperii radiocomunicaţiilor în penitenciare.

Raportul de activitate şi contul de execuţie pe 2012 al SRTV, respinse ...............

Raportul de activitate şi contul de execuţie pe 2012 al SRTV au fost respinse de plenul reunit al celor două camere. Acest vot înseamnă că Consiliul de Administraţie al SRTV a fost demis, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Moţiunea simplă "Descentralizarea USL, feudalizarea României" a fost respinsă.........

Moţiunea simplă depusă de deputaţii PDL şi PP-DD "Descentralizarea USL, feudalizarea României" a fost respinsă marţi de Camera Deputaţilor. Decizia a fost luată cu 253 de voturi împotrivă, 61 pentru şi două abţineri. Semnatarii moţiunii spuneau în text că nu sunt de acord cu legea descentralizării iniţiată de Guvern şi solicitau o serie de "măsuri reparatorii", printre care fundamentarea standardelor de cost pentru descentralizarea serviciilor publice, evaluarea patrimoniului care urmează să fie transferat, eliminarea măsurilor de politizare a funcţiei publice.
Iniţiatorii mai susţineau că România are nevoie de reformă administrativă şi constituţională, concomitent cu descentralizarea.

Cătălin Ivan  : : Amânarea accizei la motorină, concesie pentru linişte în zona prezidenţială.

"Amânarea indexării accizei la motorină nu înseamnă că se încearcă amânarea unor creşteri de preţuri, deoarece toţi indicatorii arată că nu vor exista astfel de efecte negative. S-a luat această decizie pentru că este nevoie că bugetul pentru 2014 să fie adoptat cât mai rapid. Este mai degrabă o concesie care asigură linişte din zona prezidenţială şi care poate evita un blocaj extrem de dăunător. Important este că de la 1 ianuarie să avem un buget care să permită măriri de salarii şi pensii. Orice soluţie care evită blocarea acestor creşteri este binevenită", afirmă Cătălin Ivan.

Robert Cazanciuc : Dorinţa mea e să identificăm acel instrument de plată de care mediul de afaceri are nevoie.


Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat astăzi, că doreşte să fie găsit acel instrument de plată şi de garanţie de care mediul de afaceri are nevoie.
"Nu am abilităţi de business, dar am şi eu propria mea furie când văd potenţialul nostru şi văd că lucrurile nu ies cum ar trebui", a spus ministrul Justiţiei, subliniind că mediul de afaceri trebuie sprijinit.
 Ministrul a mai arătat că speră ca dezbaterea la care a participat să fie un prim pas într-un dialog între mai multe instituţii, pentru găsirea unei soluţii "mai degrabă aici, în ţara asta, decât în altă parte".

"Dorinţa mea în urma discuţiei de azi este de a identifica împreună acel instrument de plată, de garanţie de care mediul de afaceri are nevoie", a mai spus ministrul Justiţiei.

ManpowerGroup România : Majoritatea firmelor nu vor face angajări până în martie.

 "Tendinţa naţională este evident una de stabilizare a forţei de muncă. Ponderea angajatorilor care nu-şi vor modifica numărul total de angajaţi a crescut cu încă 4 puncte procentuale faţă de vârful istoric atins trimestrul trecut, semn că din ce în ce mai mulţi angajatori se mulţumesc să rămână în expectativă, aşteptând evoluţii pozitive mai clare înainte de a decide să-şi mărească forţa de muncă. Actuala previziune netă de angajare este deci un semnal încurajator, dar reţinut, privind ritmul creării de noi locuri de muncă în următoarele trei luni", a declarat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.
Planurile de angajare sunt pozitive în şase din cele zece sectoare de activitate analizate în studiul privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă, în timp ce angajatorii din alte trei sectoare se aşteaptă la o scădere a numărului de angajaţi.

 METEO

Miercuri, 11 decembrie 2013,vremea se va menţine rece pentru această dată, geroasă dimineaţa în nord şi centru.
 Cerul va fi variabil în vestul şi sud-vestul ţării, dar va prezenta înnorări în restul teritoriului unde, mai ales după-amiaza şi noaptea, temporar, vor fi precipitaţii slabe, predominant sub formă de ninsoare. Izolat se poate forma polei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări la munte, iar în a doua parte a intervalului şi în regiunile extracarpatice. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -7 grade în Transilvania şi 4 grade în Oltenia, iar cele minime se vor încadra între -12 şi 0 grade. Dimineaţa şi noaptea, în zonele joase, cu precădere din jumătatea vestică a teritoriului, vor fi condiţii de ceaţă asociată cu depunere de chiciură.
 În Bucureşti, vremea va fi rece pentru această dată. Cerul va fi variabil, cu înnorări după-amiaza şi noaptea, când trecător va ninge slab. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 1...2 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de -3 grade.

 Evenimente petrecute de-a lungul timpului, în  10 decembrie............

1845: A fost patentată prima anvelopă pneumatică, creată de inginerul britanic Robert Thompson.


1868: La Londra, la intersecția Bridge Street cu Parliament Square, este montat primul semafor din lume: un felinar aflat în vârful unui stâlp metalic înalt de șapte metri, care, alimentat cu gaz, avea o lumină când verde când roșie. Primul semafor electric pentru reglementarea circulației pe străzi, a fost instalat în 1914, în SUA, la Cleveland.

1896: A  decedat Alfred Nobel, savant, inventatorul dinamitei și inițiatorul Premiului Nobel, cel mai prestigios premiu internațional, decernat anual din 1901 (n. 1833).

1901: Primele premii Nobel au fost decernate la Stockholm, pentru fizică, medicină, chimie, literatură și pace.

La  cinci ani de la trecerea în neființă a savantului suedez Alfred Nobel, conform testamentului pe care l-a lăsat posterității, pe data de 10 decembrie 1901 are loc prima decernare a Premiilor Nobel.

„Întreaga mea avere va fi administrată în următorul mod: capitalul investit de executorii mei va constitui un fond a cărui dobândă va fi distribuită anual, sub forma unor premii, celor care în timpul anului precedent au adus cele mai mari beneficii umanităţii”, avea să fie scris în testamentul său. Nobel mai dorea că dobânda să fie împărţită în cinci părţi egale și să fie acordate persoanelor care au înregistrat cele mai semnificative realizări în chimie, fizică, medicină, literatură şi „persoanei care a făcut cel mai mult pentru fraternitate între naţiuni, pentru desfiinţarea sau reducerea armatelor şi pentru ţinerea sau promovarea congreselor pentru pace”. Începând cu anul 1969, premiul pentru economie a fost adăugat la cele cinci premii stabilite inițial prin testament.
1903: Marie Curie, om de știință, a primit, alături de soțul ei Pierre Curie și de fizicianul Henri Becquerel, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile făcute în domeniul radioactivității, devenind prima femeie laureată a acestui premiu.
1904: Cercetătorul rus Ivan Pavlov primește Premiul Nobel pentru cercetările sale privind sistemul digestiv, în cadrul cărora a descoperit așa numitele reflexe condiționate, opuse celor moștenite.
1924: Premiul Nobel pentru Medicină a fost atribuit fiziologului olandez Willem Einthoven, pentru inventarea electrocardiografului.
1933: Guvernul liber a dizolvat Garda de Fier, organizația anexă a Mișcării Legionare înființate în anul 1930 de Corneliu Zelea Codreanu, care urma să cuprindă în rândurile sale orice partid sau grupare care dorea să lupte împotriva expansiunii în România a comunismului din fosta Uniune Sovietică.
1948: Adunarea Generală a ONU a adoptat "Declarația universală a drepturilor omului".
1950: Doctorul american Ralph Burke a devenit primul laureat de culoare al Premiului Nobel pentru Pace.
1975: La Oslo, Elena Bonner, soția lui Andrei Saharov, disident rus, unul dintre fondatorii Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului, a primit, în numele soțului, Premiul Nobel pentru Pace.
1983: Liderul sindicatului Solidaritatea, Lech Walesa, a primit Premiul Nobel pentru pace.
1984: Adunarea Generală a ONU adoptă "Convenția împotriva torturii și altor suferințe sau tratamente pline de cruzime, inumane sau degradante" (Rezoluția 39/46 intrată în vigoare la 26 iun. 1987)

Ziua Drepturilor Omului este sărbătorită anual în jurul lumii pe 10 decembrie.

Data a fost aleasă pentru a onora adoptarea și proclamarea de către Adunarea Generală a ONU, la 10 decembrie 1948, a Declarației Universale a Drepturilor Omului (DUDO), prima exprimare globală a drepturilor omului și una dintre primele realizări majore a noii organizații a Națiunilor Unite. Instituirea oficială a Zilei Drepturilor Omului, a avut loc la plenara 317 a Adunării Generale, la 4 decembrie 1950, când Adunarea Generală a declarat Rezoluția 423 (V), prin care invita toate statele membre, precum și orice alte organizații interesate să sărbătorească ziua așa cum cred că e potrivit.
Ziua este marcată în mod normal atât de conferințe și reuniuni politice la nivel înalt cât și de evenimente culturale și expoziții care se ocupă cu probleme legate de drepturile omului.

surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More