
Ca să ne-ntâlnim noi doi acum, stelele-au făcut atâta drum, şi-a fost soare-n lume, şi-au fost ploi, cer rotund şi lanuri pentru noi...Doamne, n-am genunchi să-ţi mulţumesc pentru pomi şi turme câte cresc, ocrotite-n poala ta albastră, toate pentru bucuria noastră...Ne-nchinăm de-aceea Răsăritului, apei şi pământului, truditului... şi-o să-ţi sărutăm, colo, pe munţi, marginea veşmântului, să-ţi spunem laudă, şi sub picior să-ţi punem praful nostru, praful de pe frunţi...
Ne-or primi pădurile...