
"Comuniştii trebuie văzuţi ca o structură a speciei umane foarte puţin sfielnică. Nu au căutat să ascundă apucăturile criminale care i-au adus în prim planul social, cât le-au dat pe faţă fără prejudecăţi. Au procedat astfel pentru că era unicul mijloc prin care puteau să-şi menţină autoritatea.Preceptele morale existente la data instalării puterii comuniste erau de natură creştină şi se rezumau la câteva cunoscute alegaţii, cum sunt „iubeşte-ţi aproapele!” sau „ce ţie nu-ţi place, altuia nu...