"În timp ce soarele se înalţa deasupra orizontului, stropul de rouă a început să îşi dea seama de lumea care îl înconjura. Era aşezat pe o frunză, bucurându-se de lumina soarelui pe care, la rândul lui, o reflectă cu toată puterea din micuţa lui oglindă. Mândru de frumuseţea lui pură, se simţea în al noulea cer. În preajma lui erau alţi stropi, unii învecinaţi pe aceeaşi frunză, alţi ceva mai îndepărtaţi prin ramurile copacului. Stropul de rouă se gândea ca el era, desigur, cel mai frumos...
Lasa un mesaj vocal