Se afișează postările cu eticheta unompenistescari. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta unompenistescari. Afișați toate postările

sâmbătă, 22 martie 2014

Gânduri de seară............


E lumea plină de urmări
Eu sunt un om pe nişte scări
În sus ce e? În jos-nimic.
În jos ce e? În sus-nimic.

Vorbesc cu ceilalţi care-au fost
Şi-n sus şi-n jos şi nu-i dezic
Eu însumi spun de locurile
Pe unde-am fost nu e nimic .

Vecinul meu prăseşte ciori
Vecina mea prăseşte farduri
Eu sunt un om pe nişte scări
Şi-un câine ulucind prin garduri .

O dată, de mai multe ori
Căci ce pot fi aceste garduri
Decât căzute foste scări
Decât căzute foste garduri.


Vecine, domnule, străine,
Nu înţeleg ce-aveţi cu mine
Ştiu, scările ne sunt comune
Dar trec atât de rar pe-aici
Portarul însuşi poate spune
Că am ambiţii foarte mici.

Din când în când mai vin pe-acasă
De ce vă supăraţi când vin?
Arare talpa mea apasa
Pedalele cu pas străin.

Vecinul meu prăseşte ciori
Vecina mea prăseşte farduri
Abia m-am ridicat din garduri
Şi mârâind în joase salturi
Eu sunt un om pe nişte scări .

Şi dacă vreţi să fiu baladă
Şi fiindcă eu nu am o stea
Accept, râvnesc, visez să cadă
Un corb nervos la moartea mea .

Şi-acuma vă implor zâmbiţi
În lumea plină de urmări
Voi care farduri şi ciori prăsiţi
Întunecaţi şi spălăciţi
Lăsaţi-mă să fiu pe scări!


  

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More