miercuri, 16 ianuarie 2013

ÎN NIRVANA - Caragiale despre Eminescu


Sunt peste douăzeci de ani de atunci.
Locuiam într-o casă unde trăsese în gazda un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migrării actorilor se sfârşise: era toamna şi aceste păsări călătoare se întorceau pe la cuibările lor.

Văzându-mă că citeam într-una, actorul îmi zise cu un fel de mândrie: „Îţi place să te ocupi cu literatură... Am şi eu un băiat în trupă care citeşte mult; este foarte învăţat, ştie nemţeşte, şi are mare talent: face poezii, ne-a făcut câteva cuplete minunate. Eu crez că ţi-ar face plăcere să-l cunoşti.” Şi-mi povesti cum găsise într-un (h)otel din Giurgiu pe acel băiat care slujea în curte şi la grajd culcat în fân şi citind în gura mare pe Schiller. În ieslele grajdului, la o parte, era un geamantan - biblioteca băiatului - plin cu cărţi nemţeşti. Băiatul era foarte blând, de treabă, nu avea nici un viţiu. Era străin, de departe, zicea el, dar nu voia să spună de unde. Se vedea bine a fi copil de oameni, ajuns aci din cine ştie ce împrejurare. Actorul îi propuse să-l ia sufler cu şapte galbeni pe lună, şi băiatul primi cu bucurie. Îşi luase biblioteca şi acuma se afla în Bucureşti.

Seară trebuia să vie la directorul lui, astfel puteam să-l văz. Eram foarte curios să-l cunosc. Nu ştiu pentru ce, îmi închipuiam pe tânărul aventurar că pe o fiinţă extraordinară, un erou, un viitor om mare. În închipuirea mea, văzându-l în revoltă fata cu practica vieţii comune, găseam că dispreţul lui pentru disciplina socială e o dovadă cum că omul acesta trebuie să fie scos dintr-un tipar de lux, nu din acela din care se estrag exemplarele stereotipe cu miile de duzine. Deşi în genere teoria de la care plecam eu ca să gândesc astfel - că adică un om mare trebuie în toate să fie că neoamenii - era pripită, poate chiar deloc întemeiată, în speţă însă s-a adeverit cu prisos.

Tânărul sosi.
Era o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari negre; o frunte înaltă şi senină; nişte ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.

„Mă recomand, Mihail Eminescu”. Aşa l-am cunoscut eu. Câtă filosofie n-am depanat împreună toată noaptea aceea cu nepregetul vârstei de şaptesprezece ani! Ce entusiasm! Ce veselie! Hotărât, închipuirea nu mă înşelase... Era un copil minunat. Într-o noapte mă pusese în curentul literaturii germane, de care era încântat.
„Dacă-ţi place aşa de mult poezia, trebuie să şi scrii, i-am zis... Am aflat eu că dumneata ai şi scris”.
„Da, am scris”.
„Atunci şi mie îmi place poezia, deşi nu pot scrie, fii bun şi arată-mi şi mie o poezie de d-ta.”
Eminescu s-a executat numaidecât. Era o bucată dedicată unei actriţe de care el era foarte înamorat. D-abia mai ţin minte. Ştiu atâta că era vorba de strălucirea şi bogăţiile unui rege asirian nenorocit de o pasiune contrariată... cam aşa ceva. Poezia aceasta îmi pare că s-a şi publicat prin 68 sau 69 în Familia din Pesta.

A doua zi seară ne-am întâlnit iarăşi. Dar peste zi o nemulţumire intimă intervenise. Actriţă fusese foarte puţin mişcată de mâhnirea regelui asirian. Eminescu era de astă dată tăcut şi posomorât, vorbea foarte puţin şi contradicţia îl irita. În zadar l-am rugat să-mi mai arate vreo poezie sau să mi-o citească tot pe aceea care o cunoşteam. A plecat se culce devreme, şi  dimineaţă la amiazi, când m-am dus la el, l-am găsit tot dormind. L-am sculat. Se dusese acuma supărarea, ba era chiar mai vesel ca alaltăieri. Am petrecut toată ziua râzând, mi-a vorbit despre India antică, despre daci, despre Stefan-cel-Mare, şi mi-a cântat „Doina”. Îi trecuse ciuda regelui asirian şi acum se bucura în linişte de avuţiile şi strălucirea lui.

Aşa l-am cunoscut atuncea, aşa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel şi trist, comunicativ şi ursuz, blând şi aspru, mulţumindu-se cu nimica şi nemulţumit totdeauna de toate; aci de-o abstinentă de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieţii; fugind de oameni şi căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic şi iritabil ea o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! - fericită pentru artist, nenorocită pentru om! Primăvara următoare a plecat cu o trupă ambulantă de teatru prin Moldova. Am aşteptat toamna pe Eminescu în zadar - trupa s-a întors fără dansul. Părintele său, de fel din Botoşani, l-a regăsit pe excentricul fugar, şi mai cu binele, mai cu de-a sila, l-a luat acasă şi de-acolo l-a trimis la Viena.

Am văzut mai târziu „Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este...” Eminescu îşi ţinea
făgăduiala: copilul creştea om mare. Mai în urma l-am întâlnit tot aici pe Eminescu cu un frate al lui, ofiţer. Plecau amândoi în străinătate, el la Viena, celălalt la Berlin. Militarul era frate mai mare; tot aşa de frumos, de blând şi de ciudat - o isbitoare asemănare în toate. Acela a mers la Berlin; în câteva luni a speriat Academia militară cu talentele lui şi a dat un examen care l-a făcut pe mareşalul Moltke să se intereseze foarte de aproape de soarta lui, hotărât să-l ia pe lângă dansul. Ca să-şi încoroneze succesul, militarul s-a dus acasă şi, fără să lase măcar o vorbă, s-a împuşcat. Peste mai multă vreme, când am vorbit cu Eminescu de tristă împrejurare a militarului, el mi-a răspuns râzând:
„Mai bine! ăla era mai cuminte ca noi!”

Peste câţiva ani a venit în Bucureşti tatăl lui Eminescu. Era un bătrân foarte drăguţ, glumeţ şi original. Făcuse o bună afacere şi venise cumpere fiului haine şi ceasornic şi să-i deie „din viaţa” o sută de galbeni, partea lui de moştenire din averea părintească. L-am întrebat atunci pe Eminescu dacă muma lui trăieşte. Mama murise, dar, după aerul posomorât cu care mi-a răspuns, am înţeles că de moartea ei se legau nişte amintiri mai crude decât că de o moarte normală, nu numai dureroase, dar şi neplăcute. Am aflat apoi că o soră a lui, care îl iubea foarte, trăia retrasă într-o mănăstire: biata fată era paralizată din copilărie. Şi au fost oameni, nu de rând, oameni de seamă, cărora le-a plăcut să facă sau să lase a se crede că nenorocirea lui Eminescu a fost cauzată de viţiu. Era, în adevăr, un om desordonat, dar nicidecum viţios. În lumea asta, mulţimea celor de rând crede că plăcerile materiale ale vieţii sunt privilegiul lor exclusiv şi că oamenii rari nu au voie să aibă şi ei defecte. Avea un temperament de o excesivă neegalitate; când o pasiune îl apucă, era o tortură nepomenita. Am fost de multe ori confidentul lui. Cu desăvârşire lipsit de manierele comune, succesul îi scăpa foarte adesea... Atunci era o sbuciumare teribilă, o încordare a simţirii, un acces de gelozie, cari lăsau să se întrevază destul de clar felul cum acest om superior trebuia să sfârşească. Când ostenea bine de acel cutremur, se închidea în odaia lui, dormea dus şi peste două - trei zile se arata iar liniştit că „Luceafărul” lui nemuritor şi rece.

Acum începea cu verva lui strălucită să-mi predice budismul, şi să-mi cânte Nirvana, tinta supremă a lui Buda-Çakiamuni. O aşa încordare, un aşa acces a avut în ultimele momente bune: acela a fost semnalul sfârşitului. După cutremur, el nu s-a mai închis în odaie să se culce şi să mai facă ce făcea mai nainte Luceafărul. A pornit înainte, tot înainte, până ce a căzut sub loviturile vrăjmaşului pe care-l purta în sânu-i încă din sânul maicii sale. Copil al unei rase nobile şi bătrâne, în el se petrecea lupta deciziva între flacăra celei mai înalte vieţi şi germenul distrugerii finale a rasei - geniul cu nebunia. Lupta a fost groaznică. Încercarea, drumul către Nirvana a fost tot aşa de dureroasă cât şi de strălucită. În capul cel mai bolnav, cea mai luminoasă inteligenta, cel mai mâhnit suflet în trupul cel mai trudit ! Şi dacă am plâns când l-au aşezat prietenii vrăjmaşii, admiratorii şi invidioşii, sub teiul sfânt, n-am plâns de moartea lui; am plâns de trudă de care suferise aceasta iritabilă natura de la împrejurări, de la oameni, dela ea însăşi.

Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit şi de foame. Da, dar nu s-a încovoiat niciodată: era un om dintr-o bucată şi nu dintr-una care se găseşte pe toate cărările. Generaţii întregi or să suie cu pompa dealul care duce la Şerban-Vodă, după ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme, şi o bucată din care să scoţi un alt Eminescu nu se va mai găsi poate. Să doarmă în pace necăjitul suflet! Ferventul budist este acuma fericit: el s-a întors în Nirvana - aşa de frumos cântată, atât de mult dorită - pentru dânsul prea târziu, prea devreme pentru noi.

marți, 15 ianuarie 2013

USL. Coerenţi în destructurare, incoerenţi în guvernare


• Coerenţi în destructurare

În prima parte a anului 2007, partidele ce formează azi vremelnica USL au dat prima copită dură statului de drept din România, cu o eficienţă năucitoare. Preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat fără nici un motiv constituţional. A fost organizat un referendum pentru demiterea preşedintelui. Eşuat.

Campania media folosită ca adjuvant demagogic la actul politic legal ce a avut loc atunci, purtată pe Antena 3 şi Realitatea TV, a fost dură, radicală, toxică şi s-a bazat pe impunerea cu insolenţă în minţile telespectatorilor a unei realităţi politice alternative la cea veritabilă, care după cinci ani s-a întrupat în rezultatul alegerilor din 9 decembrie 2012.

Totul a fost planificat minuţios. Puciul parlamentar cu jurişti din vară a fost consecinţa logică a tuturor acestor manifestări media-politice tot mai violente, desfăşurate pe multiple planuri, cu consecvemţă.

luni, 14 ianuarie 2013

EROII pling ...VARANUL si PENALII FURA MITURI ! ...by Koles Attila

EROII pling ...VARANUL si PENALII FURA MITURI ! 

Inainte de a incepe orice discutie despre Piata Universitatii , trebuie sa va reamintesc ca problema de fapt de acum este CSM  , si ca de obicei Varanul  ( stiti alias Felix ) are unele procese , el adica ei vor sa puna mina pe JUSTITIE , deci ce facem spune Varanul pai reinviem MITUL PIATA UNIVERSITATII   sa recapitulam deci :

Ce a facut  ,,Revolutia "  in paranteze din iarna anului trecut ? ...intrebare retorica nu , da e retorica ea a schimbat un guvern , a da veti spune care guvern Boc pai da dar stim ca in acel guvern justitia era lasata sa isi faca treaba . Da a mai urmat un guvern , guvernul MRU pai da si acesta a lasat justitia sa isi faca treaba . ei da acum este guvernul USLA adica GUVERNUL PENALILOR  . Atunci o mica greseala de exprimare a domnului presedinte a inlesnit TROMPETA 3 sa faca ecoul puternic prin filmari spectaculoase catre poporul picurat asa pic cu pic de acest post de televiziune care ar trebui interzisa sa o transforme in MITUL FURAT AL PIETII UNIVERSITATII da acesti nemernici au indraznit sa fure pina si singele eroilor revolutiei din 1989 . Dar sa spunem scurt raspunsul a inlesnit ascensiunea spre putere a USLA ,si a reusit sa readuca CIUMA ROSIE ianapoi la putere .

A trecut primavara , a trecut si vara si toamna ....iar PENALII nu au reusit sa ingenunchieze JUSTITIA , da acum ca sint la putere USLA are de dat explicatii in fata FMI pai da ei nu pot schimba asa doar sa schimbe cum vor ei tot ce vor , dar nici Varanul nu este multumit ( el cel obisnuit sa conduca tot ) vede unele mici nesupuneri in ograda deci iata ca iar incearca sa foloseasca MITUL REVOLUTIEI pentru ei da tot pentru ei PENALII , asa ca iata scoatem citiva oameni in PIATA UNIVERSITATII si iar facem FILMARILE CU LUPA  si spunem ce ....<< VREM O NOUA CLASA POLITICA >>. Dar culmea aceasta se suprapune peste scandalul CSM acolo unde TEMNICERU vrea sa puna ordine , Stroe de dincolo zice asa cite o picatura  << CSM este crima > >, asa stiti stilul de manipulare , si iata  asa putin cite putin manipularea continua . Dar domnilor , deschidetiva  ochii uitativa si nu lasati  sa va manipuleze :

 EROII pling ..VARANUL si PENALII FURA MITURI !

PS . : Ce putem noi face semnam petitia si distribuim mai departe :
http://www.petitieonline.ro/petitie/24960151/semneaza

duminică, 13 ianuarie 2013

Memento partea a doua by Florina Tudică



Am început, cu aproximativ o săptămână în urmă, să enumăr ce s-a întâmplat anul trecut cu justiția: atât cât a putut înțelege un om simplu și care a urmărit constant ce s-a întâmplat în acea perioadă.
Zilele din prezent nu grăiesc nimic îmbucurător.
Se continuă în buna tradiție a anului trecut.
De curând, s-a observat clar că se dorește controlarea justiției și a orice mișcă împotriva curentului de la putere.
Nu mi se pare corect față de acei oameni și nici măcar ideea de aservire politică a unor oameni care în mod normal trebuie să fie imparțiali.
Dacă persoane precum Ghica sau Danileț vorbesc deschid despre apărarea unor noțiuni ca statul de drept s.a.m.d, o fac prin prisma meseriei lor si cu referiri clare la Constituție. Nu mi se pare un om care face ce trebuie, în contextul politic nefavorabil, este aservit vreunui curent politic.
CSM-ul nu mi se pare a fi politizat acum, iar justiția vrea să facă pași spre independență. În schimb, alții încearcă, prin diferite mijloace, să controleze și CSM. Ce pot să zic...caracatița a început să se întindă de la alegerile locale..sau poate chiar cu timp înainte răzmerița politică a început..acolo, în culise, unde noi nu am avut acces. Poate singurul plus al răzmeriței a fost conștientizarea situației în care ne aflăm; măcar o parte au deschis ochii.
Dar justiția trebuie să fie obiectivă, indiferent de curent politic, fie că îi este favorabil sau nu respectivei conduceri politice. (vezi blog Cristi Danileț: „În ultimele zile o dezbatere mai aprinsă din CSM legată de alegerea conducerii din acest an a generat diverse scenarii. Că în CSM sunt tabere politice, că sunt influenţe politice. Nu e adevărat. În CSM sunt doar neînţelegeri pe un aspect punctual dar important. Nu putem da vina pe politic când noi nu reuşim să rezolvăm o situaţie. Constat că există interes pentru politic faţă de ce se întâmplă în CSM, dar sigur CSM nu este o instituţie politizată; există interes al politicului pentru mersul justiţiei, dar noi trebuie să ştim, în primul rând prin CSM, să contracarăm influenţele nepotrivite. În CSM nu desfăşurăm activităţi politice – în sensul că nu susţinem oameni politici, instituţii politice, platforme politice şi nu luăm decizii politice – dar suntem obligaţi ca organism colectiv să garantăm independenţa justiţiei faţă de politic, şi ca magistraţi individual suntem datori să susţinem statul de drept. CSM e deasupra intereselor personale sau partizane. Este şi trebuie să rămână o instituţie puternică.”)
Așa trebuie să fie în mod normal.
Nemuțumiri au apărut după alegerea doamnei Oana Haineala, ca să se ajungă pâna la a se pune în discuție revocarea lui Danileț și apoi a Alinei Ghica, cf. România Liberă: „Pe de altă parte, vineri, Curtea de Apel Bucureşti, de unde provine Alina Ghica, a anunţat că a stabilit pentru 23 ianuarie adunarea generală a judecătorilor, în care se va pune în discuţie revocarea tututor reprezentanţilor curţilor de apel în CSM, respectiv Ghica, Dumbravă şi Şerban.”  ( http://www.romanialibera.ro/actualitate/justitie/din-178-judecatorii-la-43-s-au-facut-adunari-pentru-revocarea-lui-cristi-danilet-din-csm-iar17-nu-au-aderat-la-revocare-289909.html  )
Voi aștepta cu interes ziua de 23.01.2013.Puterea politică actuală nu face decât să desființeze orice i se împotrivește. Au mai fost și alții la putere, dar nu au călcat în picioare.Și lăsând la o parte justiția care luptă și mă bucură, ca pe orice om întreg la cap, ce face dreapta în timp ce restul defilează? Se trezește din amorțire? Dar știu oamenii ce este dreapta sau stânga?Am ajuns în imbecilitatea de a nu ne păsa sau a nu ști cu cine votăm și ce reprezintă. Cultură politică sau civică aproape inxeistentă..Nimic mai mult decât corupția și lipsa de interes față de cetățean - existente în majoritate - a celor din politică ne-au adus aici. Măreția unor partide care au căzut răsunător și care nu au vrut să vadă realitatea au adus oamenii aici. Măreția unora și nihilismul altora..la mijloc, oamenii.Trist. Soluția..nu știu, poate se va contura ceva valabil și palpabil în timp. Oricum, tot ce s-a întâmplat în plan politic în ultina vreme nu te poate conduce decât la ideea că ai nevoie de timp să educi și să faci ceva.De la zero, fiecare cetățean.Încercați să observați toate minciunile, analizați și deschideți ochii și urechile!

sâmbătă, 12 ianuarie 2013

MANIFEST: INCEP SA IASA LA... "LUMINA" MINCIUNILE LUI VICTOR PONTA, CRIN ANTONESCU SI ALE USL DIN CAMPANIILE ELECTORALE !

                                                           MANIFEST

 INCEP SA IASA LA... "LUMINA" MINCIUNILE LUI VICTOR PONTA, CRIN ANTONESCU SI ALE USL DIN CAMPANIIL ELECTORALE !


Asa cum a declarat Ponta la recenta prezentare a proiectului de buget pe 2013, IN PRIMELE SASE LUNI ALE ACESTUI AN, GUVERNUL IMPOSTORILOR, HOTILOR SI PENALILOR VA ADOPTA NOI MASURI DURE DE AUSTERITATE, confirmand si, totodata, continuand masurile adoptate de guvernul Boc in 2010, atat de necesare pentru stabilizarea macro-economica a tarii noastre si evitarea crizei economice financiare cu care alte tari din spatiul european (Grecia, Spania, Italia) se confrunta CHIAR SI ACUM, si pentru care a fost necesar sprijinul financial masiv al Uniunii Europene  !!!

Pentru romanii care AU AVUT, AU SI VOR AVEA IN CONTINUARE discernamantul de a face diferenta intre BINE si RAU, ADEVAR si MINCIUNA,ONESTITATE si IMPOSTURA, era FOARTE CLAR, inca din mai 2012, ca Guvernul Ponta NU POATE adopta si implementa masuri cu caracter populist care sa conduca, cat de cat, la redresarea nivelului de trai al romanilor . Guvernul Ponta a DEMONSTRAT FOARTE CLAR CA NU ESTE CAPABIL DE ALTCEVA DECAT DE A DEZINFORMA TOTI ROMANII SI DE A DIMINUA, DRASTIC, NIVELUL DE TRAI  AL ACESTORA.

Si atunci, am cateva intrebari, RETORICE, pentru sustinatorii si membrii USL:

1. Daca "politica"  economica si programul de guvernare ale USL sunt fundamentate TOT pe masuri de austeritate (la fel ca cele adoptate de guvernul Boc in 2010) atunci DE CE a fost nevoie ca in vara lui 2012 sa asistam la o lovitura de stat parlamentara si de referendumul pentru demiterea presedintelui (principalul motiv al respectivei demiteri fiind masurile de austeritate ale guvernului Boc pe care dl. Traian Basescu le-a sustinut). Acel puci parlamentar a aruncat, practic,  in haos economia, democratia, statul de drept si nivelul de trai al TUTUROR romanilor, afectand, totodata, NEGATIV,  imaginea tarii noastre in structurile euro-atlantice !?

2. Oare Guvernul Ponta nu trebuie, cumva, TRAS LA RASPUNDERE PENTRU SUBMINAREA STATULUI DE DREPT SI A ECONOMIEI NATIONALE, pentru ceea ce s-a intamplat vara trecuta si in perioada mai-decembrie 2012 !?  

3. Oare Ponta si majoritatea parlamentara USL nu trebuie, cumva, sa RASPUNDA pentru faptul ca la sfarsitul lunii decembrie 2012 cursul de schimb a ajuns LA ACELASI NIVEL din luna mai a aceluiasi an, afectatnd NEGATIV atat romanii cat si firmele ce au credite bancare in valuta, contribuind totodata, decisiv, la depasirea tintei de inflatie !? In loc ca nivelul cursului de schimb sa-si continue trendul descendent inregistrat sub guvernele Boc si Ungureanu, acesta a atins niste nivele inimaginabile in vara loviturii de stat parlamentare din 2012. Din acest motiv a fost necesara cheltuirea a peste doua miliarde de euro de catre Banca Nationala a Romaniei pentru a stabiliza cursul de schimb si a-l readuce la nivelul din luna mai 2012. Asadar, din perspectiva cursului valutar, s-au pierdut, EFECTIV, sapte luni de zile, ATAT datorita orgolilului, grandomaniei si dezechilibrului de sorgine psihiatrica a lui Crin Antonescu, ce se visa "presedintele" Romaniei (Doamne fereste si pazeste !!!) CAT SI minciunii, imposturii si incompetentei lui Ponta si a guvernului lui de sfertodocti si de penali !  

4. Oare DE CE, in primavara anului 2012 Victor Ponta, Crin Antonescu si majoritatea parlamentara USL au criticat guvernele Boc si Ungureanu, depunand CHIAR si motiuni de cenzura, vis-a-vis de utilizarea gazelor de sist, IAR ACUM, la inceputul lui 2013, ACELASI Victor Ponta declara ca aceasta idee TREBUIE privita cu atentie, in mod POZITIV !?  

5. Oare cei 4,5 milioane de romani care au votat USL, precum si pe cele peste 11 milioane de romani care nu s-au prezentat la alegerile parlamentare din decembrie 2012, NU AJUNG SA SE INTREBE, MACAR ACUM, IN AL 12-LEA CEAS, CU CE A VENIT "NOU" GUVERNUL PONTA in cele peste 7 luni de cand se afla la conducerea tarii !? Cu NIMIC ! DOAR cu PROMISIUNI MINCINOASE (TVA redus la alimentele de baza, contributii sociale reduse, etc.) care, in esenta, reprezinta DOAR MANIPULARI SI DEZINFORMARI pe care Ponta, Antonescu si USL le-au oferit cu "generozitate" opiniei publice in campaniile lor electorale de la alegerile locale si, respectiv, de la referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu !!!

6. Oare cei 4,5 milioane de romani care au votat USL, precum si pe cele peste 11 milioane de romani care nu s-au prezentat la alegerile parlamentare din decembrie 2012 NU AU AJUNS, INCA, SA-SI DEA SEAMA ca PRINCIPALUL OBIECTIV al lui Victor Ponta, Crin Antonescu si USL este de a-si IMPUNE CONTROLUL POLITIC  asupra Parchetului General, Directiei Nationale Anticoruptie si Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a-si apara proprii penali din parlament si din guvern !?  ("VICTOR PONTA RECUNOASTE: VREM SA PRELUAM CONTROLUL POLITIC AL DNA" https://www.facebook.com/photo.php?v=503514286330096&set=vb.100000145873146&type=3&theater )

Oare cei 4,5 milioane de romani care au votat USL la alegerile parlamentare din decembrie 2012, cat si pe cei peste 11 milioane de cetateni care, la aceleasi alegeri, nu s-au prezentat la vot NU SE INTREABA, MACAR ACUM, DE CE insista Mona Pivniceru cu numirea la conducerea Parchetului General si a Directiei Nationale Anticoruptie a unor oameni RESPINSI de Consiliul Superior al Magistraturii !?

Oare acesti peste 15, 5 milioane de romani care au sustinut, direct sau indirect, USL, NU AU AJUNS, INCA (!!!), SA SE INTREBE DE CE, pe baza manipularilor si masinatiunilor initiate de Victor Ponta si Crin Antonescu, coordonati din umbra de securisto-comunistul Dan Voiculescu, s-a ajuns in situatia incredibila si inacceptabila in care, zilele trecute, niste "mastodonti" care inca mai exista in justitia din Romania, au ajuns sa solicite, in mod imatur si FARA NICIO JUSTIFIUCARE LEGALA,  revocarea tuturor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii !?

Oare acesti peste 15,5 milioane de romani care au sustinut, direct sau indirect, USL,nu au ajuns, inca, sa intelega efectul dezastruos pe care il va avea, IN MOD SIGUR, asupra Raportului MCV al Comisiei Europene pe Justitie, aceste abuzuri si atacuri asupra institutiilor fundamentale ale statului de drept  "orchestrate" dei Ponta, Antonescu, Pivniceru, coordonati din umbra de Dan Voiculescu, cel care isi plimba dosarele de la o instanta la alta si care isi bate joc de cei care l-au ales, refuzand sa depuna juramantul de senator !?

7. Oare cei 4,5 milioane de romani care au votat USL, precum si pe cele peste 11 milioane de romani care nu s-au prezentat la alegerile parlamentare din decembrie 2012 NU AU AJUNS, INCA, SA-SI DEA SEAMA ca ESTE INACCEPTABIL si IMPOTRIVA INTERESELOR ROMANIEI SI ALE TUTUROR ROMANILOR, ca guvernul acestei tari sa fie condus de Victor Ponta, un prim-ministru plagiator, mincinos si incompetent !?


CONCLUZII

A. Este FOARTE CLAR ca Guvernul Ponta NU are DE UNDE sa scoata banii promisi in campania sa electorala, pentru cresterea salariilor bugetarilor si a pensiilor ! "Solutiile" gasite de guvernarea USL pentru cresterea veniturilor la bugetul statului vor afecta negativ SI MAI MULT nivelul de trai al tuturor romanilor...Deja s-au marit preturile la energie, gaze, impozitele si taxele locale....Apoi reintroducerea taxei de mediu si a impozitul forfetar....Va urma o perioada extrem de "neagra",, in special pentru salariatii bugetari...Foarte multi dintre acestia isi vor pierde locurile de munca, intrand in somaj !  Este posibila chiar si...taierea salariilor bugetarilor si a pensiilor. Poate ca DE-ABIA ATUNCI, cand foarte multi dintre cei peste 15, 5 milioane de romani care au sustinut, direct sau indirect, USL la recentele alegeri parlamentare, isi vor pierde locurile de munca si/sau vor avea salariile / pensiile taiate, acestia VOR INTELEGE, IN SFARSIT,  minciuna, manipularea si dezinformarea ce le-au fost servite Victor Ponta, Crin Antonescu si majoritatea parlamentara a Uniunii Social Liberale, atat in campanile  electorale cat si in TOATE lunile de guvernare din perioada mai-decembrie 2012..

B. Este FOARTE CLAR ca pentru Victor Ponta a venit, in sfarsit CLIPA ADEVARULUI, mai ales avand in vedere apropiata vizita a Fondului Monetar International, Comisiei Europene si Bancii Mondiale, vizita ce are drept subiect al discutiilor si negocierilor, bugetul pe 2013 si incheierea unui nou acord preventiv cu respectivele institutii. In fata acestei vizite Victor Ponta A FOST NEVOIT sa …NU MAI MINTA !!! Din acest motiv a afirmat ca in primele sase luni ale lui 2013 guvernul condus de el va adopta noi masuri de austeritate ! Si...nu m-ar mira ca, dupa vizita FMI, giuvernul Ponta sa fie obligat sa adopte masuri de austeritate nu numai in primele sase luni ci in TOATE lunile anului 2013 ...

C.  Este FOARTE CLAR ca, ACUM, AVEM  DOVADA ca VICTOR PONTA I-A MINTIT IN CAMPANIA ELECTORALA, atat pe cei 4,5 milioane de romani care au votat USL la alegerile parlamentare din decembrie 2012, cat si pe cei peste 11 milioane de cetateni care nu s-au prezentat la vot !!! In acest sens, asa cum aminteam la inceputul acestui articol, la prezentarea din zilele trecute a bugetului tarii pe 2013, insasi Victor Ponta a afirmat ca IN PRIMELE SASE LUNI ALE ACESTUI AN GUVERNUL LUI VA ADOPTA NOI MASURI DE AUSTERITATE !!! Acesti peste 15,5 milioane de romani care, datorita fanatismului si credintei oarbe, FARA NICIO JUSTIFICARE ( !!), in Victor Ponta, Crin Antonescu si USL, au cautionat ATAT un guvern incompetent, plin de ministrii cu dosare penale, cat si o majoritate parlamentara USL dominat, de asemenea de parlamentari cu dosare penale, turnatori la securitate, aruncand PRACTIC aceasta tara in lanturile actualei dictaturi de orientare neo-comunista promovate de presedintii Partidului Social Democrat si Partidului National Liberal !

DESTEAPTA-TE, ROMANE !!!

DESTEAPTA-TE, ROMANIA !!!

 
George Staicu


(Cititi si distribuiti mai departe ! Cei care au posibilitatea si, bineinteles, disponibilitatea, sunt rugati sa printeze acest articol si sa-l puna in cutiile postale ale vecinilor lor. Va multumesc !)

VIRŞLE DE BRAD by Tiberiu Vanca



                                                           ADDENDĂ
                 LA „VIRŞLE DE BRAD – ISTORIC …”–
                                    (sub semnătura Bianca Leucian)

                                                             ORIGINI
            Spaţiul germanic.  În 1827 sunt localizaţi la Viena iar în 1889 la Berlin. Produsul este prezentat sub denumirea de Bockwurst (cârnaţ de ţap) în pofida faptului că materia proteică din care  era produs nu era în toate cazurile provenită de la animalul de referinţă. Potrivit izvoarelor pe care le-am avut în vedere în reţetele de producere intră carnea de porc şi  slănină, pentru consumatorii la care consumul acestui sortiment de produs animalier nu este interzis de confesiune, sau carne de vită sau viţel pentru evrei şi adepţii islamului la reţeta berlineză, din carne de miel şi ied în practica gurmandă vieneză.  Tehnica de fabricaţie prin afumare şi fierbere.
            Cultura Bockwurst-ului :
Nu se  servea consumatorului ca produs de sine stătător cât în asociere cu un sortiment special de bere. Aşa numita Bockbier.  Beutură cu mare încărcare de alcool ( până la 12%) pusă în circulaţie în anul 1614 de un maistru berar din Einbeck.  Produs atrăgător şi pentru  faptul că era încărcat cu arome. Se fabrica în sorturi legate de timpii calendaristici de servire. În acest sens decelăm sortul obişnuit şi cel de post. Identificăm  berea de martie Marz-Bock şi berea de mai,  Mai-Bock, ce se punea în consum în perioada aprilie-iunie.
Virşlul Zărăndean : Cârnaţ, iniţial, din carne de capră şi oaie, iar cu trecerea anilor spre contemporaneitate fără distincţie de sursă animalieră. Se produce în aceiaşi tehnică cu produsul de origine germanică, prin afumare şi fierbere şi se consumă româneşte, respectiv, cum se nimereşte.
Pătrunde în spaţiul  zărăndean în anul 1884 odată cu concesionarea  exploataţiei aurifere „Ruda 12 Apostoli” de către Societatea Minieră pe Acţiuni „Harkrt’sche   Bergwerke und chemische Fabriken zu  Schwelm und Harkorten  Actien-Ghesellschaft zu Gotha”. Noul administrator al exploataţiei aurifere a zăcământului „Ruda 12 Apostoli” aduce în teritoriu specialişti  în tehnica mineritului din Germania, pe care-i instalează în moderna, din acea vreme, „Colonia de la Ruda” *. Cum este şi firesc aceştia aduc cu ei în principal tehnica de lucru în minerit şi continuând să trăiască „nemţeşte” şi un strop din cultura de vieţuire  germanică. Exoticul produs din carne „Bockwurst-ul” se strecoară, încet,  încet,  şi pe mesele localnice iar capacitatea de fascinaţie al acestui produs culinar îl propulsează în fruntea  bucătăriei locale.
Produsului zărăndean nu i se poate ascunde originea, pentru că aceasta din urmă este pe faţă trădată de analogia Wurstel – Virşlu. I se spune virşlu prin preluarea,  denumirii de origine, cârnaţului nemţesc atribuindu-i-se o denumire autohtonă cât mai apropiată de cea de baştină.
Preparatul intră în bucătăria românească pe o vatră cu discurs istoric decelat pe scara a câteva milenii, pentru că aici se regăsesc „Treptele romane”, galerie minieră deschisă cu tehnica de minerit romană, şi tot aici s-a descoperit necropola ce a servit serviciilor funerare a coloniei de peste milenii ce a făcut exploatare auriferă în zonă. După stelele funerare  descoperite, aici a viat o populaţie oarecum cosmopolită, romani, dalmato-iliri şi traco-daci.**


* Autorul rândurilor de faţă în calitatea sa de fost salariat al exploataţiilor miniere locale, Trustul Aurului şi Intreprinderea Minieră Barza,  a avut câmpuri de introspecţii profesionale în Colonia Ruda la vremea când edificiile fostei aşezări, nefolosite, la vremea drumeţiilor sale, şi în stare avansată de degradare, povesteau despre un trecut din vecinătatea urbanităţii într-un loc ce uitat de vremi nu mai afişa decât orgolii de cătun restrâns. 
**  Este de amintit studiul nostru  „Mileniile aurului la Brad”  (Tiberiu Vanca – „Scrinul cu tablete” – Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă – Cluj Napoca 2008 pag. 179-183 din care desprindem: „Aici a trăit şi a muncit o populaţie eterogenă, formată din cetăţeni romani, colonişti dalmato iliri şi traco-daci, după cum nici urmele altor influenţe naţionale nu pot fi negate. Ajung aici colonişti dalmato-iliri  de pe ţărmul estic al Mării Adriatice … Două din cele patru stele funerare , astfel cum sunt valorificate de I.I. Russu,în Inscripţiile Daciei Romane vol. III/3 pag. 426-427, dovedesc că în comunitatea de la Ruda grupările etnice s-au integrat între ele , că fuzionarea prin căsătorii era în plină desfăşurare. Dules Maximi de origine traco-dacă este căsătorit  cu „…nia Nice” de obârşie romană  romanul Aurelius Valerius este căsătorit cu  ilira Aurelia Banea,” etc.
1 aprilie 2011
                                                                                  Tiberiu Vanca

DISPARIŢIA AGONICĂ A SOMNUROSULUI by Tiberiu Vanca








          DISPARIŢIA AGONICĂ
            A SOMNUROSULUI
            Îl numim pe Crin Laurenţiu Antonescu. Personaj cu cv. edificat pe şcolarizari marcate de repetenţii, de prezenţe, post absolvire, pe tărâmul lucrativ social, aplecat, pentru edificarea norocului prin cacialma, în beznele nocturne, asupra meselor, de poker, învăluite cu fum tabagic, urmate de calvarul zilei lumină în care nedormirea îl învinge iar somnul prin picotit, pe apucate, îi dovedeşte, deplin, micimea socială. Ei bine! Personajul prin manevre, în mare parte oculte, a izbutit să depăşească capacitatea de veghe a vârfurilor unei foarte onorante grupări sociale, numim Partidul Naţional Liberal, care l-au căftănit purtător de interese al acesteia. Ajuns în fruntea partidului a început să împroaşte zoaia ce coclea în spatele caracterului său, ura şi nevoia ca prin aceasta să-şi fac simţită prezenţa. Aflat în fruntea unui partid de dreapta care prin programul său politic îşi propunea încurajarea iniţiativei private şi punerea acesteia în folosul societăţii, a perfectat o alianţă, contra naturii, cu un partid de stânga, care prin programul său specific milita pentru egalitarism social, pentru împiedecarea acumulărilor private, Partidul Social Democrat, urmaşul fostei grupări criminale comuniste, ce afişând o falsă deschidere spre sprijinirea, întru scoaterea din sărăcie, a maselor largi, potrivnic liniei politice afişate, a adus pe scena socială marea burghezie roşie. Îi numim pe baroni locali aflaţi sub umbrela acestui partid. Iar pentru ca bizareria să capete accente din cele mai imunde, cei doi înfrăţiţi , întru ură, şi-au anexat un personaj ultra compromis, nimeni altul decât Dan Voiculescu, preşedinte fondator al Partidului Conservator, pentru că acesta stăpânea şi punea la dispoziţie un imperiu media, necesar împroşcării în mase a zoaielor antisociale destinate a curge din efortul tripartit al macabrei alianţe. În primăvara 2012 alianţa tripartită, prin mijloace, credem noi, oneroase, absorb de la cei aflaţi la putere, Partidul Democrat Liberal, numărul necesar de deputaţi şi senatori prin plecarea cărora balanţa puterii să se încline în favoarea alianţei tripartite. Dominantă în corpul legislativ, alianţa dărâmă două guverne iar în luna mai 2012 ocupă scaunele puterii. Ajunsă aici, prin vocea „Varanului”, cum este numit, în prezent, D.V., face cunoscut programul înlăturării de la putere a şefului statului, pe de o parte, şi aşezarea justiţiei sub influenţa noii puteri, pe de altă parte. Programul de debarcare a şefului statului se îndeplineşte aritmetic pe schiţa pucistă pusă în circulaţie prin vocea lui D.V., numai că aceasta eşuează în mod lamentabil prin actul de voinţă a 56% din numărul electorilor înscrişi pe listele electorale care refuză să se prezinte la urne. Cum validitatea referendumului era strict condiţionată de prezenţa la urne a cel puţin 50% + 1 din numărul electorilor, prin actul eroic al majorităţii populaţiei cu drept de vot, referendumul este invalidat iar suspendarea din funcţie a preşedintelui rămâne fără obiect acesta întorcându-se în fruntea destinelor naţiunii. Perioada mai – august a anului 2012 poziţionează în climatul politic naţional, un aparent, puber, îl numim pe Victor Viorel Ponta, ce oficia calitatea de prim ministru, şi se dovedea a fi captiv în mâinile lui Crin Laurenţiu Antonescu, şi a grupării subţirateci ce-l sprijinea, şi „Varanul”, Dan Voiculescu, prin pigmeii aflaţi în compunerea  nesemnificativului Partid Conservator. Prestaţia prizonierului, Victor Viorel Ponta este contradictorie şi pe cale de consecinţă punctele sale de vedere diferite de la zi la zi , i-au adus faimă de mincinos, în timp ce actele de comportament ale lui C.L.A. şi a V.
şi declaraţiile publice ale acestora, profund antenaţionale, anteuropene, şi de inamiciţie şi sfidare faţă a America păreau a expune România.
           Anul 2012 este dominat de trei evenimente electorale: alegerile administraţiei publice locale, ce acoperă alianţa tripartită (U.S.L.) cu o victorie copleşitoare, şi un al doilea exerciţiu la urne, alegerile parlamentare ce conferă  U.S.L. -ului majoritatea absolută în parlament (despre referendum am vorbit mai sus). În configuraţia adunării legislative prezenţa P:S.D. -ului este net dominantă faţă de ceilalţi aliaţi, astfel că prin uşoare cârpeli din opoziţie, fie UDMR-ul, fie PPDD-ul, ca să nu mai vorbim de PDL,- liberalii şi conservatorii pot deveni  lipsiţi de necesitate. În aceste condiţii cele două grupări devin circumspecte, în special pentru că post scrutin PSD-ul, dominant, le cam arătă pisica prin punerea în circulaţie a dorinţei de a coopta la guvernare UDMR-ul. Urmează o politică de o agresivitate ieşită din comun a primului ministru, V.V.P., care zilnic ocupă paginile tuturor canalelor de televiziune, şi separat îşi schimbă radical discursul încât analistului, ori cât de neiniţiat ar fi, îi este limpede că personajul s-a scuturat de prizonierat şi doreşte o reală desprindere de influenţa nocivă a celor cu care a drumeţit şi care i-au impus   acte de comportament, altele decât cele dorite de el. Potrivnic crâncenei opoziţii a liberalilor şi a conservatorilor prin D.V., UDMR intră în Palatul Victoria prin personalităţi ale acestei grupări cooptate în calitate de consilieri ai primului ministru. Crin Laurenţiu Antonescu intră într-o zonă de semiobscuritate. În calitatea sa de  preşedinte al senatului nu posedă pârghii care să-i permit spaţiu de afişaj public,şi,  peste toate, trage după el declaraţiile nocive aruncate în opinia publică în timpul interimatului, pentru că aşa cum bine cunoaşte cititorul în perioada de la suspendare până la revenirea în funcţie a preşedintelui ales,  C.L.A. a dormit la Cotroceni. În timp ce companionul său la punerea în scenă a loviturii de stat,  V.V.P., se află zilnic în contact cu poporul şi îşi consolidează autoritatea prin eliberarea de clişeele impuse de alianţă înainte de parlamentare prestigiul lui C.L.A. se erodează cu zi ce trece tot mai mult. O lovitură mortală i se va da atunci când primul ministru îl obligă, peste voia lui, să asiste la perfectarea protocolului de coabitare cu şeful statului. Odată cu semnarea acestui protocol dispare însăşi motivaţia liniei politice pe care s-a bătut monedă publică din ianuarie 2012- decembrie 2012, înlăturarea preşedintelui de la putere, avansându-se falsa informaţie că acesta ar avea un comportament dictatorial, că ar fi încălcat prevederile constituţiei etc. În ordine, vine evenimentul din 10 ianuarie 2013, discursul primului ministru privind starea naţiunii, în limitele căruia acesta închide războiul dintre partide, prin aceea că declară că va prezenta starea naţiunii fără a culpabiliza vreuna din guvernările anterioare, sau partidele ce s-au aflat înainte vreme la cârma administrării puterii în stat, că cifrele ce le va enunţa reprezintă doar ţara, fără vreo legătură cu conducerile administrative şi politice ce s-au perindat la putere, şi că plecând de la acest-status–quo, va înţelege să prefigureze linia politică a marelui partid în fruntea căruia se află. Şi uite aşa au dispărut fundamentele liniei politice pe care s-a marşat spre acapararea puterii de către USL, şi se pare că  s-a deschis calea spre nevoia de a conduce şi exercita puterea prin acte politice şi de putere necesare doar prosperării ţării. În noile condiţii C.L.A. a început să devină un personaj anacronic, un subiect al cărui discursuri, înainte vreme otrăvitoare, nu vor mai putea infesta climatul politic al României.
                        Marele circ politic ne oferă în aceste zile episodul în care peştele mare, V.V.P. îşi înghite, peştişorul complice, C.L.A, ale cărui servicii i-au folosit dar nu-i mai sunt necesare. Ca în cunoscutele prosternări creştine, ne aflăm la momentul în care se spune „Amin!”  Să fie într-un ceas bun!

                                   11 ianuarie 2013-
                                                                                              Tiberiu Vanca

IENICERII(1) DICTATURII by Tiberiu Vanca



Sambata,11 Decembrie 2010
IENICERII(1) DICTATURII

Tiberiu VANCA      

      Omul in calitatea sa de vietuitoare cu un profund caracter social traieste in grupuri reunite in comunitati, iar acestea din urma capata forme institutionale cum sunt ginta, triburile sau forma superioara a habitatului pentru cei cu vocatie de a se afla impreuna, nationalitatile, pe vetre numite regiuni, tari sau dupa criterii sentimentale patrii, iar elementul care-i aduna conferindu-le identitate si nume este mijlocul de comunicare, respectiv limba, si nu in ultimul rand pamantul. Inscrierea in grup se realizeaza prin evenimentul biologic al nasterii ce confera subiectului un dat spiritual care poate fi definit prin constiinta apartenentei la etnie sau dupa caz natiune, factor motivant al credintei ca vatra pe care viaza are legitimitatea unui Axis Mundi (3) conferindu-i, astfel,valente sacrale. De aici pana la apararea cu trup si suflet a pamantului sacru, si a comunitatii nu exista decat un singur pas. Constiinta sacrala a apartenentei la grup determina subiectilor atitudini de slavire si aparare. Nascutul unui loc se contamineaza, in sensul pozitiv al cuvantului, prin insasi faptul nasterii cu dragoste pentru vatra si sentimente de fratietate fata de coetnici sau conationali intre care traieste si a caror limba o vorbeste, determinandu-i atitudini de atasament pana la sacrificiu. Factorii de ordin subiectiv ce determina coeziunea grupului: limba, manifestarile cultuale si deprinderile culturale, mostenirea spirituala ce a stat la baza formarii lor, conceptia comuna despre viata si moarte, trecutul istoric astfel cum rezida din fapte de origine strabuna, sau din tezaurul narativ, respectiv, din legende si mituri, sunt valorile liant ce-i motiveaza credinta apartenentei la grup si la loc. Inarmat cu aceste valori el depaseste starea de localnic si concitadin al celor din preajma cat devine un soldat al locului ce-si asuma toate nivelele de sacrificiu in folosul comunitatii, si de constructor al valorilor ce pot asigura progresul in timp al acesteia.
      O societate cu astfel de subiecti era si Romania postbelica in momentul crucial al ocuparii de catre armata rosie. Ocupantul sovietic si-a propus sa procedeze ca in statul de origine, sa distruga din temelii economia nationala a celui subjugat si elementele de suprastructura existente (proprietatea, partidele politice, libertatile cetatenesti garantate prin constitutie, si, in intregul sau, societatea de consum) si sa instituie un regim de lagar deservit de institutii, fie utopice, fie neperformante. Nu s-a sfiit de termeni, a inchis granitele, a supus infometarii populatia, a ingradit libertatea de miscare si de expresie, si s-a autonominat „Lagarul Socialist”. Pentru a „accede” la astfel de neperformanta trebuia sa produca mutatii esentiale in constiinta oamenilor. A apelat la principiul „dezbina si stapaneste” si pe aceasta cale si-a atins scopul coborand tara in cea mai neagra mizerie existentiala. Dupa desfiintarea partidelor istorice si a libertatilor cetatenesti a dat rang de partid unic Partidului Comunist, numai ca acesta nu era ca esenta ceea ce presupune o organizatie politica cat s-a constituit si a functionat ca o abjecta banda criminala. S-a declarat forta conducatoare in stat, si-a subordonat institutiile statului (de la administratia locala la ministere si celelalte organe centrale) si-a subordonat cele trei puteri caracteristice oricarei democratii (legislativa, executiva si judecatoreasca) iar in felul acesta a iesit din sfera democratiei cantonandu-se in cea a autocratiei. A institutionalizat delatiunea prin punerea in circulatie a institutiilor de trista faima, critica si autocritica pentru a patrunde in mod fraudulos in viata intima a cetatenilor. A atentat la libertatea cetatenilor prin infiintarea lagarelor de concentrare in care a aruncat, fara judecata, cat doar prin voia bunului plac, varfurile societatii traditionale, respectiv industriasii, mosieri, ofiterii, intelectualii, persoane cu trecut politic, ce au activat in diabolizata societate burgheza. A naimit in functii de conducere atat in administratie cat si in economie „muncitori cu cea mai mica pregatire profesionala, necalificati” (5) desistand de la elitismul profesional a plonjat in cel mai negru primitivism. Au indus ideia ca banda politico-criminala titrata Partidul Comunist este forta conducatoare a clasei muncitoare, ca lupta pentru desfiintarea exploatarii omului de catre om, pentru construirea societatii comuniste, societate in care repartitia bunurilor nu se va mai face dupa munca ci dupa nevoi, ca prin servitutile ce le va aseza in sprijinul populatiei se va accede la o existenta paradisiaca(6). Numai ca dupa patruzeci si cinci de ani de experiente utopice si o desantata propaganda populista societatea nationala a intrat in faliment.
      Au indus teroarea. Cravata si palaria aceste nevinovate obiecte vestimentare, ca sa ne referim doar la ele, bateau a decadentism burghez in ochii activistilor rosii, persoane recrutate din substratul fara speranta a paturii umane, persoane care au fost legitimate sa puna in aplicare impotriva reprezentantilor vechii societati si a tuturor celor ce nu se manifestau ca aplaudaci, comandamentele criminale puse in opera de catre dictatura, marginalizarea sociala, recluziunea fara judecata, si masura capitala a omuciderii prin asa numitele „intamplari neprevazute”(7). Din lipsa de spatiu nu vom face referiri la cotele obligatorii ce au sufocat taranimea, la inventia judiciara a sabotajului, tehnici din cele ce au deschis portile inchisorilor pentru blajinii din teritoriu, pentru cei care, nedumiriti, intarziau sa marseze cu coloana rosie. Au produs o ruptura sociala atent calculata, prima, a indezirabililor, nimeni altii decat exponentii pretinselor clase, fost,exploatatoare, iar a doua a inocentilor, patura sociala formata din cei ce trebuia sa fie reciclati pentru tabara obedientilor. Pretul inscrierii in cea de a doua era contractul rosu, aderarea la calitatea de „luptator pentru cauza clasei muncitoare”, respectiv inscrierea in partidul-banda criminala. A fi luptator pentru cauza clasei muncitoare nu insemna ca trebuie sa-ti antrenezi curajul si disponibilitatea pentru a face ceva pe scara utilului, cat presupunea a te inscrie intr-o serie de atitudini ipocrite, sa asisti la demolarea economiei nationale (8) sa accepti cu entuziasm ca la masa ta diurna sa ai doar deseuri alimentare (gheare de porc, gaturi, capete si gheare de pasari, etc) si sa ridici osanale mainii criminale care a adus natiunea in aceea stare, sa-ti durezi existenta, incarcata de cele mai elementare nevoi, in lagar (…-ul socialist), si sa aclami epoca de aur, facatura propagandistica a celui mai lung timp de infometare, sa practici delatiunea daca doresti sa fi ferit de prestatia analoga a celor ce ti-ar imputa ca nu esti delator si pe cale de consecinta sa te declare tradator al nobilei cauze a partidului. Sa rabzi si sa taci, sa vezi si sa te faci ca n-ai vazut, iar lista atitudinilor de care va trebui sa te autoprivezi este mult mai lunga. Pentru a-si asigura campul operational, dictatura trebuia sa duca tara la starea rezumativ explicitata mai sus, de aceea prin tehnica contractarii rosii trebuia sa puna la punct un sistem ce trebuia sa incorseteze societatea aidoma unei panze de paianjen. Pentru a realiza aceasta imunda panza au statornicit procentaje de primire in partid …la muncitori, …la tarani,…la intelectuali, etc. in asa fel incat fiecare persoana activa sa fie dublata de un delator (membru de partid). Ca s-a intamplat astfel o dovedesc prelevarile statistice: in 1989 partidul avea in evidente patru milioane de membrii din cei douazeci de milioane de locuitori, respectiv proportia era de unu la patru. Dar cum nivelele de obedienta de care dictatura avea nevoie erau mult mai mari au tesut panza neangajarii si tacerii absolute si in randul tineretului (U.T.M si din 1965 U.T.C), au plasmuit si o organizatie a femeilor precum si una pentru toate persoanele aflate in campul muncii si neinregimentate politic (O.D.U.S). Daca extindem calculul si la aceste categorii de participanti la „opera” de institutionalizare a tacerii si neangajarii impotriva maini criminale, raportul de unu la patru, care ii privea doar pe membrii de partid, se restrange pana la diferente nesemnificative. Se pare ca din marea retea a obedientilor lipsesc numai copiii aflati la varste fragede si batranii situati la senectute. Dintre paturile sociale ce adastau in marele lagar (a se avea in vedere cortina de fier, interdictia de a calatori in strainatate, interdictia de a intretine legaturi cu strainii si diabolizarea occidentului) dictaturii ii era, oarecum, incomoda intelectualitatea, de aceea era strict observata iar procentajul racolarii de obedienti din randul acesteia era cu atentie monitorizat. Nu avem nivele de cooptare a intelectualilor in gloata obedientilor decat pana in 1977 cand structura partidului era: 2.700.000 membri din care 51%muncitori, 19% tarani, 22% intelectuali si functionari. Daca la acea vreme dintre luminatii societatii 22% erau anihilati prin tehnica contractului rosu in conditii in care fata de 1989 numarul obedientilor era mai mic cu 1.300.000, avem a banui ca la vremea desfiintarii partidului procentul intelectualilor anihilati era mult mai mare.
      Prin contractul rosu si obligarea, prin disciplina de partid, la tacere si supunere oarba, crima rosie comisa prin partidul-banda dictatura a racolat un numar de peste patru milioane de autori, complici, favorizatori si tainuitori a crimelor atroce puse la cale si executate in anii subjugarii. In anii ce au urmat disolutiei regimului dictatorial cele peste patru milioane de persoane ce au contractat prin carnetul de partid obedienta au declarat in cor: „Noi nu suntem vinovati ! Noi am fost simpli membrii de partid! Nivelul deciziilor criminale se luau la nivelul nucleului central!” Este adevarat ca autorii crimelor inseriate au fost persoanele situate in nucleul de conducere al partidului-banda, care a pus in aplicare tehnicile criminale impuse de sovietici numai dupa ce prin contractele rosii natiunea a fost adusa in stare de reala amortire prin acoperirea intregului teritoriu cu obedienti, acestia din urma au jucat un rol definitoriu in capacitatea dictaturii de a-si duce la indeplinire planurile criminale. Ei au asigurat linistea operationala a varfurilor crimei rosii, prin neangajare, prin impiedecarea altora sa opuna rezistenta si prin incredibile aplauze. La vremea dezmatatei propagande rosii se spunea „Lumina vine de la rasarit!” Numai ca „lumina” n-a prea venit, crima,insa, din belsug. In introducerea la aceasta luarea de pozitie spuneam ca omul ca subiect de drepturi si obligatii este un soldat, iar uneori mai mult, un politist al socialului, pentru ca conserva in bagajul sau genetic obligatia de a apara societatea, de a institui ordinea si dreptatea, de a lupta pentru eradicarea fenomenelor si faptelor ce submineaza convietuirea, iar suma eforturilor conjugate de totalitatea luptatorilor se converteste institutional in ceea ce numim „opinia publica”. Ei bine aceasta institutie a fost anihilata de catre dictatura prin preluarea in fondul sau de obedienti a unui procent covarsitor din cei prinsi in angrenajul public si economic, persoane ce puteau observa si protesta, preluandu-i in portofoliul sau de voci tacute si ochi adumbriti de spaime existentiale. Sa nu se uite ca membrii de partid au fost naimiti in functii de conducere si de supraveghere in punctele nodale ale vietii publice, iar in aceasta situatie aveau si raspunderea pentru tot ce se intampla sau se putea intampla in piramida peste care era asezat. Acolo in varfurile de piramida unde erau implantati ei era si locul lor lucrativ si, si partidul. Partidul era peste tot. Erau cocotati acolo nu pentru pricepere, caci in aceasta privinta este de vazut punctul 44 din directiva din 2 iunie 1947 semnata Moscova K.G.B.- a se vedea (5) – cat si pentru faptul ca in calitatea sa contractuala a semnat pentru supunere, pentru tacere, pentru neobservare, fiind cu alte cuvinte o persoana complet neutralizata. In fisa postului sau de membru PCR era subinteleasa tacerea, neobservarea si supunerea.
      In incheierea acestui eseu este potrivit sa-i amintim cititorului ca primirea in randurile partidului se realiza pe cale initiatica. Procesul initiatic de dobandire a calitatii de membru de partid se punea in miscare la vremea cand existau suficiente date ca subiectului de referinta i s-a curatat complet creierul, ca exista date certe ca a inteles si se va supune politicii partidului. In clipa in care racolatorii vor constata ca subiectul prezinta garantiile cerute se va intruni organizatia de partid care in cadru solemn va oficia evenimentul.
      Un „Tovaras Bun”(9) se va desprinde de pe tablia scaunului, va opera o scurta pauza apoi va caracteriza candidatul in termeni laudativi, si va propune organizatiei sa voteze pentru primirea in partid. Dupa oficializarea votului va declara „Tovarase …! Ai avut cinstea sa devii membru al Partidului Comunist Roman ! Te-ai inscris pe calea devenirii, a ridicarii la suprema valoare construita de catre partidul nostru, „Omul Nou”!(10) … Dupa ridicarea adunarii, in jurul unui bufet rece, udat, chiar si cu spirtoase, se va rade, se vor spune bancuri, si se vor strange mainile tovaraseste.
      *
      La intrarea in lumea de dinafara adunarii, eliberat de emotii, si incarcat de responsabilitatea „Omului nou” proaspatul membru de partid, cu fata straluminata de satisfactii si aura de invingator, ii va asigura pe cei ce-i vor iesi in cale „Am avut cinstea sa fiu primit in partid!”
      *
     
     
     
     
     1. Ieniceri Grup de desant (2) in armata otomana, format majoritar din copii turciti ai populatiilor crestine subjugate de catre imperiul otoman.
      2. Desant Trupe special pregatite pentru debarcare si ocuparea teritoriilor inamice.
      3. Axis Mundi Osia ce leaga pamantul de cer.
      4. Lumpen proletariat Categorie sociala formata din elemente declasate aflate la periferia societatii (vagabonzi aventurieri etc.)
      m.d.e Edit. St. Enc. Buc. 1978 pag 568.
      5. Directiva din 2 iunie 1947 Moscova K.G.B. P. 44 „Cei care lucreaza in diferite functii trebuie sa fie schimbati si inlocuiti cu muncitori cu cea mai mica pregatire profesionala, necalificati.
      6. Tiberiu Vanca „Patruzeci si cinci de ani de milenarism rosu in Romania” – Rev. Zarandul nr. 209 oct. 2010 pag. 5 si 7.
      7. Directiva din 2 iun ie 1947 Moscova KGB P. 40 „… reprezentantii opozitiei sa fie inchisi. Sa se prelucreze acei opozanti care se bucura de stima populatiei bastinase inainte ca ei sa se intipareasca in constiinta maselor, trebuie lichidati prin asa numite „intamplari neprevazute” sau inchisi sub acuzatie de crima de drept comun.”
      8. Directiva din 2 iunie 1947 Moscova K.G.B P.13. „ … a face gospodaria particulara nerentabila . Dupa aceea trebuie inceputa colectivizarea. In cazul in care ar interveni o rezistenta mai mare, trebuie redusa impartirea mijloacelor de productie, concomitent cu cresterea obligatiilor de predarea cotelor. Daca nu se ajunge la rezultatul scontat, trebuie organizat ca agricultura sa nu poata asigura aprovizionarea cu alimente a tarii, astfel ca necesarul sa fie acoperit din import „
      9. Tovarasul Bun Tiberiu Vanca – Goana dupa Lauri Ed. Casa Cartii de Stiinta Cluj Napoca pag. 102 -„… nimeni altul decat pupincuristul perfect, cel ce cu umilinta, cu ochii inlacrimati de emotie si asteptare, se afla in permanenta stare de revelatie in fata cacanarilor ierarhici, ale caror gesturi, cuvinte, precum si orice alte manifestari, le condimenteaza mintal, cu praf de genialitate, aplaudand frenetic pana in pragul comitialitatii. Tovarasul bun se afla in opozitie cu „persoana cu origine nesanatoasa”, cu „dusmanii poporului” sau al „clasei muncitoare”, precum si ai celor ce aveau un alt, comportament decat cel de turma, care erau socotiti a fi „elemente in stare avansata de putrefactie morala”.
      10. Omul Nou - Ibidem pag. 101 „Produs al speciei careia i s-a extirpat capacitatea de a distinge raul de bine, implantandu-i-se neputere in fata idioteniei proliferata cu rang de virtute, aplaudac entuziast, care, din dragoste fata de „patria rosie”, accepta si-si doreste calatoria in lumea umbrelor, fara pasaport, dupa o portie indelungata de foame si stingere prin inanitie.”
     
      4 decembrie 2010
      Tiberiu Vanca
     

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More