Bine v - am regăsit!
"Mulţi trăiesc viaţa, puţini însă o pricep." (Goethe)
Robert Cazanciuc: România îşi face datoria în ceea ce priveşte lupta anticorupţie.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, spune că România, care are instrumente şi un portofoliu de rechizitorii şi condamnări definitive, îşi face datoria în ceea ce priveşte lupta anticorupţie. Mai mult, dacă aceasta este eficientă, ţara va fi mai atractivă şi pentru investiţii. "Pentru cei care îşi pun întrebări cu privire la ce trebuie să urmeze, mesajul este unul clar: avem aici echipa de conducere a unităţilor de parchet, printre ale cărei priorităţi se află combaterea cazurilor de mare corupţie şi criminalitate gravă. Ca ministru al Justiţiei, voi fi alături de această echipă, pentru a ne asigura împreună că măsurile adoptate în ultimii ani se află pe un curs ireversibil. Acesta este, de altfel, angajamentul pe care cu toţii ni l-am asumat prin Strategia Naţională Anticorupţie", a spus ministrul Justiţiei.
"Vom continua să asigurăm stabilitate şi predictibilitate cadrului normativ, astfel încât track recordul DNA şi al celorlalte instituţii anticorupţie să se menţină la cote înalte de performanţă. Sunt convins că viitoarele rapoarte independente ale MCV, ONU, GRECO şi Moneyval vor reflecta această realitate. Toate aceste demersuri sunt făcute în primul rând pentru cetăţenii români, pentru încrederea pe care aceştia trebuie să o aibă în justiţie. Dacă suntem eficienţi în lupta împotriva corupţiei, vom fi mai atractivi inclusiv pentru investiţii substanţiale în economia românească, având o contribuţie directă la progresul economic al ţării şi al Uniunii Europene", a mai spus ministrul Justiţiei.
Anca Boagiu: Ponta să îl demită pe Şova.
Prim-vicepreşedintele PDL Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a declarat, luni, că premierul Victor Ponta îşi ascunde neputinţa prin controlul cerut la contractul cu Bechtel, ea cerând şefului Guvernului să îl demită pe ministrul Şova şi să facă publice costurile rezilierii contractului.
"Ponta îşi ascunde neputinţa în controale şi dosare. Cred că dacă vrea să facă acest control, să înceapă cu Guvernul PSD pe perioada 2000-2004, contract pe care l-au încredinţat direct. Trebuia să fie un parteneriat public privat, pe care l-au transformat într-un contract finanţat de statul român şi care, iată, a condus la construirea a 52 de kilometri de autostradă cu 28 de milioane de euro pe kilometru", a spus Boagiu, după şedinţa Colegiului Director al PDL.
"Bechtel-ul, pentru informarea domnului Ponta, că Şova n-a fost în stare să spună despre ce este vorba, contractul a fost renegociat cuprinzând în ansamblul său 8 tronsoane, dintre acestea 6 au fost reziliate şi al şaptelea, care era de la Câmpia Turzii la Gilău şi avea 52 de kilometri, era executat în proporţie de 94% şi urma să fie finalizat anul trecut şi al optulea avea 63 de kilometri, cu un final de execuţie anul acesta. Ce face Ponta astăzi nu face decât să-l acopere din nou pe Şova, şi îi cer încă o dată public să demită acest ministru incompetent, care nu face altceva decât să vorbească gura fără el!", a adăugat Anca Boagiu.
PDL cere USL să prelungească termenul de depunere a declaraţiilor de impozitare de către fermieri.
Vasile Blaga a spus luni că fermierii nu numai că nu sunt informaţi despre impozitele pe care trebuie să le plătească şi nici nu ştiu să completeze aceste declaraţii de impozitare.
"Este evident că Guvernul duce lipsă de bani, investiţiile în majoritate sunt blocate, dar asta nu înseamnă să nu regândească noile impozite, unele taxe pe care le au agricultorii şi să le dea posibilitatea să ştie ce au de făcut", a precizat Blaga.
"Nu este posibil să nu luăm exemplul statelor care au avut acelaşi parcurs ca şi noi şi 9 dintre ele au în acest moment prag de 50% la referendum", a mai spus Blaga.
Elena Udrea: PDL nu trebuie să fie un adversar al Mişcării Populare.
"Cred că Mişcarea Populară va fi o formaţiune politică de succes pentru că porneşte cu un electorat pe care îl are: simpatizanţii lui Traian Băsescu la care se adaugă electoratul de centru-dreapta care nu se vede reprezentat de actualele partide de centru-dreapta. PDL nu trebuie să fie un adversar al Mişcării Populare. Mă gândesc că ar trebui ca toţi să ne regăsim în acelaşi proiect politic, inclusiv cei din PDL, Mişcarea Populară şi Alianţa DA", a declarat Elena Udrea .
"Cele trei formaţiuni ar trebui să se regăsească într-o formulă care ar trebui să fie discutată de către partidele de centru-dreapta astfel încât măcar la prezidenţiale să putem susţine acelaşi candidat", a spus Udrea.
Mihail Neamţu: Să-şi dea demisia mâine toţi cei care vor să facă politică partinică în cadrul Preşedinţiei.
Preşedintele Partidului Noua Republică, Mihail Neamţu, a declarat, luni : "Nu ştiu cum poţi posta pe Facebook 40 de comentarii în timpul orelor de lucru. Îi cer lui Traian Băsescu să interzică accesul pe Facebook în cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi să preia modelul pe care l-am văzut în America, unde nu este permis să foloseşti nici Facebook, nici Twitter în timpul programului. Îi cer preşedintelul Băsescu să facă în aşa fel încât reponsabilii de IT să nu mai permită niciunui membru, niciunui consilier prezidenţial să intre între orele 9.00 şi 17.00 pe Facebook". "Nu mi se pare normal să transformi Cotroceniul într-un laborator pentru un partid. Să-şi dea demisia mâine toţi cei care vor să facă politică partinică în cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Dacă Traian Băsescu ar vrea să facă fundaţii pentru copiii bolnavi de cancer şi să ofere faimoasa casă din strada Mihăileanu acestei fundaţii, atunci eu salut lucrul acesta. Dar ca politicieni de prim rang să transforme instituţii ale statului, sub o formă sau alta, în laboaratoare politice mie mi se pare prea mult", a mai spus preşedintele Partidului Noua Republică.
Andrei Chiliman şi Diana Tuşa, excluşi din PNL .
Biroul Permanent al PNL a aprobat, luni, propunerea de excludere din partid a primarului Sectorului 1, Andrei Chiliman, şi a deputatului Diana Tuşa, care este transmisă Delegaţiei Permanente a partidului, for care ia decizia finală.
Propunerea de excludere a primarului Andrei Chiliman şi a deputatului Diana Tuşa, înaintată de Biroul Permanent Delegaţiei Permanente a PNL, a fost aprobată cu majoritate de voturi, au declarat pentru MEDIAFAX surse din PNL.
"Eu am venit aici ca să apăr principiile pentru care am intrat în PNL la sfârşitul anului 1989, şi anume libertatea de expresie, libertatea de opinie, libertatea de asociere şi un anumit mod de a face politică. Am venit aici să apăr liberalismul, să apăr PNL de Crin Antonescu. Nu am venit aici ca să mă apăr pe mine, pentru că nu am de ce. Nu voi intra în logica asta bolşevică pe care încearcă Crin Antonescu să o imprime PNL", a declarat Chiliman.
Deputatul Diana Tuşa, exclusă luni din PNL, a declarat :"Niciodată n-am crezut că în PNL se va putea ajunge la o astfel de situaţie. Nu am crezut niciodată că delictul de opinie este sancţionat în PNL, un partid care se caracterizează tocmai prin libertatea de exprimare".
Deputatul PSD Aurel Nechita rămâne fără mandat.
Instanţa supremă a stabilt în 11 februarie că deputatul Aurel Nechita este incompatibil, întrucât deţine atât funcţia de parlamentar, cât şi pe cea de decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, ANI comunicând sentinţa Camerei Deputaţilor.
Plenul Camerei Deputaţilor va lua act miercuri de vacantarea mandatului deputatului PSD Aurel Nechita ca urmare a deciziei ICCJ privind incompatibilitatea sa, a anunţat luni liderul grupului PSD, Marian Neacşu.
"În acest caz nu poate să fie o sancţiune disciplinară, pentru că avem o decizie foarte clară. Nu ne mai jucăm ca în mandatul trecut. Avem o hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei, o punem în executare", a adăugat Neacşu.
Impozitul forfetar va afecta grav firmele, care nu îşi vor putea permite să îl plătească.
"Ne vom trezi cu un nou impozit, suplimentar, care va afecta direct rezultatul operaţional şi care nu ne va scuti de celelalte taxe, impozite şi contribuţii de tot felul, stipulate de legislaţia în vigoare", se arată într-un comunicat al Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).
"Ni se propune, din partea aceloraşi specialişti elaboratori de studii, diminuarea «cu 0,5 % a valorii impozitului pentru fiecare nou angajat cu normă întreagă declarat în plus faţă de numărul mediu de salariaţi aferenţi anului anterior». Aşadar, cei care au fost corecţi până acum şi au avut toţi angajaţii declaraţi şi înregistraţi corect şi pentru care au plătit taxe şi contribuţii vor fi chiar defavorizaţi în comparaţie cu cei care până acum utilizau munca «la negru» sau «la gri»", a mai spus preşedintele federaţiei hotelierilor.
Ministrul delegat pentru ÎMM, Turism şi Mediu de Afaceri, Maria Grapini, a declarat că impozitul forfetar va fi stabilit ca o sumă fixă, în funcţie de anumiţi indicatori pentru fiecare domeniu de activitate, urmând ca firmele să plătească mai puţin decât dacă ar aplica cota de 16% pe profit sau de 3% pe venit.
Preţul energiei din România depăşeşte media UE.
Preţurile la energie electrică pentru populaţie au crescut cu 6,6% în UE în a doua jumătate a anului trecut raportat la perioadă corespunzătoare din 2011, în timp ce tarifele la gaze naturale au urcat cu 10,3%, potrivit datelor anunţate luni de Eurostat.
Astfel, preţul mediu la energia consumată de populaţie a urcat în UE la 19,7 euro pe 100 kWh, în timp ce la gaze a fost înregistrat un preţ mediu de 7,2 euro pe 100 kWh.
La gaze, preţul din România a crescut tot cu 4,4%, la 2,7 euro pe 100 kWh, tarif care devine dublu odată raportat la puterea de cumpărare, dar rămâne sub media UE.
Exprimate la paritatea puterii de cumpărare, cele mai scăzute preţuri la energie electrică au fost înregistate în Finlanda, Franţa, Luxemburg şi Suedia, iar cele mai ridicate în Cipru, Germania, Polonia, Portugalia şi Ungaria.
Angela Merkel : Acţiuni urgente pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor din Europa.
Cancelarul german Angela Merkel avertizează că şomajul în rândul tinerilor din Europa a atins un nivel inimaginabil, care necesită acţiuni urgente, inclusiv cheltuirea mai eficientă a fondurilor comunitare, pentru crearea de locuri de muncă.
Prezentă la un congres al Partidului Creştin Democrat în oraşul Muenster, Merkel a spus că Germania analizează împreună cu partenerii europeni cum să fie cheltuite cât mai eficient fonduri UE de 6 miliarde de euro, după ce şomajul în rândul tinerilor a depăşit 50% în mai multe ţări membre, relatează Bloomberg.
"Trebuie să acţionăm rapid. Nu suntem un continent sărac şi trebuie să reuşim să facem progrese", a arătat Merkel. Potrivit datelor biroului european de statistică Eurostat, şomajul afectează 24% din tinerii de sub 25 de ani din zona euro. Această medie maschează un nivel de 56% în Spania şi de 38% în Portugalia.
Serbia şi Kosovo au aprobat planul de punere în aplicare a acordului privind normalizarea relaţiilor.
"Guvernul Serbiei a adoptat planul încheiat la 22 mai, la Bruxelles, privind punerea în aplicare a acordului" din aprilie, se precizează într-un comunicat al Guvernului sârb.
La Pristina, Guvernul condus de către premierul Hashim Thaçi şi-a dat acordul, de asemenea, cu privire la acest plan. Thaçi şi omologul său sârb Ivita Dacici au convenit asupra conţinutului acestui plan la 22 mai, la Bruxelles, în timpul unor discuţii purtate sub egida Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe Catherine Ashton.
Acordul, deşi a fost aprobat în Parlamentul sârb, întâmpină opoziţia unei părţi a etnicilor sârbi din nordul Kosovo, o regiune care scapă practic controlului Priştinei.
Belgradul efectuează presiuni asupra acestora să accepte aplicarea acordului, dându-le asigurări că acesta le protejează interesele.
În 2008, Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia, însă Belgradul refuză să o recunoască.
Procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, în impas.
'"Uniunea Europeană constată cu părere de rău că, în pofida solicitărilor sale repetate, Turcia refuză în continuare să-şi îndeplinească obligaţiile', se precizează în comunicat.
"Uniunea Europeană constată de asemenea că Turcia nu a făcut niciun progres către normalizarea relaţiilor sale cu Republica Cipru' a cărei parte de nord este ocupată de trupele turceşti din 1974, adaugă comunicatul. Totuşi, UE s-a arătat dispusă să facă un gest în acest sens. 'Sperăm că putem deschide în iunie un nou capitol de negocieri, capitolul 22, cel referitor la politica regională', a anunţat în cursul unei conferinţe de presă şeful diplomaţiei irlandeze, Eamon Gilmore, a cărui ţară asigură preşedinţia Consiliului UE până la 30 iunie. "Şeful diplomaţiei turce nu şi-a ascuns iritarea faţă de blocarea acestui proces. 'Cu o floare nu se face primăvară", a declarat Ahmet Davutoglu în cadrul unei conferinţe de presă cu Eamon Gilmore şi Ştefan Füle. "Şaptesprezece capitole (din 35) sunt blocate din motive politice. Trebuie deblocat procesul, pentru că, în acest ritm, va dura cincizeci ani pentru finalizarea sa", a insistat el.
ŞTIRI METEO
MARŢI 28 MAI 2013
Vremea se va încălzi în toate regiunile. Mai ales ziua, cerul va avea înnorări în nord-vestul, nordul, centrul ţării şi la munte, unde local vor fi averse şi descărcări electrice. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene se vor semnala izolat. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte şi în sud-estul extrem. Temperaturile maxime vor fi cuprinse de la 16 grade în Maramureş, până la 29 de grade în sudul Munteniei, iar cele minime se vor situa între 7 şi 17 grade, mai coborâte în depresiuni.Presiunea atmosferică
va fi în scădere.
PERSONALITĂŢI
Constantin Ticu-Dumitrescu
Constantin-Grigore Dumitrescu, cunoscut sub numele de Constantin Ticu Dumitrescu sau Ticu Dumitrescu (n. 27 mai 1928 în Olari, Prahova - d. 5 decembrie 2008), a fost un membru marcant al vieţii politice romaneşti după 1989. Membru al Partidului Naţional Ţărănesc încă din timpul liceului, arestat în repetate rânduri încă de pe când era elev, a fost în cele din urmă eliminat din Facultatea de Drept, a fost fugar, arestat de Securitatea comunistă şi condamnat politic, în 1949, la doi ani şi jumătate.
Ca mulţi alţi ţărănişti, deşi a fost eliberat în 1953, cu domiciliu obligatoriu, a fost arestat din nou în 1958, condamnat pentru uneltire la alţi 23 de ani de muncă silnică şi eliberat de abia în 1964, împreună cu ceilalţi deţinuţi politici.
Calvarului închisorii şi domiciliului obligatoriu i-a urmat calvarul reintegrării în societatea devenită între timp ea însăşi un mare lagăr de concentrare comunist. A fost desigur muncitor necalificat, apoi a devenit şef de echipă şi funcţionar tehnic, pe şantierele din Munţii Cernei, Bucegi, Oituz şi Vrancei.
După 1989, Constantin Ticu-Dumitrescu s-a implicat activ în viaţa politică a noii Romanii, sperând şi luptând pentru curăţarea ei morala şi schimbarea instituţională, după jertfa tinerilor din Timişoara şi Bucureşti. Din 1990 a fost membru CPUN, apoi senator PNŢCD între 1992 şi 2000. Tot din 1990, a fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), şi Preşedinte al Uniunii Internaţionale a Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Comunismului (1991-1999). Constantin Ticu-Dumitrescu a fost un român şi un naţional-ţărănist autentic, călăuzit fiind în acţiunea sa politică de principiile politice ţărăniste. A fost, de altfel, prieten apropiat al Seniorului Coposu. A iniţiat Legea privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii că poliţie politică, Legea Lustraţiei şi Legea anularii condamnărilor politice din perioada comunistă.
Politician care nu a uitat că trebuie să urmezi principiile moralei creştine chiar şi în politică, Ticu-Dumitrescu a acţionat în spiritul restituirii dreptăţii chiar şi atunci când o parte din colegii săi de partid au pus sub semnul întrebării justeţea unor demersuri, şi a rămas fidel principiilor ţărăniste în ciuda retragerii din partid. Astfel, Ticu-Dumitrescu a fost un model de om şi de politician, demn de urmat pentru orice tânăr care aspiră la o carieră politică.
Începând cu 2003, Constantin Ticu-Dumitrescu a fost membru al Colegiului Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, instituţie creată prin aplicarea legii al cărui iniţiator a fost, chiar dacă CNSAS nu a putut avea eficienţa pe care Ticu-Dumitrescu şi-ar fi dorit-o.
S -A ÎNTÂMPLAT ÎN 27 MAI......................
Evenimente
1600: Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei", realizând prima unire politică a celor trei țări române.
1703: Țarul Petru cel Mare a fondat orașul Sankt Petersburg.
1860: În cadrul Expediției celor O Mie, Giuseppe Garibaldi și Cămășile Roșii au început asaltul asupra orașului Palermo.
1867: Franz Joseph I, împăratul Austriei (1848-1916), s-a încoronat și rege al Ungariei (1867-1916) și a aprobat Legea privind încorporarea Transilvaniei la Ungaria.
1879: Membrii Academiei au fost primiți la Palatul Cotroceni de către domnitorul Carol I. Drept recunoștință pentru sprijinirea culturii (din inițiativa și pe cheltuiala sa, Academia Română a început publicarea lucrării lui Hașdeu „Etymologicum Magnum Romaniae"), suveranul a fost ales președinte de onoare al Academiei Române.
1937: A fost inaugurat Podul Golden Gate, la acea vreme fiind podul suspendat cu cea mai mare distanță între stâlpii de susținere din lume.
1938: Conducătorul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, este condamnat la 10 ani de muncă silnică. El nu va mai părăsi practic niciodată închisoarea.
1940: Acord economic româno–german (Olwaffen Pakt, „pactul petrolului”), care adâncește dependența față de Germania hitleristă a economiei naționale. România renunță astfel la declarația de neutralitate din 7 septembrie 1939
1946: Guvernele SUA și Marii Britanii au adresat o notă guvernului român, semnată de reprezentanții lor la București, Burton Y Berry, respectiv Adrian Holman, în care se protestează împotriva încălcării democrației. Cele două guverne atrag atenția asupra abuzurilor, a încălcării libertăţilor și frecvenței violenței și sunt nemulțumite de nepromulgarea legii electorale și de restrângerea libertății de exprimare.
1948: Printr-un decret al guvernului Petru Groza, bunurile fostei case regale treceau în proprietatea statului.
1984: Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre–Marea Neagră, considerat al treilea canal de navigație, ca importantă, după Suez și Canalul Panama; lucrările de construcție au început în 1973.
1997: Semnarea de către NATO și Rusia a Actului fondator al relațiilor bilaterale, deschizându–se calea extinderii NATO.
S -a născut în......
1883: Andor Adorján, scriitor, traducător și jurnalist maghiar (d. 1966?)
1884: Max Brod, autor austriac (d. 1968)
1886: Emil Isac, poet simbolist român (d. 1954)
1897: John Douglas Cockcroft, fizician britanic, laureat Nobel (d. 1967)
1915: Herman Wouk, scriitor american
1923: Henry Kissinger, diplomat american, laureat al Premiului Nobel
1928: Constantin Ticu Dumitrescu, politician român (d. 2008)
Decese
1564: Jean Calvin, reformator religios francez (n. 1509)
1766: Ivan Polzunov, inginer inventator rus
1821: Tudor Vladimirescu, lider revoluționar român (n. 1780)
1840: Niccolo Paganini, violonist și compozitor italian (n. 1782)
1910: Robert Koch, savant german, laureat al Premiului Nobel (n. 1843)
1958: Anton I. Davidoglu, matematician român (n. 1876)
1965: Evgheni Pavlovski, savant rus
1973: Constantin Daicoviciu, istoric și arheolog român (n. 1898)
1978: Vintilă Mihăilescu, geograf român (n. 1890)
1987: John Howard Northrop, chimist american, laureat Nobel (n. 1891)
1988: Ernst Ruska, inginer și fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1906)
