luni, 27 mai 2013

Degeţica de Hans Christian Andersen

Degeţica

        - Cum să nu! A spus baba. Uite aici un bob de orz; da' să ştii că nu-i orz de-acela ce creşte pe ogoare şi pe care-l dai la găini de mâncare; ia-l şi pune-l într-un vas cu flori şi ai să vezi ce iese.

*****************************************************************************  
Povestitorul Andersen Degetica

Vezi mai multe video din animatie
      - Mulţumesc, mătuşă - a spus femeia şi i-a dat babei cinci bănuţi; apoi s-a dus acasă, a sădit bobul de orz şi îndată a răsărit o floare mare şi frumoasă. Ai fi zis că-i o lalea, dar petalele stăteau strânse de parcă ar fi fost numai îmbobocită.

        - Ce floare drăgălaşă! A spus femeia şi a sărutat petalele roşii şi galbene, şi cum le-a sărutat, floarea s-a deschis pocnind. Era chiar o lalea ca toate lalelele, numai că drept la mijloc şedea pe pistilul verde o fetiţă mititică de tot, gingaşă şi drăgălaşă, şi nu era mai mare decât un deget şi de aceea i-au spus Degeţica.

        I-au făcut un leagăn dintr-o coajă de alun, saltea din petale albastre de toporaşi, iar plapuma era o petală de trandafir. Aici şedea noaptea, dar ziua se juca pe masă. Femeia pusese o farfurie plină de apă şi de jur împrejur, pe marginea farfuriei, aşezase flori cu lujere în apă. Pe apă plutea o petală mare de lalea pe care şedea Degeţica şi umblă de la o margine la alta a farfuriei; avea drept vâsle două fire de păr de cal. Era o plăcere s-o vezi. Ştia şi să cânte şi cânta aşa de subţirel şi de dulce, cum nimeni n-a mai cântat vreodată.

        Într-o noapte, pe când şedea frumuşel în pătucul ei, pe un ochi de fereastră care era spart a intrat o broască. Broasca era urâtă, mare şi jilavă. A sărit drept pe masă, acolo unde şedea Degeţica şi dormea acoperită cu petale roşii de trandafir.

        - Ar fi fost tocmai bună de nevastă pentru băiatul meu, s-a gândit broasca şi a luat coajă de alună în care dormea Degeţica şi a sărit cu ea în grădină, pe geamul cel spart.

        Pe la marginea pădurii curgea un râu mare şi lat; malul râului era mlăştinos şi mâlos; aici locuia broasca cu fecioru-su. Brr!, urât mai era şi acesta şi semăna leit cu mamă-sa. "Cuac-cuac-cuac!" Asta-i tot ce-a putut el să spună când a văzut pe fetiţa cea drăgălaşă în coaja ei de alună.

        - Nu vorbi aşa de tare, că se trezeşte! Spuse broasca cea bătrână. Te pomeneşti că fuge, că-i uşoară că un puf de lebădă! S-o punem pe o frunză de nufăr; pentru ea, aşa mică şi uşoară cum este, are să fie ca o insulă; de-acolo n-are să poată fugi, iar noi, în vremea asta, avem să pregătim odaia cea frumoasă din mâl şi după aceea aveţi să vă mutaţi şi să staţi acolo.

        În râu erau o mulţime de nuferi cu frunze late şi verzi care parcă pluteau pe deasupra apei. Frunză care era cea mai departe de ţărm era şi cea mai mare dintre toate. Broasca s-a dus înot până acolo şi a pus pe frunză coajă de alună cu Degeţica în ea.

        Fetiţa s-a trezit a doua zi dimineaţa şi când a văzut unde era a început să plângă amar; de jur împrejurul frunzei celei mari şi verzi era numai apă, aşa că la mal nu avea cum să ajungă.

        Broasca cea bătrână stătea în mâl şi îşi împodobea odaia cu papură şi cu flori galbene, ca să fie frumos şi să-i placă noră-sii. După aceea a luat pe urâtul de fecioru-su şi s-a dus cu el la frunză pe care şedea Degeţica. Voiau să-i ia pătucul şi să-l ducă în odaia în care aveau să stea însurăţeii; după aceea aveau s-o ia şi pe dânsa. Broasca s-a închinat adânc în apă înaintea ei şi i-a spus:

        - Uite pe fecioru-meu! Ai să te măriţi cu el şi aveţi să trăiţi amândoi colo, jos, în mâl, într-o locuinţă straşnică.

        - Cuac! Cuac! Cuac!, atâta a spus feciorul broaştei.

Au luat pătucul şi au plecat cu el; şi Degeţica a rămas singurică pe frunza cea verde şi a început să plângă iar şi mai tare, pentru că nu-i plăcea să stea în mâl cu broasca aceea urâtă şi nici să se mărite cu urâtul de fecioru-su. Peştişorii care înotau prin apă o văzuseră pe broască şi auziseră ce spusese, de aceea scoaseră acum cu toţii capul din apă să vadă şi ei pe fetiţă. Au văzut cât e de drăgălaşă şi le-a părut rău că trebuie să se ducă cu broasca jos în mâl. Nu! Asta nu trebuia să se întâmple! S-au strâns cu toţii în apă, lângă lujerul cel verde al frunzei, l-au ros cu dinţii şi frunza s-a desprins şi a început să meargă pe apă în jos cu Degeţica pe ea, departe, departe, acolo unde broasca nu putea s-o mai ajungă.

        Degeţica a trecut aşa pe lângă o mulţime de oraşe şi păsărelele şedeau în copaci, pe mal, o vedeau şi cântau:

        - Ce fetiţă drăgălaşă!

Frunza mergea cu ea pe apă tot mai departe şi mai departe, până a ieşit din hotarele ţării aceleia. Un fluture frumuşel şi alb tot zbura pe lângă ea şi de la o vreme s-a lăsat pe frunză, pentru că Degeţica îi plăcea. Fetiţa era foarte veselă. Acuma broasca nu mai putea s-o ajungă şi era aşa de frumos pe unde mergea; soarele bătea în apă şi apa strălucea de parcă era de aur. Degeţica şi-a desprins cingătoarea, cu un capăt a legat fluturele şi cu celălalt capăt l-a legat de frunză; acuma frunza mergea şi mai repede, şi ea la fel, că doar şedea pe frunză.

        Şi cum mergea aşa, numai iată că vine-n zbor un cărăbuş şi cum o zăreşte se repede, îi prinde trupul mlădios cu labele lui şi zboară cu ea şi se aşează într-un copac. Iar frunza de nufăr s-a dus mai departe pe apă şi fluturele cu ea, fiindcă era legat de frunză şi nu se putea desprinde.

        Mult s-a mai speriat săraca Degeţica atunci când cărăbuşul a zburat cu ea în copac! Dar mai cu seamă era necăjită când se gândea la fluturele cel frumos cu aripi albe pe care-l legase de frunză. Dacă nu se dezleagă, atunci moare de foame. Dar cărăbuşului nu-i păsa de asta. S-a aşezat cu dânsa pe frunza cea lată a copacului, i-a dat suc de flori să mănânce şi i-a spus că-i drăgălaşă, cu toate că nu seamănă deloc cu un cărăbuş. Au venit s-o vadă şi ceilalţi cărăbuşi care locuiau în copac; s-au uitat la dânsa, iar domnişoarele cărăbuşe au strâmbat din antene şi au spus:

        - Are numai două picioare. Vai de ea!

        - Şi nu are antene! Spuse alta.

        - Şi uite ce subţire e la mijloc! Parc-ar fi om! Vai, ce urâtă-i! Aşa spuneau toate cărăbuşoaicele şi totuşi Degeţica era atât de drăgălaşă!

Drăgălaşă i se păruse şi cărăbuşului care o răpise, dar fiindcă toţi ceilalţi ziceau că-i urâtă, a început şi el să creadă că-i urâtă şi nu i-a mai plăcut şi i-a zis să se ducă unde-o vedea cu ochii. Au luat-o, au dat-o jos din copac şi au pus-o pe un bănuţel, şi ea a început să plângă şi să se tânguie că-i aşa de urâtă şi cărăbuşii au alungat-o; dar ea nu era urâtă, era cea mai drăgălaşă fetiţă care se poate închipui, gingaşă şi luminoasă ca o petală de trandafir.

        Şi biata Degeţica a stat toată vara singură în pădurea cea mare. Şi-a împletit un pat din fire de iarbă şi l-a agăţat sub o frunză de brustur, aşa că acuma nu se mai temea de ploaie. De mâncare avea dulceaţa florilor şi bea roua adunată dimineaţa pe frunze. Aşa au trecut vara şi toamna. Dar după aceea a venit iarna, iarna rece şi lungă. Toate păsările care cântaseră atât de frumos în preajma ei au plecat, copacii şi florile s-au uscat; frunza cea mare de brustur sub care se adăpostise s-a zbârcit şi s-a scorojit, până n-a mai rămas din ea decât un lujer galben şi veşted. Degeţica dârdâia cumplit de frig, pentru că hainele ei se rupseseră şi pentru că era atât de gingaşă şi de subţirică încât nu se putea să nu-i fie frig. A început să ningă şi fiecare fulg care cădea peste ea era greu cum ar fi fost o lopată de zăpadă aruncată peste noi, fiindcă noi suntem mari, dar ea era numai cât o jumătate de deget. Atunci ce să facă şi ea? Şi-a pus în spate o frunză uscată, dar tot nu se putea încălzi şi dârdâia întruna de frig.

        Chiar la marginea pădurii în care stătea era un lan mare de grâu. Grâul fusese secerat de mult şi acuma nu mai rămăsese decât o mirişte. Dar Degeţicăi miriştea i se păru mare cât o pădure. A luat-o şi ea prin mirişte şi a tot mers tremurând de frig până a ajuns la uşa şoarecelui de câmp, care îşi avea aici locuinţa. Era o hrubă în pământ, caldă şi plăcută; şoarecele avea o bucătărie straşnică şi o cămară plină de grâu. Degeţica s-a oprit la uşă ca o fetiţă cerşetoare şi s-a rugat să-i dea şi ei o bucăţică dintr-un bob de grâu, că nu mâncase de două zile nimic.

        - Săraca de tine! A zis şoarecele, care era un şoarece de treabă. Hai, intră şi te-ncălzeşte şi stai la masă cu mine. Şi fiindcă fetiţa i-a plăcut, i-a spus: ştii ce, stai la mine toată iarna! Ai să-mi deretici prin casă şi ai să-mi spui poveşti, că-mi plac poveştile.

        Degeţica a făcut cum i-a spus şoarecele şi i-a mers foarte bine. Într-o zi, şoarecele îi spuse:

        - Azi avem un musafir, un vecin de-al meu care vine în vizită o dată pe săptămână. E mai bogat decât mine, are o mulţime de odăi şi o blană neagră, frumoasă. Dacă poţi să te măriţi cu el, atunci halal de tine; atâta numai că nu vede. Să-i spui cele mai frumoase poveşti pe care le ştii.

Dar Degeţicăi numai de asta nu-i ardea. Vecinul era un sobol şi ea nici gând nu avea să se mărite cu el. Sobolul a venit îmbrăcat cu blana lui cea grozavă. Şoarecele nu mai isprăvea cu laudele. Ba că-i bogat şi învăţat, ba că are o casă de douăzeci de ori mai mare decât a lui. Acum, de învăţat o fi fost el învăţat, dar nu putea suferi soarele şi florile cele mai frumoase şi le vorbea de rău, fiindcă nu le văzuse niciodată cum arată la faţă.

        Degeţica n-a avut încotro şi a trebuit să cânte ceva şi a cântat "Mugur, mugur, mugurel" şi alte cântece. Şi sobolul s-a îndrăgostit de dânsa din pricina glasului ei frumos, dar n-a spus deocamdată nimic, că era chibzuit.

        Săpase nu de mult un drum pe sub pământ, de la casa lui până la casa şoarecelui; sobolul a poftit-o pe Degeţica şi pe şoarece să se plimbe prin hrubă asta ori de câte ori ar avea poftă. Le-a mai spus să nu se sperie că în tunelul acela este o pasăre moartă. Era o pasăre cu toate penele pe ea şi cu pliscul întreg; se vede că nu de multă vreme murise şi fusese îngropată chiar acolo, pe unde săpase el drum pe sub pământ.

        Sobolul a luat în gură o bucată de lemn putred, fiindcă lemnul putred luminează în întuneric ca focul, şi a pornit înainte ca să lumineze calea. Când au ajuns la locul unde era pasărea cea moartă, sobolul şi-a ridicat în sus nasul lui butucănos şi a izbit cu el în tavan şi a făcut o gaură mare şi deodată a intrat lumina zilei în hrubă. Jos zăcea o rândunică moartă, cu aripile strâns lipite de coaste, cu picioarele zgârcite şi cu capul înfundat în pene. Săraca pasăre murise de frig, fără îndoială. Degeţicăi i-a părut rău fiindcă îi erau dragi păsărele, toată vara îi cântaseră şi ciripiseră în preajma ei. Sobolul însă a împins pasărea cu picioarele lui scurte şi a spus:

        - Acuma nu mai cântă! Rău e să te naşti pasăre! Mulţumesc lui Dumnezeu că copiii mei n-au să fie aşa! Uite, o pasăre ca asta, nu-i nimic de capul ei; toată vara ciripeşte şi când vine iarna moare de foame.

        - Chiar aşa, că bine spui, se vede că eşti înţelept! Zise şoarecele. Ce folos are pasărea că tot ciripeşte? Când vine iarna n-are ce mânca şi îngheaţă de frig; dar se ţine, mă rog, toată vara cu nasul pe sus!

        Degeţica n-a spus nimic. Dar când sobolul şi cu şoarecele s-au întors cu spatele, ea a dat într-o parte penele care acopereau capul păsării şi a sărutat rândunica pe ochii ei închişi. "Poate că tocmai ea mi-a cântat aşa de frumos astă-vară, se gândi Degeţica. Multă bucurie mi-a făcut biata păsărică!"

        Sobolul a astupat gaura pe care venea lumina şi apoi i-a dus pe şoarece şi pe Degeţica până acasă. Noaptea, Degeţica n-a putut să doarmă, se tot gândea la păsărica moartă. S-a sculat din pat şi a împletit din fân un covor mare şi frumos. Apoi s-a dus la pasăre şi a acoperit-o cu covorul şi a mai luat şi nişte bumbac moale pe care-l găsise prin cămara şoarecelui şi a învelit pasărea cu bumbac, ca să-i fie cald.

        - Rămâi cu bine, păsărică drăgălaşă! Spuse ea. Îţi mulţumesc că ai cântat aşa de frumos astă-vară, când copacii erau verzi şi ne încălzea soarele.

        Şi fetiţa şi-a lipit obrazul de pieptul păsării şi deodată a tresărit speriată, fiindcă i s-a părut că înăuntru bătea ceva. Inima păsării bătea. Rândunica nu murise, era numai amorţită şi acuma se încălzise şi îşi venise iar în fire.

        Toamna, toate rândunelele pleacă în ţările calde; şi dacă vreuna întârzie cu plecarea, o prinde frigul, amorţeşte şi cade jos şi o acoperă zăpada. Degeţica nu ştia ce să facă fiindcă, faţă de ea, pasărea era grozav de mare, totuşi şi-a luat inima în dinţi, a îngrămădit bumbacul de jur împrejurul rândunelei şi a adus o frunză de izmă creaţă, pe care şi-o făcuse plapumă, şi a acoperit capul păsării. În noaptea următoare s-a dus iar la ea; rândunica se trezise din amorţeală, dar era slăbită tare. Numai o clipă a deschis ochii şi s-a uitat la Degeţica; fetiţa sta în faţa ei cu o bucăţică de lemn putred în mână, că altă lampă n-avea.

        - Îţi mulţumesc, fetiţă drăgălaşă - a spus rândunica beteagă. M-am încălzit de minune, am să prind iar putere şi am să pot să ies de-aici şi să zbor la lumina caldă a soarelui.

        - Vai! A spus Degeţica. Afară e frig şi ninge! Mai bine stai aici, în pătuţul tău cald, şi eu am să te îngrijesc.

Şi a adus rândunelei apă într-o petală şi rândunica a băut şi i-a povestit cum şi-a zgâriat aripa într-un scai şi de aceea n-a mai putut să zboare repede cum zburau celelalte rândunele, care au plecat departe, departe, în ţările calde. De oboseală, a căzut jos. Mai mult de-atâta nu-şi aducea aminte şi nici nu ştia cum ajunsese aici.

        Rândunica a stat toată iarna în boştiură şi Degeţica o-ngrijea şi-i era tare dragă; iar sobolul şi cu şoarecele n-au aflat nimic de asta, şi mai bine că n-au aflat, fiindcă nu puteau s-o sufere pe biata rândunică.

        Când a sosit primăvara şi soarele a dezmorţit pământul, rândunica şi-a luat rămas-bun de la Degeţica; fetiţa a destupat gaura din tavan pe care o făcuse sobolul. Soarele a pătruns înăuntru până la ele şi rândunica a întrebat-o pe Degeţica dacă n-ar vrea să vină şi ea; ar lua-o în spate şi ar zbura cu ea până la pădurea cea verde. Degeţica însă s-a gândit că, dacă ea ar pleca, şoarecele cel bătrân care o găzduise ar fi foarte necăjit din cauza asta şi a apus:

        - Nu, nu pot.

        - Atunci rămâi cu bine, rămâi cu bine, fetiţă drăgălaşă şi bună! A spus rândunica şi a ieşit în zbor afară, la lumina soarelui. Degeţica s-a uitat după ea şi i-au dat lacrimile, pentru că-i era dragă rândunica.

        - Cirip, cirip! A început să cânte pasărea şi s-a dus în zbor în pădure. Degeţica era tare necăjită. Nu avea voie să iasă şi ea, să se încălzească la soare. Grâul care fusese semănat pe ogorul de deasupra casei şoricelului a răsărit şi a crescut înalt şi lanul era acum ca o pădure deasă pentru biata fetiţă.

        - Vara asta trebuie să-ţi întocmeşti zestrea, i-a spus şoarecele. (Vecinul, sobolul cel urâcios cu blana neagră, o ceruse în căsătorie.) Trebuie să ai de toate, şi lână, şi pânză, să nu-ţi lipsească nimic când te măriţi cu sobolul.

        Degeţica a trebuit să se apuce de tors şi şoarecele a tocmit patru omizi care ţeseau zi şi noapte. În fiecare seară venea la ea sobolul şi stăteau de vorbă. Spunea că pe la sfârşitul verii soarele n-are să fie aşa de fierbinte ca acuma, când de dogoarea lui pământul se face tare ca piatra; şi mai spunea că, după ce s-o călători vara, are să se însoare cu Degeţica. Dar Degeţica nu se bucura deloc, fiindcă sobolul era urâcios şi ea nu putea să-l sufere. În fiecare dimineaţă, când răsărea soarele, şi în fiecare seară, când asfinţea, se strecura pe uşă afară şi, când vântul dădea într-o parte spicele şi se putea zări cerul albastru, ea se gândea că afară e frumos şi e lumină. Şi îi era dor de rândunică, prietena ei de astă-primăvară. Dar rândunica nu se zărea nicăieri; de bună seamă că se dusese departe, în pădurea cea frumoasă şi verde.

        Când a venit toamna, Degeţica a fost şi ea gata cu zestrea.

        - De azi într-o lună e nunta, a spus şoarecele.

Când a auzit asta Degeţica început să plângă şi a spus că nu vrea să se mărite cu sobolul cel urâcios.

        - Nu mai tot vorbi degeaba, a spus şoarecele. Să nu fi încăpăţânată, că să ştii că te muşc cu dinţii mei cei albi şi ascuţiţi! Auzi colo! Un bărbat aşa de chipeş! Nici regina nu are o blană aşa de frumoasă ca el! Şi ce bucătărie are! Şi cămara i-i plină de bunătăţi! Mai bine mulţumeşte lui Dumnezeu că ţi-a dat asemenea bărbat!

        Şi aşa, iaca, a sosit şi ziua nunţii. Sobolul a venit s-o ia pe Degeţica; de acum înainte va trebui să stea cu dânsul în adâncimile pământului şi să nu mai vadă niciodată soarele, pentru că sobolul nu putea suferi soarele. Biata fată era tare amărâtă; trebuia să-şi ia rămas-bun de la soare pe vecie. Cât şezuse la şoarece, putuse ieşi măcar de la uşă să se uite la soare.

        - Rămâi cu bine, soare! Spuse ea. Îşi ridică braţele la cer şi făcu câţiva paşi de la uşă mai încolo, fiindcă acuma grâul fusese secerat şi rămăsese numai miriştea. Rămâi cu bine, rămâi cu bine!, rosti ea din nou şi luă în braţe o floricică roşie, o sărută şi îi spuse: Floricică dragă, când o vezi pe rândunică, spune-i rămas-bun de la mine.

        - Chiu-chiu-chiu, auzi ea deodată deasupra capului şi, când s-a uitat, ce să vadă? Tocmai rândunica! Mult s-a mai bucurat pasărea când a văzut-o pe fetiţă! Degeţica i-a povestit tot ce i s-a întâmplat, că trebuie să se mărite cu sobolul cel urâcios, că de-acum înainte are să stea într-o hrubă în pământ şi n-are să mai vadă niciodată soarele. Şi, spunând toate acestea, începu să plângă.

        - Uite ce, a spus rândunica, acuşi vine iarna şi eu mă duc în ţările calde; nu vrei să vii cu mine? Te iau în spate. Numai să te legi de mine cu cingătoarea; şi aşa scăpăm şi de sobolul cel urâcios şi de hruba lui şi plecăm departe, peste munţi, în ţările calde, unde soarele străluceşte mai tare decât aici şi toată vremea e numai vară şi sunt o mulţime de flori frumoase. Hai cu mine, Degeţică scumpă, tu, care m-ai scăpat de la moarte când zăceam în hrubă!

        - Da, vin cu tine, a spus Degeţica şi atunci rândunica a luat-o în spate. Fetiţa şi-a întins picioarele pe aripile păsării, s-a legat strâns cu cingătoarea de-o pană mai tare şi rândunica s-a ridicat în înaltul cerului, peste păduri şi peste ape, sus, deasupra munţilor celor mari, pe care-i veşnic zăpadă. Degeţicăi îi era frig, dar s-a băgat pe sub penele calde ale păsării şi a rămas numai cu capul afară, ca să vadă toate minunăţiile peste care zbura.

        Şi au mers tot aşa până au ajuns în ţările calde. Acolo soarele strălucea mult mai tare şi erau o mulţime de podgorii cu struguri galbeni şi negri. Erau păduri de lămâi şi de portocali, mirosea a cimbrişor şi a mentă creaţă şi copiii se jucau şi alergau după fluturi mari, cu aripi pestriţe. Rândunica însă nu s-a oprit şi a mers în zbor mai departe şi locurile erau tot mai frumoase. Şi au mers ele tot aşa până au ajuns la marginea mării albastre; pe ţărm, printre copacii verzi şi frumoşi, se ridica un palat de marmură albă, din vremuri străvechi.

        Viţa-de-vie se căţăra pe stâlpii înalţi şi albi şi pe creştetul stâlpilor erau o mulţime de cuiburi de rândunică şi un cuib era chiar al rândunicii care o ducea în spate pe Degeţica.

        - Aici stau eu, a spus rândunica. Uite, jos sunt o mulţime de flori; eu am să te aşez pe una din ele şi ai să stai acolo, vrei?

        - Da, minunat! A spus Degeţica şi a bătut din palme de bucurie.

        Jos era un stâlp alb, din marmură, care se răsturnase şi se spărsese în trei bucăţi; printre bucăţile de marmură creşteau nişte flori mari şi albe. Rândunica s-a lăsat în jos şi a aşezat-o pe fetiţă pe o petală. Dar ce s-a mai minunat fetiţa! Drept în mijlocul florii şedea un omuleţ, şi era aşa de alb şi de străveziu, parcă ar fi fost de sticlă. Pe cap purta o coroană de aur şi la umeri avea aripi şi nu era mai înalt decât Degeţica. Omuleţul era spiriduşul florii. În fiecare floare era câte un spiriduş sau câte o zână mititică; acesta însă era craiul tuturor.

        - Doamne, cât e de frumos! Spuse Degeţica rândunicii în şoaptă.

Craiul florilor s-a speriat când a văzut-o pe rândunică, fiindcă faţă de el, aşa de mic şi de gingaş, era ca un vultur uriaş. Când însă a văzut-o pe Degeţica, s-a bucurat grozav; era fata cea mai frumoasă pe care o văzuse vreodată. Repede şi-a luat coroana de aur de pe cap şi i-a pus-o ei; apoi a întrebat-o cum o cheamă şi dacă vrea să-i fie soţie şi crăiasă a florilor. Nu semăna deloc cu feciorul broaştei şi nici cu sobolul cel cu blana neagră. Degeţica i-a răspuns craiului cel frumos că vrea, şi atunci din fiecare floare s-a scoborât câte o doamnă sau câte un domn, şi toţi erau aşa de drăgălaşi că nu-ţi mai luai ochii de la dânşii. Şi fiecare i-a adus Degeţicăi câte un dar; cel mai straşnic din toate darurile a fost o pereche de aripi pe care i le-a adus o muscă mare şi albă. I le-a prins Degeţicăi de spate şi acuma putea şi ea să zboare din floare în floare. Toţi s-au bucurat grozav şi rândunica şedea sus în cuib şi le cânta cum ştia ea mai bine; dar în inima ei era mâhnită, pentru că Degeţica îi era dragă şi n-ar fi vrut să se despartă de ea niciodată.

        - Nu trebuie să te mai cheme Degeţica, i-a spus fetiţei craiul florilor. E un nume urât şi tu eşti frumoasă. Avem să-ţi spunem Maia.

        - Rămâi cu bine, rămâi cu bine! A spus rândunica şi a plecat în zbor iarăşi înapoi, în Danemarca; acolo îşi avea ea un cuib, chiar la fereastra omului care ştie să spună poveşti frumoase. Şi de la el am aflat toată povestea.

Nebunul Cu Ochii Inchisi

Pasarea Colibri - Nebunul Cu Ochii Inchisi

1. Pe un munte intr-o tara foarte indepartata
Sta un om cu ochii-nchisi si spune ce ne asteapta.
Lumea nu-l asculta, il crede un nebun
Caci vorbele lui sunt ca niste lovituri de tun.

R. El sta singur si linistit
Dar in ochii lui inchisi
Vede a lumii asfintit
Nebunul cu ochii lui inchisi.

2. Zilele trec una dupa alta sus pe munte
Si vocea lui se aude clar spunand foarte multe.
Lumea cea ïntreaga se opreste sa-l asculte
Il crede un nebun ce-ndruga multe vorbe absurde.

duminică, 26 mai 2013

Gânduri de seară............

***********************************************************


***********************************************************


*********************************************************** ***********************************************************
"Sunt curat la trup, curat la suflet,
Vreau să înţeleg şi să iubesc,
Nu contează cât de lung am părul,
Important e cât şi cum gândesc.

Simt în trup pletoşii de altădată,
Firea mea e saltul omenesc,
Nu contează cât de lung am părul,
Important e cât şi cum gândesc.

Lume, lume, soro lume,
De ce eşti prea rea de gură?
De ce ne priveşti cu ură?
Vinovaţii fără vină
Cer să se facă lumină.

Vreau să-înalţ castele de gândire,
Vreau să fiu lăsat să simt cum cresc,
Nu contează cât de lung am părul,
Mai presus e cât şi cum gândesc.

Nu e loc de noi în lumea voastră,
Nu-s din noi acei ce ne muncesc,
Şi ţin cont de cât de lung am părul,
Nu de cum şi cât de mult gândesc.

Hei, voi neatenţi la soarta noastră,
Hei, voi ce ne credeţi pui de drac,
Gândurile voastre sunt şi ale noastre,
Gusturile însă nu ne plac.

Hei, voi care-aţi fost odată tineri,
Hei, voi care ştiţi ce-i omenesc,
Nu contează cât de lung am părul,
Mai presus e cât şi cum gândesc."(Dorin Liviu Zaharia)


26 mai 2013 by Viorica Crainic

 Bine v - am regăsit!

"Eşecul este singură oportunitate pentru a o lua de la capăt într-un mod mai inteligent."

   (Henry Ford)

   

Ana Maria Brânză a câştigat Grand Prix-ul de spadă de la Havana.

FELICITĂRI!

Scrimera Ana Maria Brânză a câştigat, vineri seară, primul loc la Grand Prix-ul feminin de spadă de la Havana, etapă de Cupă Mondială, după ce a trecut de sportiva din Ungaria, Emese Szasz, scor 15-10.
"Sunt foarte fericită pentru că până acum a avut un sezon foarte mult, mai ales că în 2012 nu am avut rezultate favorabile. Mereu concurez foarte bine la Havana, unde am mai câştigat şi în alte dăţi", a declarat Ana Maria Brânza.

PDL,  la 20 de ani.

Democrat liberalii dau petrecere astăzi. Pentru că se împlinesc 20 de ani de la înființarea partidului, liderii PDL se vor reuni, în această după-amiază, la sediul central din Modrogan pentru a marca momentul.
La "Ziua Partidului Democrat Liberal" vor fi prezenţi preşedintele PDL, Vasile Blaga, membrii conducerii centrale a partidului, lideri centrali şi locali, parlamentari, tineri democrat-liberali, membri şi simpatizanţi ai PDL.
După ce președintele PDL va susține un discurs, va avea loc premierea unor organizații și membrii ai PDL și înscrierea unor noi membri.Seara se va încheia cu promovarea unor produse culinare tradiţionale româneşti din diferite regiuni ale ţării și o petrecere.

Mihai Răzvan Ungureanu : De la PDL nu am primit răspunsuri concludente.

"Am anunţat că 25 mai 2013 înseamnă încheierea primei etape de dialog politic pe care îl purtăm cu lideri ai diferitelor formaţiuni din dreapta. Am avut discuţii cu preşedintele PDL, Vasile Blaga, nu am primit răspunsuri concludente. PDL, potrivit răspunsurilor sale, trece printr-o etapă de reorganizare. Sper ca această etapă de reorganizare să nu dureze până în 2016, să se încheie repede fiindcă timpul presează, iar 2014 este mâine", a spus Mihai Răzvan Ungureanu.

"Cine nu câştigă în 2014 nu câştigă nici în 2016. 2014 este prilejul reechilibrării vieţii politice în România. Este prilejul colaborării pentru a obţine o listă comună pentru europarlamentare compusă din nume credibile, nu din clientelă de partid, capabilă să reprezinte dreapta românească şi România în Parlamentul European şi în toate celelalte comisii ale Parlamentului. PPE se sprijină şi doreşte reprezentare consistentă a partidelor din dreapta eşichierului românesc la Bruxelles, dar o reprezentare competentă, nu imobilă, care să facă în egală măsură cinste României şi Europei", a declarat Mihai Răzvan Ungureanu.

"Oferta noastră e făcută şi cine doreşte să îşi conducă acţiunea politică potrivit acestei oferte este binevenit, cine nu îl chemăm să motiveze acest lucru în public şi să-şi explice refuzul, arătând în felul acesta cetăţenilor români, electoratului de centru-dreapta, motivele pentru unii doresc pur şi simplu să fie de capul lor într-o lume care cere unitate. Ştim cu toţii că unirea face puterea. (...) Îi chemăm pe toţi pe aceeaşi orizontală a cooperării politice. Primul pas care trebuie făcut este dialogul. În funcţie de rezultatele dialogului, vom lua o decizie sau alta. Avem şi scenariu de vreme rea, dar ar fi păcat să se întâmple acest lucru", a declarat Mihai Răzvan Ungureanu.

Cristi Preda : Merg în Mişcarea Populară dacă acolo vor fi suporterii lui Băsescu.

Europarlamentarul PDL Cristian Preda a declarat , că înfiinţarea Partidului Mişcarea Populară e o reacţie de alternativă la un "PDL care este leşinat", iar dacă în această formaţiune se vor reuni suporterii lui Traian Băsescu, iar PDL îşi menţine linia actuală, se va alătura Mişcării. "Apariţia unui asemenea partid este o reacţie la slăbiciunile pe care le-a arătat PDL, e o alternativă la PDL", a declarat europarlamentarul democrat-liberal.
"Dacă Mişcarea Populară îi va aduna pe suporterii lui Traian Băsescu, iar PDL va continua să se opună preşedintelui, mă voi regăsi în mod cert în Mişcarea Populară. Dincolo de faptul că se doreşte o alternativă la un PDL care este leşinat în acest moment, dacă dincolo de asta Mişcarea Populară va aduna suporterii lui Traian Băsescu, iar PDL va rămâne un partid anti-Băsescu, evident că mă voi regăsi în Mişcarea Populară", a răspuns europarlamentarul PDL.

Trei membri PNL Mehedinţi  propuşi pentru excludere.

Biroul Permanent Judeţean al filialei PNL Mehedinţi, întrunit sâmbăta, a decis să propună conducerii centrale a formaţiunii excluderea din partid a trei membri: vicepreşedintele Consiliului Judeţean, un consilier local şi fostului lider al organizaţiei.
Preşedintele interimar al PNL Mehedinţi, Marcel Vela, care este vicepreşedinte executiv al PNL şi primarul municipiului Caransebeş, a confirmat întrunirea Biroului Permanent Judeţean, menţionând că el nu a participat la şedinţă.
"Astăzi, sâmbăta, 25 mai, a avut loc o şedinţă a Biroului Politic Interimar al filialei PNL Mehedinţi, la solicitarea domnului deputat Viorel Palasca. Nu am putut participa la această întâlnire, deoarece ca ofiţer de stare civilă am avut de cununat mai mulţi tineri care s-au căsătorit astăzi la Primăria Caransebeş. Am luat act ca, la propunerea domnului preşedinte al PNL Drobeta Turnu Severin, domnul viceprimar Dan Carjan, au fost aprobaţi pentru a fi excluşi trei membri ai organizaţiei municipale, cu o largă majoritate de voturi. În consecinţă, această decizie democratică a conducerii PNL Mehedinţi va fi pusă în aplicare şi la nivel central, conform Statutului, în cel mai scurt timp", a spus Vela.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adraiana Badanoiu a declarat că a aflat din presă despre propunerea de excludere şi că este "consternată".

"Sunt consternată. Am aflat din presă. Nu-i cunosc pe cei din actualul Birou Permanent Judeţean, unii sunt foşti membri PDL care au venit la PNL. Nu m-a invitat nimeni să-mi spun punctul de vedere. Sunt consternată de colegii mei, Daniel Carjan, Viorel Palasca şi Virgil Popescu, cum dau la o parte oameni ca Liviu Mazilu, care au dovedit că sunt lideri prin rezultatele pe care le-au avut", a spus Badanoiu, adăugând că nu ştie motivele pentru care s-a decis excluderea sa şi că nu Biroul Permanent Judeţean ar fi trebuit să aprobe excluderea sa, ci Delegaţia Permanenta Judeţeană, din care face parte.

DNA : Mariana Câmpeanu ştia de ŞPAGA luată de subordonaţii din Ministerul Muncii.

Potrivit unor interceptări ale DNA citate de Realitatea TV, Mariana Câmpeanu ştia că fostul său director său de cabinet, Iuliana Coruţ, şi alte patru persoane, printre care Paula Mănuceanu, fost consilier la acelaşi cabinet, şi Cristiana Bigan, funcţionar public în cadrul unei autorităţi naţionale, primeau mită ca să permită accesul unei persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii.
Mai exact, din rechizitoriul DNA reiese că Mariana Câmpeanu ştia de şpagă şi ”a râs cu gura până la urechi”: ”Azi i-am povestit, de dimineaţă lu’ doamnă, râdea doamna cu gura până la urechi! I-am spus: DOAMNA MINISTRU, de ce râdeţi că n-a fost chiar aşa uşor?”
Ministrul Mariana Câmpeanu a negat că ar fi ştiut că angajaţii din Ministerul Muncii luau mită, aşa cum se înţelege din rechizitoriul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
"Nu ştiu de nici un fel de concurs aranjat. Mai mult decât atât, niciodată nu aş accepta aşa ceva. Nu ştiu despre acea conversaţie. Nu m-a întrebat nimeni nimic, nu ştiu nimic, despre niciun aranjament şi de nici o mită. Ce cer este ca justiţia să-şi facă datoria", a spus ministrul Muncii.

IGPR: 121 de persoane suspectate de infracţiuni economice, depistate în ultima săptămână.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor, sub coordonarea Direcţiei de Investigarea Fraudelor din IGPR, în urma activităţilor desfăşurate în perioada 17 - 23 mai, au depistat 125 de infracţiuni economice. Dintre acestea, 65 au fost infracţiuni de evaziune fiscală, 12 - înşelăciuni în relaţiile comerciale, 11 - infracţiuni de contrabandă, iar opt - delapidări.
Poliţiştii au mai constatat şase fapte de corupţie şi tot atâtea abuzuri în serviciu.

Liviu Dragnea: Posturile vacante din sistemul bugetar vor fi desfiinţate.

"Mai avem o discuţie 'foarte simplă' cu câţiva miniştri după care vom introduce regula de 1 la 1. Problema este că în România sunt câteva primării care din cauza regulii de 1 la 7 au ajuns în situaţia de a avea trei sau patru angajaţi. Pentru primăriile care au un număr mic de angajaţi vom aduce aproape o mie de posturi pentru a avea îndeplinit normativul minim de personal şi pentru că ele să funcţioneze'', a declarat, sâmbătă, la Tulcea, într-o conferinţă de presă, vicepremierul Liviu Dragnea.
"Nu putem declanşa o mărire de salarii până nu ducem la capăt procesul de restructurare la nivel general, reaşezarea sistemului public şi reducerea cheltuielilor de personal. Sper să finalizăm acest proces într-o lună şi apoi vom putea discuta pentru anul viitor despre o reaşezare a lefurilor în interiorul aceleiaşi anvelope salariale, dar cu un număr de salariaţi mai scăzut'', a conchis vicepremierul Liviu Dragnea

Ministerul Economiei aşteaptă oferte pentru Cupru Min până în 10 iunie.

Ministerul Economiei va accepta "orice metodă prevăzută de lege" pentru atragerea de investiţii la producătorul de cupru Cupru Min Abrud şi aşteaptă de la eventualii investitori interesaţi să transmită scrisori de interes până în 10 iunie. Realizarea procesului de atragere de investiţii se va face prin orice metodă prevăzută de lege (asociere în participaţiune, cooperare, etc.), suma obţinută de la investitorul selectat urmând a fi utilizată pentru efectuarea investiţiilor de mediu, dotarea tehnologică a societăţii, deschiderea de noi fronturi de lucru şi capital de lucru", potrivit unui anunţ al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), organismul prin care este derulat acest proces.
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, spunea în 9 mai că instituţia a primit şase oferte pentru Cupru Min, din partea unor mari companii din industria cuprului, din Rusia, Europa şi America de Nord.

Tabără de romi în centrul Londrei.

Un grup de 30 de romi români s-a instalat pe o stradă exclusivistă din Londra, tabăra lor precară contrastând puternic cu împrejurimile şi nemulţumind populaţia locală.
Daily Mail publică un nou reportaj "idilic" pe tema imigranţilor din România, fără a face deosebirea, o dată în plus, între romi şi români. De această dată, jurnaliştii britanici au realizat un reportaj în mijlocul şatrei răsărite în inima Londrei, în Park Lane, în apropiere de exclusivistul Marble Arch.
"Regina îşi ajută şi îşi protejează oamenii. Îi pasă de oamenii ei, toată lumea ştie asta. Acesta este motivul pentru care am venit din România, ca să ne poate ajuta."
"Vrem să găsim de lucru. Noi nu am venit aici să comitem infracțiuni sau să cerșim. Deoacmdată, singurul lucru pe care îl facem toată ziua este să căutăm hrană în coșurile de gunoi. Sperăm că cineva din guvernul să intervină și să ne dea de lucru și adăpost, undeva unde să trăim!, dclară un bărbat în vârstă de 52 de ani, care se erijează în liderul grupului.

Manifestaţie la Paris împotriva expulzării romilor.

Câteva sute de persoane au manifestat sâmbătă la Paris pentru a cere Guvernului socialist să îşi modifice politica faţă de romi, deplângând "expulzările care se succedă".
Manifestanţii, majoritatea familii de romi, dar şi reprezentanţi ai unor asociaţii şi organizaţii politice, au fost în număr de 450, potrivit poliţiei, şi 1.000 potrivit organizatorilor.
Ei au defilat în linişte în spatele unui banner pe care se putea citi: "Astăzi romii şi mâine cine? Opriţi rasismul! Egalitate în drepturi".
"Nu expulzărilor fără asigurarea unor locuinţe", "romii cetăţeni europeni" au fost câteva sloganuri. Printre manifestanţi, o fetiţă purta îmbrăcăminte pe care se putea citi: "Nu vreau să fiu expulzată".
"În Franţa, este scris Libertate, egalitate, fraternitate. Dar îmi este greu să cred. Nu sunt un hoţ, nu creez probleme. Vreau doar să trăiesc liniştit aici şi să muncesc. În loc de asta, mi se sparge baracă, sunt insultat", a afirmat pentru AFP Boţi Sorin, un rom în vârstă de 38 de ani, care locuieşte într-o tabără din Saint-Denis, în apropiere de Paris.
În 2012, Franţa a expulzat 12.800 de români şi bulgari dintr-un număr record de aproape 37.000 de repatrieri.

Zeci de tinere au protestat la Paris faţă de mişcarea Femen.

Câteva zeci de tinere s-au reunit sâmbătă după-amiază la Paris pentru a denunţa "metodele totalitare şi manipulatoare" ale mişcării feministe radicale Femen.
Manifestantele, majoritatea îmbrăcate în fuste albe, voiau să se îndrepte spre sediul Femen, din nordul Parisului, dar au fost împiedicate de o impresionantă desfăşurare de forţe a jandarmeriei.
"Femeia are demnitatea ei, aceasta nu înseamnă exhibiţionism şi isterie (...). Ne opunem astfel Femen care, precum câinii de gardă, sunt la ordinele unei ideologii care subminează bazele societăţii noastre şi sfidează valorile noastre", potrivit unui comunicat distribuit de manifestante.

Un cercetător american susţine că există viaţă după moarte.

Robert Lanza, cercetător la Advanced Cell Technology, a ajuns prin observaţii legate de fizica cuantică la concluzia că, practic, moartea nu există, având în vedere cei 20 de waţi rămaşi în urma fiecărei persoane decedate.
 Lanza este un adept al teoriei multiversului, fiind convins că există un număr infinit de universuri, care există simultan şi cuprind toate variantele unui anumit eveniment.
Cercetătorul susţine că, atunci când un om moare, cei 20 de waţi de energie informaţională trec într-un univers paralel. Practic, descoperirea lui Lanza s-ar traduce prin sintagma „nimic nu se pierde, totul se transformă”

ŞTIRI METEO

 LUNI  27 MAI 2013

În nordul, vestul şi centrul ţ[râi vremea va fi răcoroasă, cerul va prezenta înnorări, local va ploua, iar cantităţile de apă pot fi însemnate. În restul teritoriului valorile termice vor fi apropiate de mediile climatologice ale perioadei, cerul va fi variabil, iar ploile se vor semnala doar izolat. Vântul va sufla moderat, cu intensificări locale în cursul zilei în majoritatea regiunilor. Temperaturile maxime se vor încadra între 14 şi 24 de grade, iar cele minime între 5 şi 15 grade, uşor mai coborâte în depresiuni.Presiunea atmosferică va fi în creştere.

PERSONALITĂŢI

"Prin ce iaduri trebuie să mai treacă omul până să înţeleagă că nu el se face pe sine?"

Martin Heidegger

Martin Heidegger (n. 26 septembrie 1889, Meßkirch/Baden - d. 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau) a fost un unul din cei mai importanți filozofi germani din secolul al XX-lea. Lucrarea sa capitală, "Sein und Zeit" ("Ființă și timp", 1927), a contribuit la reconsiderarea fenomenologiei. Opera sa a exercitat o influență hotărâtoare asupra gândirii unei serii de filozofi ca Hans-Georg Gadamer, Maurice Merleau-Ponty, Jean-Paul Sartre, Emmanuel Levinas, Jacques Derrida și Hannah Arendt.
 În 1913 obține titlul de „doctor în filosofie”. Începând cu anul 1923 este profesor la Universitatea din Marburg, pentru ca în 1928 să fie chemat la Freiburg, ca urmaș al lui Husserl la catedra de filosofie. În 1927 publică lucrarea "Sein und Zeit", în care pune bazele ontologiei fundamentale, prin care se rupe cu tradiția sistemelor ontologice ce dăinuiau încă de la Platon. În 1933, după venirea la putere a lui Hitler, se înscrie în partidul nazist (NSDAP), unde a fost membru din mai 1933 până în mai 1945. Întrebarea dacă această aderare a fost formală sau angajantă ideologic constituie încă o vie dezbatere între comentatorii de astăzi.
Este numit rector al Universității din Freiburg, dar demisionează după un semestru, pentru a se putea consacra sarcinilor didactice. În cuvântările sale publice critică, din punctul său de vedere romantic-conservativ, depersonalizarea și înstrăinarea din societatea modernă. Comportamentul său politic este ambiguu, pe de o parte respinge concepțiile rasiale ale nazismului și se declară împotriva arderii cărților „suspecte” pe teritoriul universității, pe de altă parte nu întreprinde nimic pentru a împiedica antisemitismul în creștere, care afecta o parte din corpul didactic și din studenți. Tinde să se izoleze și organizează seminarii „privatissime” pentru un număr restrâns de doctoranzi aleși după criterii foarte stricte. Printre aceștia s-a nuărat și românul Alexandru Dragomir. Lucrează la a doua sa lucrare fundamentală, Beiträge zur Philosophie („Contribuții la filosofie”), care va apărea abia postum, în 1989. După sfârșitul războiului este supus procesului de „denazificare” și suspendat de la universitate. În 1950 este reintegrat în corpul universitar; doi ani mai târziu este pensionat. În 1974 începe editarea operelor sale complete în peste 100 de volume.
Heidegger a murit la 26 mai 1976 la Freiburg.

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  26  MAI......................

Evenimente

    1488: Construirea bisericii „Sf. Gheorghe" de la Voroneț, ctitoria lui Ștefan cel Mare.
    1679: A început construirea ansamblului arhitectural Mânăstirea Cotroceni, ctitorie a lui Șerban Cantacuzino, domn al Munteniei (1678–1688 ); biserica mânăstirii a fost demolată în 1984, reconstrucția ei începând în 2003
    1918: Republica Democratică Georgia și-a declarat independența.
    1920: Constantin Brâncuși a participat, la Paris, la „Festivalul Dada", împreună cu André Gâde, Paul Valéry, F. Léger etc., fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme"
    1941: Al Doilea Război Mondial: Distrugătorul polonez Piorun schimbă focuri cu cuirasatul german Bismarck și își semnalizează poziția către flota britanică, care va reuși să distrugă cu succes mândria flotei germane.
    1969: Programul Apollo: Apollo 10 se întoarce pe Pământ, după un test de succes de opt zile a tuturor componentele necesare pentru viitoarea primă aselenizare cu echipaj uman.
    1986: Comunitatea Europeană adoptă steagul european.

S - a născut în...........

    1602: Philippe de Champaigne, pictor francez (d. 1674)
    1667: Abraham de Moivre, matematician francez (d. 1754)
    1896: Aurel Băeșu, pictor român (d. 1928)
    1917: Mariana Sora, critic literar și eseist (d. 2011)
    1926: Miles Davis, cântăreț american de jazz, compozitor și conducător de orchestră (d. 1991)
    1941: Oana Manolescu, politician român de etnie albaneză
    1942: Corneliu Ioan Dida, politician român

Decese

    1536: Francesco Berni, poet italian (n. 1498)
    1679: Ferdinand Maria, Elector de Bavaria (n. 1636)
    1762: Alexander Gottlieb Baumgarten, filosof german (n. 1714)
    1976: Martin Heidegger, filosof german, reprezentant al existențialismului (n. 1889)
    1997: Cezar Baltag, poet român (n. 1939)
    2008: Sydney Pollack, regizor, producător, actor american (n. 1934)
    2010: Jean Constantin, actor român de teatru și film (n. 1928)



record du monde à vélo-fusée (263 km/h) en France, le Dimanche 19 MAI 2013.

ULUITOR! Un francez a reusit sa atinga viteza de 263km/h mergand cu bicicleta! Vezi cum a fost posibil! Francezul Francois Gissy se poate lauda cu o performanta uluitoare. El a incercat sa depaseasca un record de viteza la mersul cu bicicleta.

Francezul a legat o racheta cu hidrogen de bicicleta sa, si-a pus un costum special si a pornit intr-o cursa nebuna. Viteza pe care a atins-o a fost 263 km/h, cu putin sub recordul mondial detinut de olandezul Fred Robpelberg care a atins 268,8 km/h.

Ion Ratiu definitia democratiei


”Democrația însemnează o înțelegere că omul este în centrul societății. Toate instituțiile se învârt în jurul lui. Democrația însemnează că-l asculți pe om și apoi îi respingi punctul de vedere. Chintesența democrației se poate exrpima printr-o singură frază: Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge pentru ca tu să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.”, spunea Ion Rațiu, candidat la președinția României, în anul 1990. Ion Augustin Nicolae Rațiu s-a născut pe 6 iunie 1917, la Turda. A fost un politician român, reprezentant al Partidului Național Țărănesc (devenit ulterior PNȚCD). Ion Rațiu, membru de seamă al familiei Rațiu, a fost fiul avocatului Dr. Augustin Rațiu din Turda, care la rândul său a fost fiul protopopului greco-catolic al Turzii Nicolae Rațiu (decedat în 1933). Mama sa, Eugenia Rațiu, a fost fiica lui Ion Codru-Drăgușanu. A urmat școala în Turda și Cluj, iar în 1938 a obținut o diplomă în drept de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. În 1943, Rațiu a obținut o diplomă de economie de la Universitatea Cambridge (Anglia). În 1940, Ion Rațiu a fost numit consilier la Delegația română din Londra, sub ministrul Viorel Tilea. Între 1940 și 1990 a locuit în Regatul Unit, unde a înființat (în 1979, împreună cu soția sa, Elisabeth Pilkington ) și finanțat Fundația Rațiu. De asemenea, a fondat în 1984 Uniunea Mondială a Românilor Liberi. După repatriere, în ianuarie 1990, a ajutat la refacerea PNȚ alături de Corneliu Coposu, devenind vicepreședinte al PNȚCD. A candidat la funcția de președinte al României la alegerile din 1990 unde a obținut 4,29 % din voturi și s-a plasat pe locul 3. A fost ales deputat de Cluj din partea PNȚCD la alegerile din 20 mai 1990, respectiv la cele din 1992. În 1996 a fost ales deputat de Arad, tot din partea PNȚCD. În 1991 a înființat ziarul Cotidianul. Are 2 copii: Indrei Rațiu și Nicolae Rațiu. Ion Rațiu a murit la Londra, iar conform dorinței sale, trupul neînsuflețit a fost dus la Turda, spre a fi înmormântat în orașul natal. Ion Rațiu a fost îngropat în cimitirul central din Turda, preotul ortodox al bisericii “Adormirea Maicii Domnului” (Biserica Rățeștilor, ctitorită de familia Rațiu) nedînd permisiunea înhumării sale lângă strămoși, în curtea bisericii, din cauza diferendelor dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma, Ion Rațiu fiind credincios unit. Slujba de prohodire nu a putut fi însă oficiată în biserica ctitorită de familia sa, Biserica Rățeștilor din Turda, din cauza împotrivirii preotului parohiei ortodoxe care ocupă lăcașul din 1948, care a împiedicat accesul clericilor greco-catolici în biserică pentru săvârșirea slujbei de înmormântare conform dorinței defunctului. Astfel slujba prohodului a avut loc în stradă pe un ger pătrunzător.

sâmbătă, 25 mai 2013

Gânduri de seară...........



"O, de-aş ajunge să adorm odată!…
Mă doare ochiul de minuni şi fum.
Vreau să se-ntoarcă toate şi să bată,
să salte inimile vechi din drum.
Lasaţi-mă! De ce mă luaţi pe sus?
Vreau să rămân aici, între vecini.
I-atât de galben cerul spre apus
şi prăbuşit cu clopote pe crini.
Tu cine eşti, care-ai pierdut cadenţa?
Nu mai cunosc pe nimeni, nu mai ştiu
O, cât de mult vă voi iubi absenţa,
femei ce-mi faceţi cerul mai pustiu!
Lăsaţi-mă să stau! Nu vreau nimic
decât să zac la uşa piramidei,
în unghiu-acesta răcoros şi mic,
Cine mă strigă din deşert? Deschide-i!
Şi tu te duci? O, mai rămâi, iubito:
cuprinde-mă, şi stai, şi mai rămâi…
Dar umbra ta de fum de ce-ai grăbit-o?
Dă-mi fumul tău, şi fă-mi-l căpătâi.
Unde dispar atâţia pomi pe rând?
Opreşte-i tu, simun, în pragul zării!
Şi tu te duci?…Simt inima mişcând
ca sepiile verzi pe fundul mării.
Priveşte: peste tot se surpă crengi.
Omida patimei se face flutur,
şi fructele răsună ca tălăngi.
Adio, ceas în care să le scutur…
Şi tu te duci? Îti voi iubi absenţa
şi gura limpede ca un inel.
Femei de aur, iar v-aud cadenţa;
Dar pasul vostru-i gol, şi cad în el.
O, blestemată inimă din mine,
De ce alergi prin colb cu pas târşit?
- Rămâi cu bine.
- Da, rămas cu bine
în jumătatea mea fără sfârşit…
Tu cine eşti, care-ai pierdut iar pasul?
Nu mai cunosc pe nimeni, nu mai ştiu.
Curând în cerul meu va bate ceasul;
lasaţi-mă – să n-ajung prea târziu.
O, de-ar veni suprema cutezanţă
cu gura de argint, Impalidata!
Vreau sărutarea ei nepământeană:
un fulger, întuneric iar, şi – gata… "(Ştefan Augustin Doinaş)

25 mai 2013 by Viorica Crainic

 Bine v - am regăsit!

"Viaţa e ansamblul forţelor care rezistă vieţii." (Francois Xavier Bichat)

 

Fundaţia "Mişcarea Populară" devine partid.

Conform unui comunicat al fundaţiei remis sâmbătă agenţiei MEDIAFAX, în urma consultărilor membrilor Fundaţiei "Mişcarea Populară", care au avut loc în perioada 20-24 mai, pe site-ul său, s-au constatat următoarele rezultate: 58% doresc să existe şi fundaţie şi partid, 31% doar partid, 11% doar fundaţie.
"Ca urmare a acestor rezultate, membrii-fondatori au decis începerea formalităţilor legale pentru înfiinţarea unui partid de centru-dreapta. Partidul se va numi Partidul Mişcarea Populară", precizează sursa citată.
"În mod evident, acest partid, Mişcarea Populară, îşi doreşte alianţe cu partide de dreapta. Nici PSD, nici PNL nu sunt partide de dreapta. A, că sunt părţi din zona liberală, din zona PNL, care şi-au păstrat în ciuda alianţei cu PSD, orientarea de centru-dreapta, asta e o chestiune adevărată, dar şi PNL şi PSD sunt partide de stânga şi, după cum se vede, e bine să eviţi alianţele astea eterogene în care vine şi stânga şi dreaptă şi nu mai ştii care din ce familie face parte", a mai spus consilierul prezidenţial. "Acum am început primii paşi, procesul e de durată. Am început practic cu strângerea semnăturilor, dar poate să dureze şi din cauza asta i-am dat drumul foarte repede, pentru că nu ştim. În general înregistrarea unui partid durează destul de mult", a spus consilierul prezidenţial.

 CONGRESUL  UDMR : Au participat peste o mie de persoane.

Congresul UDMR, la care participă peste o mie de persoane, a început, sâmbătă dimineaţă, la Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc, unde au ajuns, între alţii, premierul Victor Ponta, liderul PNL, Crin Antonescu, şeful PDL, Vasile Blaga, şi cel al Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu.
UDMR vrea promovarea "năzuinţelor din secuime" la nivel internaţional şi susţine poziţionarea regiunii secuieşti în context european, prin programul "Secuimea Capitală Culturală Europeană". Potrivit unui document intitulat "Secuime conştientă, puternică" şi adoptat, sâmbătă, la Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc, obiectivul Uniunii este ca autonomia din secuime să ajungă în centrul dezbaterii sociale privind această regiune.

Primarul din Miercurea Ciuc, Robert Raduly, a declarat, în deschiderea Congresului UDMR:

 "A venit momentul că România, în final, să soluţioneze situaţia secuimii, aşa încât să ne liniştim şi noi. (...) Trebuie să ne reîntoarcem la declaraţia de la Alba Iulia. Autonomia rămâne în continuare singurul ţel şi singura soluţie. În spiritul de la Alba Iulia, asigurarea autonomiei este o soluţie de onoare. Noi vrem autonomie culturală şi autonomie teritorială. Nu sau autonomie teritorială, ci şi autonomie teritorială. Autonomie culturală pentru toţi maghiarii din Transilvania, autonomie teritorială pentru secuime".
Raduly Robert a spus că această cauză a autonomiei este importantă pentru Miercurea Ciuc şi pentru această regiune.
Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen : "Miza Congresului este mare fiindcă noi vom modifica Statutul. Aducem câteva modificări, spun eu, importante. Va creşte numărul membrilor din Consiliul Permanent, for de conducere important, vor intra în acest for mai mulţi aleşi locali. (...) Vom reduce numărul de membri în Prezidiul UDMR, fiindcă trebuie să facem în aşa fel încât deciziile operative, deciziile care nu necesită dezbateri strategice să le luăm cât mai repede. Vom face o clarificare în ceea ce priveşte platformele noastre interne, în aşa fel încât să accentuăm rolul lor şi să dăm o greutate mai mare platformelor ideologice".
Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat sâmbătă, la Congresul Uniunii:
"În următorii doi ani cea mai mare provocare pentru noi este să formulăm, să elaborăm viziunea noastră privind formele de autonomie din Transilvania şi să o prezentăm comunităţii maghiare. Asta este marea provocare pentru noi, să formulăm cum să mergem mai departe".
Potrivit acestuia, UDMR ar trebui să urmeze modelul din Tirolul de Sud, comunitatea germană din această regiune a Italiei având nevoie de 37 de ani pentru obţinerea autonomiei.
Preşedintele partidului Forţa Civică, Mihai-Răzvan Ungureanu, a declarat sâmbătă, la congresul UDMR de la Miercurea Ciuc:"... a avut o relaţie foarte bună cu UDMR în perioada cât a fost prim-ministru, reamintind că Uniunea nu a votat moţiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Ungureanu şi nu a "trădat" pentru că "a înţeles mai bine decât alţii" care este interesul naţiunii şi implicit al comunităţii maghiare.
"Vă sunt dator cu mulţumire pentru că aţi făcut o politică europeană", a spus Mihai-Răzvan Ungureanu. În context, el s-a referit la faptul că, dacă Legea învăţământului ar fi fost pusă în aplicare, acum nu s-ar mai fi vorbit ca de o "problemă" despre Facultatea de Medicină cu predare în limba maghiară de la Târgu Mureş. Ungureanu a făcut un apel la colaborare către UDMR, spunând că trebuie depăşit momentul simplei "coabitări".

Victor Ponta: Respect steagul secuiesc.

"Vreau să vă explic că am un mare respect faţă de acest steag, deoarece membri ai comunităţii dumneavoastră mi-au povestit istoria lui, că acum 400 de ani secuii aliaţi cu Mihai Viteazul pentru libertate au purtat acest steag şi trebuie respectat. Nu am vrut să fie, ca să nu se creadă că e steagul PNL, altfel... nu era nicio ştire pentru presă", a afirmat Ponta.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a pledat, de la tribuna congresului UDMR: "Dacă noi, majoritatea românească, vrem o Românie puternică, asta înseamnă şi o comunitate maghiară puternică, pentru că au plecat germanii şi România este mai slabă, au plecat evreii şi România este mai slabă. Trebuie să înţelegem că o Românie mai puternică înseamnă o comunitate maghiară puternică. (...) Nimeni nu trebuie să aibă stupiditatea să impună altcuiva o altă identitate, o altă limbă, o altă istorie"

  Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt a declarat, la Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc: "Un alt element este dreptul la autonomie. În privinţa Ardealului, maghiarii din Ardeal trebuie să se gândească ce cred ei că e mai important ca să se poată păstra şi acest concept va fi susţinut de statul ungar. Este important să conştientizăm în noi şi în majoritate că maghiarii nu au revendicat ceva ce nu e în UE. Dacă alţii pot avea, să se poată şi pentru noi. Dacă alte comunităţi din UE pot avea autonomie teritorială, putem avea şi noi, pentru că nu suntem mai prejos decât altă naţiune. Dacă vom accepta ideea că există lucruri pe care le pot avea unii în Europa şi noi nu, atunci suntem consideraţi cetăţeni de rangul doi, atunci ne merităm soarta. Ceea ce e legitim pentru alţii e legitim şi pentru noi - folosirea limbii materne, simbolurile, dreptul la grădiniţe, la şcoli. (...) Vocaţia noastră este să ne păstrăm valorile, naţiunea maghiară este specială".

Sebastian Lăzăroiu: Doamne fereşte să se rupă USL-ul.

"Doamne fereşte să se rupă USL-ul până la alegerile europarlamentare! Vorbesc foarte serios. Şi am mai spus-o: ar fi grav pentru România să avem o criză politică, pentru că asta ar însemna ruperea USL-ului. Nu ar fi o criză politică de proporţiile celei din vara anului 2012, dar cu siguranţa ar fi o criză politică care ar afecta economia României şi eu mă rog la Dumnezeu să rămână împreună până în 2016 sau măcar până când vremurile vor fi suficient de bune din punct de vedere economic încât să permită să se facă şi jocuri din astea politicianiste', a spus Lăzăroiu.
"Înţeleg că PSD-iştii nu sunt foarte fericiţi ca la alegerile prezidenţiale să susţină candidatul altui partid. Vorbesc de PSD-işti nu de domnul Ponta care vrea să-l susţină pe domnul Antonescu, pentru că numai pe el l-am auzit", a comentat Lăzăroiu.

Liviu Dragnea: Regiunea Mării Negre va deveni un punct important de conexiune al UE.

"Inevitabil, regiunea Mării Negre va deveni un punct important de conexiune a UE din punct de vedere energetic. Aici practic se va realiza legătura dintre rezerva uriaşă de hidrocarburi din zona Mării Caspice şi capacităţile industriale şi economice din UE. România şi Bulgaria vor avea în calitate de state membre ale UE un rol major în realizarea acestui palier de conexiuni energetice între zona Caspică şi Europa occidentală', a declarat vicepremierul Liviu Dragnea în deschiderea celei de-a III-a sesiuni a seminarului internaţional organizat de Conferinţa Regiunilor Periferice Maritime din Europa (CRPM).
"În Sinergia Mării Negre trebuie să avem o abordare similară cu cea a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. În măsura în care programele operaţionale regionale şi cele de cooperare transfrontalieră vor include obiective privind dezvoltarea infrastructurii energetice, de transport, de mediu, obiective care să întărească siguranţa frontierei şi combaterea crimei organizate la Marea Neagră, vom putea vorbi despre un câştig substanţial de ambele părţi - UE va putea spune că această regiune contribuie serios la obiectivele pe care şi le-a asumat în cadrul Sinergiei Mării Negre, iar pe de altă parte România şi Bulgaria îşi vor îmbunătăţi rata de absorbţie a fondurilor europene', a mai spus viceprim-ministrul Liviu Dragnea.

Bucureşti: Protest faţă de organismele modificate genetic.

Câteva zeci de persoane, în majoritate tineri, s-au adunat sâmbătă după-amiază, în zona Eroilor din Capitală, pentru un protest faţă de organismele modificate genetic (OMG), unul dintre participanţi fiind dus la Poliţie după ce a agresat verbal o echipă de jurnalişti şi a refuzat să se legitimeze.
"Este un prim protest, care are în vedere informarea. Vrem etichetarea produselor la raft astfel încât să putem afla dacă vreunul dintre ingrediente a fost modificat genetic. Avem acest drept şi nu vom renunţa la el", a declarat unul dintre organizatori, Alexandru Alexe, potrivit căruia acţiunile viitoare contra OMG vor consta şi în iniţiative la nivel parlamentar şi petiţii adresate autorităţilor. Ulterior, protestatarii s-au oprit la parcul de lângă Operă, unde au afişat cartoane cu mesaje că ""Vrem natură naturală", "Poftă bună la prânzul modificat genetic!", "Ana are mere mutante", "OMG ne modifică genetic" şi "Ştiulete modificat genetic".

Papa Francisc: "Nu există sărăcie mai mare decât aceea de a nu putea să-ţi câştigi pâinea".

Papa Francisc şi-a exprimat sâmbătă preocuparea faţă de creşterea sărăciei ca urmare a extinderii şomajului în Occident, spunând că 'nu există sărăcie mai mare decât aceea de a nu putea să-ţi câştigi pâinea şi de a fi lipsit de demnitatea unui loc de muncă', informează sâmbătă EFE.
'Şomajul, lipsa şi pierderea locului de muncă, este un fenomen care s-a extins în multe zone ale Occidentului şi care se propagă îngrijorător pentru limitele sărăciei', a spus papa. 'Solidaritatea nu este un cuvânt bine văzut de lumea economică, trebuie să-i redăm acestui cuvânt meritata dimensiune socială', a subliniat el.
Pe de altă parte, suveranul pontif a precizat că actuala criză nu este doar economică şi financiară, ea îşi are "rădăcinile într-o criză etică şi antropologică". El a insistat prin urmare asupra centralităţii omului, a unei viziuni mai etice în activităţile lui şi a unor relaţii mai umane

Românca Valerica Ţarcă candidează la alegerile locale pentru Primăria Romei.

Românca Valerica Ţarcă, în vârstă de 49 de ani, membră a Partidului Democrat italian (PD, de centru-stânga), candidează la Consiliul general al Primăriei Romei, la alegerile locale din 26-27 mai, susţinându-l pe Ignazio Marino, candidatul de centru-stânga la funcţia de primar al capitalei Italiei. Ea a explicat pentru AGERPRES de ce a luat această decizie şi ce aşteaptă de la aceste alegeri comunitatea românească, cea mai mare comunitate de străini din capitala Italiei.
Născută la Deva, rezidentă la Roma de 22 de ani/din 1991/, absolventă a Facultăţii de ştiinţe economice din Timişoara, Valerica Ţarcă lucrează ca broker de asigurări la o societate din Roma.
Înscrisă în Partidul Democrat (PD, de centru-stânga) din anul 2008, doamna Ţarcă face parte din conducerea regională a PD/în regiunea Lazio/şi este de asemenea membru al Forumului naţional pentru imigraţie (Forum Immigrazione).
Candidează pentru o funcţie în Consiliul general al Primăriei Romei, pe lista civică "Ignazio Marino primar'.

ŞTIRI METEO

 DUMINICĂ 26 MAI 2013

În vestul, nord-vestul şi centrul ţării vremea va fi rãcoroasă, cerul va fi mai mult noros şi pe arii extinse va ploua. În zona montană, la peste 1800 m altitudine, vor fi precipitaţii mixte. În restul teritoriului valorile termice vor fi în jurul celor obişnuite pentru ultima decadă a lunii mai, iar în Podişul Moldovei şi al Dobrogei şi în Bărăgan vor caracteriza chiar o vreme caldă; instabilitatea atmosferică se va manifesta după orele amiezei prin înnorări temporar accentuate, local averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi izolat vijelii şi căderi de grindiăã. Local în vest şi nord-vest şi pe arii restrânse în rest cantităţile de apă vor depăşi 20...25 l/mp. Temperaturile maxime vor fi de la 14...15 grade în Dealurile de Vest pânã la 26...27 de grade în sud-est, iar cele minime între 6 şi 16 grade. Presiunea atmosferică va fi în scădere ziua, apoi în creştere în cursul nopţii în regiunile vestice, iar în celelalte regiuni nu se va modifica semnificativ.

PERSONALITĂŢI

Ștefan Augustin Doinaș

Ștefan Augustin Doinaș (n. Ștefan Popa, 26 aprilie 1922, Cherechiu, județul Arad - d. 25 mai 2002) a fost un poet, eseist, traducător, deținut politic, academician, și politician român, senator în legislatura 1992-1996, ales în municipiul București pe listele partidului Partidului Alianța Civică. Senatorul Ștefan Popa l-a înlocuit pe senatorul René-Radu Policrat de la data de 22 februarie 1993.
Ștefan Augustin Doinaș (pseudonimul literar al lui Ștefan Popa) s-a născut la 26 aprilie 1922 în localitatea Cherechiu, comună Sântana din județul Arad (interbelic), "într-o casă de oameni înstăriți" (este expresia folosită chiar de poet, într-o convorbire din 1998 cu publicistul Emil Șimăndan).
Împrejurarea, norocoasă în perioada dinainte de război, se va dovedi nefastă după instaurarea comunismului ("Pe vremea represiunii comuniste părinții mei au fost declarați chiaburi. În fond, erau proprietarii a 16 ha de pământ!").
Viitorul poet urmează școala primară în satul natal ("în satul meu se făcea o școală extrem de serioasă..."), iar apoi Liceul Moise Nicoară la Arad (care "avea un extraordinar director, pe Ascaniu Crișan, profesor de matematici"). Profesorul de română care îl cucerește pe tânărul venit de la țară este Alecu Constantinescu (tatăl dramaturgului Paul Everac).
Încă din liceu, Ștefan Augustin Doinaș citește poezie (Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coșbuc, dar și Tudor Arghezi, Ion Barbu, Stephane Mallarmé, Paul Valéry) și critică de poezie ("mențiunile critice ale lui Perpessicius... alături de el, adevăratul meu dascăl de poezie a fost Vladimir Streinu").
În toamna anului 1941, absolventul de liceu pleacă la Sibiu - unde se refugiase Universitatea clujeană, după trecerea Ardealului de Nord sub jurisdicție maghiară - și se înscrie la Medicină, dar încă din primul an frecventează și cursurile de la Litere și Filosofie.
În anul 1944 se și transferă la această facultate, unde îi are ca profesori pe Lucian Blaga, la istoria culturii, pe Liviu Rusu, la estetică, pe D.D. Roșca, la istoria filosofiei și la filosofia generală. Activează în cadrul Cercului literar de la Sibiu, alături de Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ion Dezideriu Sârbu, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș, Radu Enescu ș.a.
În 1948 absolvă facultatea și se întoarce ca profesor în satul său natal; predă apoi româna la Hălmagiu și, în continuare, la Gurahonț, cheltuind în total cu profesoratul șapte ani (în această perioadă scrie o piesă de teatru, Brutus și fiii săi, un ciclu de sonete intitulat Sonetele mâniei etc.).
În 1955 renunță la învățământ și se stabilește la București, unde îi reîntâlnește pe unii dintre "cerchiști". Împreună cu ei își face iluzia că, după moartea lui Stalin și venirea la putere în URSS a lui Hrușciov, se va produce și în România un "dezgheț".
Trăiește din stilizări și reușește să publice și câte ceva din textele proprii, iar la 1 ian. 1956 se angajează ca redactor la revista Teatru, datorită intervenției lui Radu Stanca.
Arestat la 3 februarie 1957, este condamnat la un an de închisoare "pentru omisiune de denunț". ("... în redacția revistei Teatru - unde mă aflam cu I. D. Sârbu - a venit Marcel Petrișor, tot un arădean, un originar de pe meleagurile arădene, care ne-a informat despre revoluția din Ungaria. Ne-a spus că, în cazul în care va fi și la noi manifestație, armata va fi de partea noastră, după care vom cere scoaterea limbii ruse din învățământ și așa mai departe... După trei zile Marcel Petrișor a fost arestat, iar eu am fost ridicat după trei luni. De ce? Marcel Petrișor a fost bătut cu ranga ca să spună cu cine a mai stat de vorbă în legătură cu revoluția din Ungaria, aflându-se astfel și despre mine! [...] Eu am fost condamnat la un an, cu circumstanțe atenuante, pentru omisiune de denunț.").
La 5 februarie 1958 este eliberat, iar la 8 aprilie 1958 se căsătorește cu Irinel Liciu, primă balerină la Operă. Până în 1963 i se interzice să reintre în viața literară. Apoi, George Ivașcu îl angajează la revistă Lumea. Din 1969 începe să lucreze în redacția revistei Secolul XX (al cărei redactor-șef va deveni în 1992). A fost, în ultimul deceniu al vieții, directorul revistei Secolul XX, apoi președintele fundației cu același nume, care s-a transformat în Secolul 21. Publică numeroase cărți - de poezie, de critică literară - și traduce din mări scriitori ai lumii, remarcându-se printr-o înaltă ținută intelectuală și printr-o atitudine demnă în raport cu autoritățile. Activitatea sa literară acoperă toate genurile, meritele sale culturale și literare i-au fost recunoscute din plin, poetul devenind academician în anul 1992. În apropierea vârstei de 80 de ani, în 2000, debutează ca prozator, cu volumul T de la Trezor.
După 1989 devine membru al Academiei Române și senator (din partea Partidului Alianța Civică) în Parlamentul României. Face și publicistică politică, de pe o poziție anticomunistă intransigentă. A murit pe data de 25 mai 2002.

Doar tu
Când omul, prăbuşit, la început,
în iarba duşmănoasă şi-n ţărână
adulmecă-n ţârâşul greu, pe-o rană,
miresmele ce se-nălţau din lut
şi, nemaivrând ostatic să rămână
sub zarea strivitoare ca un scut,
se răsucea s-o urce, renăscut
şi se-agaţă de fulgere c-o mână,
acea cumplita smulgere din smoală
cu palma-ntoarsă ca o cupă goală
fu primul dans în care se zbătu,
elan de floare palidă, involtă,
vibrat pe scări de sunete spre bolta
pe care-n mers îl aminteşti doar tu.

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More