duminică, 26 ianuarie 2014

Unde sunt banii pentru deszăpeziri victoras ( cică este prim ministrul Victor Viorel Ponta ) ?

Victoras te întreb la ce s-au folosit banii pentru deszăpeziri ? Da la ce s-au folosit din moment ce tu ne spui sa stam în case ?   Dar este clar acești bani vor fi folosiți pentru campania electorala , pentru ca la deszăpezire nu se vede . 


Victoras te întreb la ce s-a u folosit banii pentru deszăpeziri ? Da la ce s-au folosit din moment ce tu ne spui sa stam în case ?   Dar este clar acești bani vor fi folosiți pentru campania electorala , pentru ca la deszăpezire nu se vede .


" Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructura de Interes National si Investitii Straine, Dan Sova, spune ca desi aproape in toata tara s-au incheiat contracte pentru deszapezire, in Bacau si Focsani nimeni nu vrea sa deszapezeasca.
"96% din taritoriul tarii este acoperit de contracte de deszapezire. Doar la Focsani si Bacau nu vrea sa vina nimeni, nu stiu de ce", a declarat Dan Sova, ministrul Marilor Proiecte, la Parlament, unde comisiile de specialitate discuta capitolele proiectului de buget pe 2014.

Sova a facut precizari spunand ca pretul dat de CNADNR pe un kilometru de sosea pe luna de deszapezire este de 370 de euro. "Daca in zonele respective nu se vor prezenta doritori, vom apela la utilajele CNADNR-ului", a spus ministrul Marilor Proiecte.

Deszapezirea unui kilometru de sosea la romani: Costa cat aproape 10 salarii minime

Acesta a declarat ca exista destui bani in bugetul pentru 2014 pentru terminarea tuturor segmentelor de autostrada. "Daca vom depasi bugetul, se vor realoca bani la rectificare", a incheiat Dan Sova.

Bugetul Departamentului pentru marile proiecte, in cuantum de 6.270.317.000 de lei, in crestere cu 12,8 % fata de acest an, a fost avizat favorabil vineri de comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Pentru a indeparta zapada de pe un km de drum, costurile ajung la 1.588 de euro, conform unui comunicat al CNADNR, publicat pe site-ul institutiei.

Intreaga retea nationala rutiera are aproximativ 17.600 de kilometri . "


sursahttp://www.ziare.com/articole/bani+deszapezire+buget



" Ultima rectificare din acest an a bugetului local aduce mai multi bani pentru Citadin.
Unitatea va primi 2,5 milioane de lei, fondurile fiind necesare pentru activitatea de deszapezire din timpul sezonului rece. Bani vor fi alocati si societatilor Salubris si Servicii Publice, in acelasi scop. Impartirea sumelor se va face in sedinta de miercuri a Consiliului Local. In ceea ce priveste necesarul de utilaje de deszapezire, a avut loc deja o licitatie. Autoritatile n-au reusit sa adune cate utilaje trebuie pentru a indeparta zapada de pe strazile Iasului, asa ca vor organiza inca o procedura.
Mihai Chirica, viceprimar Iasi: “Prin rectificarea bugetara de miercuri, 30 octombrie, incercam sa pregatim cat mai temeinic si sezonul rece, in special in ceea ce priveste partea de deszapezire, pentru asigurarea stocurilor de antiderapante, precum si stocurile de sare si clorura de calciu. "

 IAȘI. Consilierii locali au aprobat în ultima ședință de Consiliu Local o rectificare de buget de 20 milioane lei.
Acești bani, care provin din taxele și impozitele locale -3,6 milioane lei, din TVA- 5,6 milioane lei și din investiții de rezervă – 10,2 milioane de lei, se va asigura funcționarea Iașului în aceste luni de iarnă.
Vom da la Citadin suma de 2,5 milioane lei pentru comandamentul de iarnă, la Salubris – 1 milion de lei, Servicii Publice – 1,5 milioane lei și la RATP, pentru acoperirea subvențiilor, aproximativ 1,7 milioane de lei. Restul sumelor se vor duce către învăţământ, respectiv plata utilităților și repararea unor acoperișuri la școli”, a declarat primarul Gheorghe Nichita."

Si exemplele pot continua . Dar este clar acești bani vor fi folosiți pentru campania electorala , pentru ca la deszăpezire nu se vede . 

"În timp ce tu dormeai".


"O să-i dezamăgesc îngrozitor pe cei care cred că în rîndurile de mai jos se găseşte vreo legătură cu siropul cinematografic de prin 1995, care poartă acelaşi titlu. Cu scuzele de rigoare pentru doamna Sandra Bullock şi pentru domnul Bill Pullman – dar şi pentru sufletele delicate, cele care păstrează în amintire pelteluţa acestei poveşti –, rîndurile de mai jos nu sînt despre o melodramă, ci despre un coşmar. Despre ceva ce se întîmplă în jurul nostru, în timp ce dormim şi, eventual, visăm frumos.
Iertaţi-mă că vă tutuiesc! Se-ntîmplă doar în titlu. Am recurs la tactica asta, să folosesc numele unui film de mare succes, cu speranţa că atrag mai multe priviri în partea asta de pagină, unde încerc să spun o poveste adevărată, extrem de tristă. Nu că povestea nu s-ar spune, cîteodată, şi prin alte părţi, adică pe la televizor, la radio şi prin ziare. Se spune, dar mult prea rar şi cu jumătate de gură. Mai sînt cîte unii care urlă în gura mare şi fac tărăboi. În general, lumea îi consideră tîmpiţi. Aşa e la noi, în România. Dacă se apucă un naiv şi încearcă să salveze ceva pentru noi toţi, îl privim ca pe un tîmpit şi ne-ntrebăm ce l-o fi apucat. Sau ce interes are. Nimeni nu se gîndeşte să asculte şi ce spune ăla care face tărăboiul. E neinteresant. Cîtă vreme nu se referă la noi şi la familia noastră, cîtă vreme nu ne pronunţă numele, nu ne interesează. 

Ei, şi acum, că v-am pierdut pe toţi, pe parcursul introducerii din care nimeni n-a priceput nimic, să trecem şi la poveste. În timp ce dumneavoastră, cititorii acestei onorabile publicaţii, dormiţi liniştiţi, în pădurile patriei se petrece ceva care depăşeşte orice închipuire. Se întîmplă cumva să aveţi norocul de a locui la marginea unei păduri? Fiţi atenţi şi verificaţi zilnic dacă mai e ceva dincolo de primele rînduri de copaci. S-ar putea să aveţi o mare surpriză. 

În România se taie pădure mai rău decît o făceau orcii din Stăpînul Inelelor! Cum?! N-aţi văzut filmul? Nu-i nimic. Realitatea din România îl depăşeşte cu mult. Nu prea există închipuire, fantezie, putere de expresie care să formuleze la dimensiuni reale măcelul ecologic la care sîntem martori. De fapt, măcelul are o sumedenie de chipuri, din care noi n-avem chef să vedem nici unul. Sîntem prea ocupaţi să stăm comod, în fotoliu, şi să căscăm ochii la spectacolul bîlciului zilnic, pînă ne ia somnul. Pe asta se bazează domnii care fac ravagii. Pe comoditatea asta de spectator, pe starea asta de bine, pe care ţi-o dă chibiţatul la televizor. În timpul ăsta, domniile lor lucrează. Profesional. Sistematic. Fără să lase nici un bob în urma combinei.
 
Prin creierii pădurilor, prin neguri pe unde n-a bătut cu mintea nici genialul părinte al lumii de la Twin Peaks, în timp ce noi dormim, duduie nişte tractoare cu puteri de tanc. Taie drumuri adînci şi ajung în locuri unde nici măcar Muma Pădurii nu s-a aventurat în adolescenţă. De-acolo încep să taie şi să ducă la vale cantităţi neînchipuite de lemn. Curg pădurile, ca nişte rîuri învolburate. Asta pentru că rîuri adevărate nu vor mai fi în curînd. Sînt alţi băieţi care se ocupă şi de treaba asta. V-am spus că nu e nimic lăsat la întîmplare. În elanul de a produce energie verde (te ia rîsul nervos!), nişte băieţi bagă rîurile de munte în tuburi subterane. Rîul dispare ca prin farmec de la suprafaţa pămîntului. Curge prin nişte tuburi de beton, dedesubt. Lupul, vulpea, ursul, cerbul, căprioara, toate personajele astea de fabulă vin să se adape. Rîul nu mai e acolo că l-au dosit nişte compatrioţi. Animalele îşi iau lumea-n cap. Care pot. Altele mor. Uite-aşa. Pur şi simplu. De sete. Alea care-şi iau lumea-n cap ajung pe unde mai curge apă. Şi aici, au o surpriză. Văd nişte feţe cunoscute. V-aţi prins. Sînt compatrioţii care, adineaori, băgaseră rîul în tuburi subterane. Au ajuns şi aici. Ce credeţi că fac? Construiesc adăpători pentru animale? Nuuu! Răspuns greşiiit! Bagă rîurile în tuburi, pentru a produce „energie verde“. Uluitor! 

Alături de domnii ăştia apar alţii. Ăia care se ocupă cu tăiatul. În păduri pulsează o atmosferă veselă, de lucru gospodăresc. Unii bagă rîurile în tuburi, alţii taie copacii. Undeva, se aud focuri de armă. Sînt bravii vînători care măcelăresc vînatul, pentru că e foarte mişto să-i zbori creierii unei căprioare. Plus că nu eşti vînător adevărat, dacă n-ai împuşcat, măcar o dată în viaţă – să zboare penele din el, ca la balamuc! – un cocoşel-de-munte. Aşaaa. Să vedem cum arată peisajul scoborît din basm. Dintr-o parte vin energeticienii verzi. Din alta, tăietorii de lemn. Dintr-un loc vin vînătorii, hăulind şi chiuind bărbăteşte. Mai există o singură posibilitate de retragere. Ba nuuu! A dispărut şi aia. În cîntec de motoare, sosesc băieţii cu ATV-urile, la o tură prin natură. „Distracţie la maxim“ – aşa se cheamă acum această îndeletnicire de week-end. „Eşti cu capu’? N-ai încercat niciodată aşa ceva? Pffuaai! Deci nu pot să cred! E suuper!“ Dacă un prostălău de iepure disperat trece prin faţa roţilor – ghinionu’ lui. Răsună pădurea de veselie şi de entuziasm. 

În timp ce noi dormim, coşmarul din pădurile patriei urmează un drum neabătut, spre noi culmi de civilizaţie şi progres. E la loc sigur. Nu-l vede nimeni. Cum să-l vadă cineva, din moment ce noi dormim?! Dormim duşi. Şi n-o să ne trezim, nici măcar cînd bestiile alea cu drujbe or să intre în casă şi, din inerţie, or să taie şi picioarele patului în care dormim. Cum?! Nu se poate dovedi nimic din ce-am zis aici? Sînt calomnii şi afirmaţii răutăcioase? Bine. Cîtă vreme legea veghează asupra pădurilor patriei, rîndurile de faţă sînt un pamflet." (Cătălin Ştefănescu)

sursa : Dilema veche

Paul Newman


Paul Leonard Newman (n. 26 ianuarie 1925, Cleveland, Ohio - d. 26 septembrie 2008, Westport, Connecticut, SUA) a fost actor, regizor și producător american. În afara carierei artistice s-a făcut remarcat și ca antreprenor, filantrop și pilot de curse.
Cariera artistică în lumea filmului i-a adus numeroase premii, printre care se numără: un premiu Oscar, de trei ori Globul de Aur, câte o dată BAFTA, Screen Actors Guild, Festivalul de Film de la Cannes și Emmy, precum și numeroase premii onorifice. Newman a fost nominalizat de 9 ori pentru premiul Oscar ca actor și o dată ca producător pentru filmul "Rachel, Rachel". În 1986 a fost distins cu acest premiu pentru rolul din pelicula "Culoarea banilor" în regia lui Martin Scorsese.




 În România a fost cunoscut mai ales datorită filmelor sale din anii 1960 și 1970, în care se remarcă rolurile sale, alături de Robert Redford, din "Butch Cassidy and the Sundance Kid"și "Cacealmaua", iar recent pentru dublarea vocii în engleză a personajului Doc Hudson din producția Pixar/Disney Mașini, lansată în vara lui 2006. Alte roluri remarcabile sunt cele din "Dulcea pasăre a tinereții", "Pisica pe acoperișul fierbinte".


Ca pilot de curse, Paul Newman a câștigat numeroase curse în competițiile organizate de Sports Car Club of America, iar el și echipa sa au câștigat mai multe titluri naționale în secțiunea open wheel a curselor IndyCar. Newman a fost cofondator al companiei Newman's Own, o companie a cărei venituri după taxare au fost donate integral unei societăți de caritate.

A fost căsătorit, începând din 1958, cu actrița Joanne Woodward alături de care a avut trei copii. „Nunta de aur” au celebrat-o în ianuarie 2008.
Newman a decedat la 26 septembrie 2008 în locuința sa din Westport, Connecticut.

sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Gânduri de seară.............





Cum mângâie dulce, alină uşor
Speranţa pe toţi muritorii!
Tristeţe, durere şi lacrimi, amor
Azilul îşi află în sânu-i de dor
Şi pier, cum de boare pier norii.

Precum călătorul, prin munţi rătăcind,
Prin umbra pădurii cei dese,
La slabă lumină ce-o vede lucind
Aleargă purtat ca de vânt
Din noaptea pădurii de iese:

Aşa şi speranţa - c-un licur uşor,
Cu slaba-i lumină pălindă -
Animă-nc-o dată tremândul picior,
De uită de sarcini, de uită de nori,
Şi unde o vede s-avântă.

La cel ce în carcere plânge amar
Şi blestemă cerul şi soartea.
La neagra-i durere îi pune hotar,
Făcând să-i apară în negru talar
A lumii par nimfă - moartea.

Şi maicii ce strânge pruncuţu-i la sân,
Privirea de lacrime plină,
Văzând cum geniile morţii se-nclin
Pe fruntea-i copilă cu spasmuri şi chin,
Speranţa durerea i-alină.

Căci vede surâsu-i de graţie plin
Şi uită pericolul mare,
L-apleacă mai dulce la sânu-i de crin
Şi faţa-i umbreşte cu păr ebenin,
La pieptu-i îl strânge mai tare.

Aşa marinarii, pe mare umblând,
Izbiţi de talazuri, furtune,
Izbiţi de orcanul gheţos şi urlând,
Speranţa îi face de uită de vânt,
Şi speră la timpuri mai bune.

Aşa virtuoşii murind nu desper,
Speranţa-a lor frunte-nsenină,
Speranţa cea dulce de plată în cer,
Şi face de uită de-a morţii dureri,
Pleoapele-n pace le-nchină.

Cum mângâie dulce, alină uşor
Speranţa pe toţi muritorii!
Tristeţe, durere şi lacrimi, amor
Azilul îşi află în sânu-i de dor
Şi pier, cum de boare pier norii. (Mihai Eminescu)

Istoria mafiei

Dacă în lume a apărut și sa dezvoltat într-un secol la noi în Romania s-a dezvoltat în 24 de ani și ajunge sa pătrundă în toate instituțiile statului în media , in politic și privat sa fie mai putreda ca în orice țară din lume mafia romanească  a cucerit Romania .  

Începând cu secolul trecut fenomenul mafiei a evoluat de la pistolarii proveniți din satele sărace ale Siciliei la specialiști avansați ai domeniului financiar. Mafia a devenit acum un brand si este asociata cu orice forma organizata infracționala.Mafia este un cuvânt vechi dar atat de folosit si in zilele noastre. Acest film documentar ne prezintă o istorie a mafiei facand o paralela intre mafia care își exercita prezenta in Statelor Unite si cea din Italia începând cu anii ’20 ai secolului trecut. Veți afla povestile unor oameni cheie ai acestui fenomen cum ar fi mafioti de renume: Toto Riina, John Gotti, Lucky Luciano, Tommaso Buscetta, Bernardo Provenzano iar de cealaltă parte, dușmanii declarati ai mafiei: Giovanni Falcone, Paolo Borsellino, generalul Dalla Chiesa etc. Mafia a cuprins toate paturile sociale, de la țărani fără nici un fel carte pana la înalți politicieni, intelectuali, polițiști sau procurori.Fenomenul mafiot si-a atins apogeul intre anii ’50-90 dar nu a putut fi eradicat nici în zilele noastre si nu va putea fi niciodată oprit.El exista și în ziua de astăzi în Italia și în alte tari influențând multe alte organizații criminale.


Episodul 1: Mafia, care Mafie?
În anii 1950 economia Americii a fost în plină expansiune după război. Mafia, organizație a crimei organizate, a avut activități ilegale în domeniul sindicatelor, a jocurilor de noroc, prostituției, industriei de construcții și distribuția apei. FBI a negat existența lor, preferând să-și concentreze atenția pe „pericolul roșu” al comunismului. Dar, o reuniune în noiembrie 1957 la care au participat zeci de oameni de afaceri italieni a trezit suspiciunea de poliția locală, care a dat involuntar peste conducerea întregii mafii americane, adunată pentru a discuta despre traficul cu heroină din Sicilia, întâlnire care a demonstrat că Mafia nu mai putea fi negată.



Episodul 2: Globalizarea Mafiei

În anii 1960 contrabanda cu heroină a adus mulți bani Mafiei din America. Organizată de Carmine Galante, capul familiei Bonanno şi banda lui de sicilieni, heroina era introdusă în ambalajele produselor alimentare care aprovizionau pizzeriile. Însă Galante a acționat fără a ține cont de Comisie și și-a însușit o parte prea mare din profituri, ca urmare a fost eliminat.





Episodul 3: Marea Trădare

Între 1979 și 1984, mafia siciliană a introdus în SUA prin contrabandă heroină în valoare de aproape două miliarde de dolari. Mafioții s-au îmbogățit, dar violența a escaladat. Pierzându-și fiii în confruntarea cu rivalii din familia Corleone din Sicilia, nașul Tommaso Buscetta a renunțat la omerta. Mărturia lui a permis autorităților să identifice și să condamne capii comerțului cu heroină. Între 1986 și 1987, două mari procese au avut loc la Palermo și New York, procese în care au fost condamnați câteva sute de mafioți, ceea ce a rupt colaborarea dintre mafiile siciliene și cele americane.




Episodul 4: Nasii
Episodul prezintă lumea mafioților, de la Charles „Lucky” Luciano la „Teflon Don” John Gotti. Mafia s-a transformat dintr-un grup de bande într-o organizație criminală multinațională. Prin intarea în afacerile cu heroină din anii ’60 s-a declanșat o spirală a violenței.


vineri, 24 ianuarie 2014

Gânduri de seară..............


- Ar fi bine s-o uiţi ! îi spuneam inimii,
uit-o, îţi spun ! îi strigam furios,
aşează lespezi înalte de linişte în urma ei,
uit-o, suflând încet, dă zbor păpădiei suave
pierzând-o lin, înadins, peste garduri străine...
- Uşor de zis ! mi-a răspuns - nicicând
n-a fost dat nimănui a uita focul
în care piere arzând.


- Uitaţi-o ! le strig ochilor - pentru Dumnezeu,
alungaţi-o din lacrimă şi din lumină,
uitaţi-o, vă spun !
- Eram nişte cratere stinse, mi-au spus, lumina
nu mai găsea drumul spre noi.
Ca nişte afumate răni de glonţ,
spre lume aţinteam
sticloase întrebări încremenite. Doar ea,
buzele ei, aburind uşor geamul subţire, uscat,
lumini reaprinse în ferestrele reci. Doar ea -
lumini fierbinţi, în mijlocul cărora,
tolănită, domneşte.
Nu-ncerca, n-ai cum s-o alungi, orb vei rămâne -
alungă-ţi ochii, lumina,
căci numai o dată cu noi
va pleca şi ea de la tine.

- Uitaţi-o, uitaţi-o ! le strig speriat mâinilor,
uitaţi-o, voi, ciudate vietăţi electrice,
liniştitele mele unelte :
de-acum înainte, cuprindeţi văzduhul în braţe,
hărăziţi mângâieri doar obrazului pufos
al poamelor, al pruncilor,
doar întinderii albe a hârtiei,
şi rotunjiţi-vă palmele în jurul mărului
şi-al portocalei,
de acum înainte, cuprindeţi de mijloc
doar arborele din drum, tăcut şi statornic.


- Uit-o şi tu ! îi strig sângelui,
întoarce-te acasă, prostule, adună-ţi apele
în matca lor veche şi, cântând,
lasă unda să-ţi joace în voie
pe prundurile multicolore ale vieţii...
- Zadarnic, zadarnic ! îmi spune,
n-ai cum să-ntorci, nu mai poţi alege
unda grăbită a râului
din vînătul val nestatornic al mării
în care s-a pierdut fără urmă...


- Uit-o ! îmi strig disperat mie însumi,
fugi, goneşte, scapără-ţi paşii
departe spre zare, încotro vezi cu ochii,
fugi, nu te mai uita în urmă,
azvârle peste umăr pieptenele :
dese păduri înalte s-or aşterne
între tine şi ea ;
fugi, azvârle oglinda : lacul întins,
cu nemărginirea-i de ape, va îneca
amintirea ei...


Fug, alerg...Zadarnic alerg, o, zadarnic :
oglinda umedă a lacului
cu ochii ei calzi, luminoşi, mă priveşte,
iar şoapta pădurii adânci mă tot cheamă
cu glasul, cu vorbele ei,
şi toţi arborii, arborii dragi, spre mine întind,
o, arborii mereu spre mine întind
braţele ei. (Geo Dumitrescu)

Neil Diamond

Neil Leslie Diamond (n. 24 ianuarie 1941, Brooklyn, New York) este   cântăreţ, compozitor, chitarist, actor şi  producător din SUA, carismatic  şi faimos pentru vocea sa modulată care îi permite să interpreteze numeroase genuri de muzică, iar  textele simple dar pline de poezie, au făcut ca muzica să  fie uşor de înţeles, chiar dacă trata teme foarte profunde. Este unul dintre cei mai de succes  artişti din genul “adult contemporan “ din toate timpurile, şi compoziţiile sale  din diversele genuri musicale (rock, R&B, folk, pop, country, gospel, jazz, funk, regaee, balada, sinfónic, etc.)  au influenţat artişti  cum ar fi :  The Monkees, Elvis Presley, U2, Frank Sinatra, The Ventures, UB40, Julio Iglesias, Johnny Cash  şi  pe mulţi alţi artişti care i-au interpretat cântecele în jurul lumii .

A început compunând melodii încă de la vârsta de 16 ani, întâi pentru a-şi putea cumpăra o chitară, inspirat fiind de o vizită la o şcoală de muzică  a cântareţului şi compozitorului de muzica folk Pete Seeger. Aşa a scris  "Hear Them Bells" primul sau cântec. În 1960  şi-a înregistrat  compoziţiile  cu ajutorul lui  Duel,  fiind acompaniat de un coleg de colegiu   Jack Packer. Şi-au  luat  numele :  Neil & Jack   lansând singl-urile  "What Will I Do" şi  "I'm Afraid",  cu un sound asemănător cu  Everly Brothers, dar fără succes,  motiv pentru care îşi urmează cursurile universitare  de medicină   până în 1962 când primeşte oferta de a semna un contract  cu  Sunbean Music,  pemtru industria muzicală de la Brill Building din  Broadway.




Între  1965 şi  1968 a înregistrat şi compus pentru casa de discuri Bang Records,  cântece ca  “Cherry Cherry” , "Solitary man" , "You got to me" , "Red, Red Wine" (1966), “Girl, You’ll Be a Woman Soon”, "I Got The Feeling", "Thank The Lord For The Night Time", "Kentucky Woman"(1967) sau  "I’m a believer", care a popularizat grupul  The Monkees  şi care a vândut mai mult de 1000000 de copii  şi a rămas în pe locul întâi în TOP  timp de 7 săptămâni depăşind recordul de vânzări  stabilit de  Elvis Presley  şi de asemeni incluzând  şi  The Beatles.
În 1968, a avut success cu cântecul  "New Orleans", şi s-a dedicat compoziţiei pentru el însuşi, " My Babe" şi  "The Boy With The Green Eyes" devin succese.


În anii 70 a lansat melodii care au devenit şlagăre : "Desiree" (1977), "Forever în Blue Jeans" ( ce a fost de asemeni succes pe lista de cântece country) , "Say Maybe" (1978) " The Good Lord Love's You"  şi  "September Morn" (1979). Cântecele : "Sunflower" cu Glenn Campbell  şi  "Leţ Me take You In My Arms Again" (mare  hit de  música country) cu James Darren ambele în  1977 l-au confirmat că un compozitor de success .


În anii 80 apar albumele de success :  "On The Way To The Sky" (1981), "Heartlight", "12 Greatest Hits Vol 2" (1982), "Classics The Early Years" (1983)  şi  "Primitive"(1984), iar  la sfârşitul 1988 a  lansat  "The Best Years Of Our Lives", produsă de  David Foster, şi care a fost considerat de mulţi dintre critici, dar şi  de mulţi dintre fani ca fiind unul din cele mai bune albume din acea perioadă. 1988 este de asemeni şi  anul unuia dintre succesele sale  "Red, Red Wine" , care ajunge nr .1 în  Billboard.



În 1991 lansa  "Lovescape", produsă de  Peter Asher, în 1992 un album de succese cu material inedit: "The Greatest Hits 1966-1992", aduce aminte şi-l   prezintă generaţiilor mai tinere de fani. La sfârşitul anului 1992 lansează  "The Christmas Album" care ajunge în  top ten Billboard, şi începe  "In The round Tour", unul din cele mai de succes turnee .



În perioada anilor 1990-2000 au fost lansate succese ca  "Girl You'll Be A Woman Soon" cu Urge Overkill, tema filmului  Pulp Fiction, "You Are My Number One" şi  "I'm A Believer" din  filmul  Shrek cu Smash Mouth, îi reconfirma calitatea de compozitor .


În 2005 ocupa poziţia  47 după  revista Forbes dedicată  celor  mai “rentabili “artişti  şi în acelaşi an , turneul său  atinse cifra de peste  de $73 milioane de dólari, fiind turneul solistic cel mai profitabil.
Pe  9 decembrie  2006 a apărut într-o ediţie  a revistei  Billboard  cu mai mult de 50 de pagini ce i-au  fost dedicate lui şi a celor peste 40 de ani de carieră muzicală. În 12 decembrie  a lansat  o ediţie de 2 CD  din  aclamatul său album "12 Songs".


În anul  2007, apare în revista  Forbes  între primii 25 cei mai bine plătiţi  artişti. În anul  2008  a anunţat un nou turneu mondial  şi lansarea unui nou album de melodii , intitulat  "Home Before Dark". De asemeni în  2008 a participat la programul  popular  de TV American Idol, ca unul dintre mentorii sezonului, la fel ca şi  Dolly Parton şi Mariah Carey.

Politia le pune pumnul in gura protestatarilor din Piata Unirii - VIDEO


In urma cu putin timp, fortele de ordine i-au identificat pe cei care i-au huiduit pe primarul Gheorghe Nichita, pe Crin Antonescu si pe Cristian Adomnitei, astfel ca acestia au fost imediat scosi din multime de oamenii legii. Politia locala a intervenit in forta printre protestatari, reducandu-i pe acestia la tacere, iar cei care au huiduit au fost dusi la sectie pentru audieri.


Politia le pune pumnul in gura protestatarilor din Piata Unirii -


sursa : http://www.bzi.ro/politia-le-pune-pumnul-in-gura-protestatarilor-din-piata-unirii-413973

joi, 23 ianuarie 2014

Gânduri de seară..........


Dreptatea este virtutea de căpătâi a unei societăţi. ( John Rawls)


"Acţiunea dreaptă reprezintă poziţia intermediară între a comite nedreptatea şi a o suporta, una constând în a avea mai mult, alta în a avea mai puţin decât trebuie. Dreptatea este un fel de medietate, dar nu în maniera celorlalte virtuţi, ci în sensul că ea deţine poziţia intermediară, pe când nedreptatea ocupă extremele. În afară de asta, dreptatea este dispoziţia morală datorită căreia numim drept omul capabil să înfăptuiască în mod deliberat ceea ce este drept şi să opereze o justă distribuire fie între el şi altcineva, fie între alte două persoane, astfel încât din ceea ce este de dorit să nu-şi atribuie sieşi mai mult şi altora mai puţin (şi invers, din ceea ce este dăunător), ci să respecte egalitatea proporţională şi să procedeze la fel şi când este vorba de alte două persoane.

Nedreptatea, caracteristică omului nedrept, este contrariul dreptăţii. Ea înseamnă atât exces, cât şi insuficienţă (exces în raport cu ceea ce este util, insuficienţă în raport cu ceea ce este dăunător), violând astfel legile proporţiei. Nedreptatea este şi exces, şi insuficienţă, pentru că ea generează şi una şi altă: este un exces în sensul că cel care comite nedreptatea îşi atribuie sieşi prea mult din ceea ce este util şi o insuficienţă în sensul că, din ceea ce este dăunător, îşi atribuie prea puţin; când în cauză sunt alte persoane, rezultatul este absolut acelaşi, omul nedrept violând proporţia fie în favoarea unei părţi, fie în favoarea celeilalte, după împrejurări. Prin urmare, în actul de nedreptate insuficienţa constă în a suporta nedreptatea, iar excesul în a o comite." (Aristotel)


Jeanne Moreau


Jeanne Moreau (n. 23 ianuarie 1928) actriţă franceză, este fiica dansatoarei  Katherine Buckley şi a restauratorului  francez Anatole-Désiré Moreau. Tatăl a fost catolic, iar mama, protestantă, care a trecut la religia soţului după căsătorie. Actriţa a studiat la Conservatorul din Paris devenind o "voce" de succes care a cântat alături de Frank Sinatra pe celebra scena Carnegie Hall şi a scos albume ce s-au bucurat de un real succes în întreaga lume.

În 1947 ea îşi face debutul în teatru în Avignon Festival, şi aproape imediat primeşte să interpreteze roluri principale , care se bucură de aprecierea publicului în Comedia Franceză. După 1951, ea îşi face apariţia şi pe peliculă dar succesul şi notorietatea publică apare odată cu apariţia ei în rolul Florence Carala  din Ascensor spre eşafod " Elevator to the Gallows "/1958 regizat de celebrul Luis Malle, după romanul poliţist al scriitorului Noël Calef.



Mulţumită acestui film ea începe să lucreze cu regizori magnifici în filme de neuitat, în care aceştia şi-au pus amprenta pe interpretările ei. A fost " malle-iana"şi plină de sex-apeal în "Amants, Les", "bunueliana" în "Jurnalul unei cameriste - Diary of a Chambermaid", "wellesiana" în " Falstaff ", ea a devenit odată cu drama lui Truffaut "Quatre cents coups, Les" cunoscută şi apelată în lumea întreagă sub denumirea de Mademoiselle Jeanne Moreau. Inteligentă, deosebit de talentată atât în comedie cât şi în dramă ea s-a impus în cinematografie prin calitatea excepţională, aproape magistrală a interpretărilor sale.


A cunoscut iubirea, având câteva aventuri romantice cu cineaşti celebri ca regizorul Louis Malle, actorul Lee Marvin, faimosul designer Pierre Cardin sau actorul grec Thodoros Roubanis, a fost căsătorită de trei ori cu: cu actorul, scenaristul şi regizorul nominalizat la Oscar pentru scenariul "Nuit américaine, La"(1974), Jean-Louis Richard (1949-1951) cu care a avut şi singurul ei copil, actorul şi regizorul Jérôme, accidentat grav într-un accident rutier în 1960. În 1966 se căsătoreşte cu Teodoro Rubanis de care divorţează, iar între anii 1977 - 1979 cu deţinătorul Oscarului pentru (Best Director)" The French Connection": William Friedkin.

Jeanne Moreau  a fost aleasă în 1995 de Empire magazine ca fiind una din "100 Sexiest Stars" din istoria filmului, prima femeie admisă în 2001 în "Academie des Beaux-Arts of Paris", considerată de Orson Welles "the greatest actress în the world", prietena cu figuri legendare ale filmului şi literaturii franceze ca:


Jean Cocteau, Jean Genet, Anaïs Nin sau Marguerite Duras, de două ori preşedintă a juriului de la Cannes Film Festival (în 1975 and 1995), doctor onorific al University of Lancaster, premiata de "British Film Institute" pentru contribuţia adusă în cultură.

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More