miercuri, 21 august 2013

21 august 2013 by Viorica Crainic

Bine v - am regăsit! 

"Deşi iubim şi preietenia şi adevărul, totuşi e o datorie sfântă să preţuim mai mult adevărul".( Aristotel)

Preşedintele Traian Băsescu :  Declaraţii,  astăzi 21 august 2013.


Preşedintele Traian Băsescu a vorbit astăzi, la Fundulea, despre situaţia din agricultură, menţionând că nu a discutat cu premierul Victor Ponta despre problemele din acest domeniu pentru că acesta nu-i răspunde la telefon.
Şeful statului a participat astăzi, la "Ziua Cercetării Procera", prilej cu care a ţinut un discurs în care a vorbit despre dificultăţile cu care se confruntă agricultura, printre care faptul că agricultorii nu beneficiază de certificatele de depozit şi că sistemul de educaţie românesc nu este adaptat şi la nevoile acestui sector.
Întrebat dacă a discutat şi cu premierul Victor Ponta sau cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, despre respectivele probleme, Băsescu a afirmat: "Nu-mi răspunde la telefon". Ulterior, preşedintele a subliniat că cel care nu-i răspunde la telefon este premierul
Preşedintele Traian Băsescu a declarat  că anul acesta, Guvernul are o mare responsabilitate în "sabotarea agricultorului român", făcând referire la faptul că agricultorii nu pot beneficia de certificatele de depozit.
"Agricultura de succes nicăieri în lume, şi cu atât mai puţin în Europa, nu este o agricultură lăsată strict pe umerii agricultorilor. Având în vedere importanţa strategică, aceea de a da hrană cetăţenilor, a acestui sector, toate statele s-au implicat pozitiv şi în limita resurselor pentru a-i sprijini pe agricultori. (...) Vreau să ştiţi că îmi este cunoscută marea problemă a producătorilor agricoli, şi anume aceea că, deşi avem o producţie foarte mare, anul acesta agricultorii nu pot beneficia de certificatele de depozit. Ceea ce i-a obligat şi îi obligă să vândă acum producţia de grâu, în condiţia în care doar patru, cinci firme străine fac achiziţiile şi mă tem că le fac şi oarecum concertat, adică pare a fi un lucru de care să se ocupe puţin Consiliul Concurenţei", a spus preşedintele, la "Ziua Cercetării Procera", un eveniment pe teme agricole desfăşurat la Fundulea, judeţul Călăraşi.
"Oare această cartelizare nu ar trebui observată şi de Guvern şi de Consiliul Concurenţei? 50 de euro diferenţă la tonă între achiziţie şi vânzare pe piaţa egipteană. Dar problema este legată, până la urmă, nu atât de cei care achiziţionează, chiar cartelizat fiind, dacă Guvernul ar fi făcut ce trebuie în favoarea agricultorilor. Ar fi fost cu totul alta capacitatea de negociere a producătorilor agricoli români, dacă Guvernul nu ar fi desfiinţat certificatele de depozit, ceea ce le-ar fi permis agricultorilor să meargă să îşi lase producţia în depozit pentru a forţa un preţ mai bun către toamnă, către iarnă".
"Eu, ca om care priveşte cu atenţie la acest sector, nu pot să spun decât: ori este proastă guvernare, ori ministrul Agriculturii care trebuia să-l informeze pe premier despre consecinţele desfiinţării certificatelor de depozit a vrut să favorizeze pe achizitorii străini de pe piaţa românească. Nu există altă variantă: este ori proastă guvernare, ori aranjament sau lucru în favoarea achizitorilor de producţie agricolă de anul acesta. Era previzibil că va fi o producţie mult mai bună decât anul trecut. (...) Era previzibil că preţul de achiziţie va fi pus sub presiune datorită cantităţii bune la hectar obţinute. Şi atunci, cum să scoţi posibilitatea ca producătorii agricoli să depună pentru moment în silozuri producţia agricolă, să o poată valorifica la preţuri mai bune în toamnă. Cred că este o greşeală şi îmi pare rău că trebuie să o spun public: Guvernul are o mare responsabilitate în sabotarea agricultorului român anul acesta. Nu mai vorbim şi de subvenţia la motorină".
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat astăzi, la Fundulea, că, atunci când vor ajunge la Preşedinţie actele normative privind camerele agricole, le va retrimite Parlamentului, şeful statului apreciind că a fost "distorsionat" scopul iniţial al înfiinţării acestora.

"Înfiinţarea camerelor agricole private este singura soluţie de consolidare a activităţii producătorilor agricoli, a fermierilor, la nivelul judeţelor. Din păcate, legea a fost amânată la intrarea în vigoare cu şase luni, anul trecut, iar anul acesta, cu o nouă ordonanţă de urgenţă, practic, legea a fost desfigurată şi a recreat condiţiile de politizare a camerelor agricole. Cred că acest lucru trebuie rezolvat. În orice caz, când vor ajunge la mine ordonanţele de urgenţă, le voi retrimite înapoi în Parlament, pentru că s-a distorsionat scopul înfiinţării camerelor agricole. S-a vrut prin legea emisă să se dea agricultorilor posibilitatea de a-şi asigura consultanţa şi de a se consolida în cooperarea lor la nivelul fiecărui judeţ şi la nivel naţional, iar acum s-a ajuns la prefectul care organizează adunările de constituire", a declarat Traian Băsescu la "Ziua Cercetării Procera", un eveniment pe teme agricole desfăşurat la Fundulea, judeţul Călăraşi.
"Vreau să închei asigurându-vă de tot sprijinul meu pentru agricultură, atât cât poate să îl dea un preşedinte, iar atunci când nu poate, în colaborare, nu am decât să fac ceea ce am făcut astăzi - să vorbesc public", a adăugat Băsescu.

Victor Ponta  : Nu răspund la telefon unor oameni neserioşi.

Premierul Victor Ponta afirmă că are relaţii instituţionale foarte bune cu Preşedinţia, dar că nu răspunde la telefon unor "oameni neserioşi", adăugând că nu se aştepta ca preşedintele Traian Băsescu să apeleze la o remarcă celebră, şi anume "Primul-ministru nu vrea să vorbeşte cu noi". El a mai arătat că s-a revenit la situaţia de anul trecut, în care preşedintele sabotează Guvernul.
"Din păcate, după cum vedeţi fiecare în domeniul domniei sale, ne-am cam întors la 2012: noi vrem să muncim, preşedintele se ocupă să ne saboteze, nu ne lasă nici la transporturi, nici la agricultură. Mă rog, ne-am obişnuit, cum a fost 2012 o să fie şi 2013, 2014 şi gata. Fiţi mai puţin atenţi la toate sabotajele astea instituţionale şi la toate încercările de scandal, mergeţi cu proiectele mai departe, ne ducem în faţa Parlamentului, explicăm oamenilor şi cred că asta este ce trebuie să facem", a spus Ponta miniştrilor.
Premierul Ponta a declarat de mai multe ori în ultima perioadă că nu mai vorbeşte cu preşedintele Băsescu, ultimă declaraţie în acest fiind făcută vineri, 16 august. El a susţinut din nou că nu a mai vorbit cu Traian Băsescu după accidentul din Muntenegru, când a constatat că şeful statului "s-a folosit de moartea unor oameni".
Premierul Victor Ponta a anunţat astăzi, că propunerea de acord cu FMI va fi prezentată Parlamentului în a doua săptămână a noii sesiuni parlamentare.
"În a doua săptămână (...) vreau să mergem toţi în faţa Parlamentului pentru a prezenta propunerea de acord cu FMI. Este o decizie pe care fiecare dintre grupurile politice trebuie să o cunoască şi în final să spună dacă este sau nu de acord", a spus Ponta, în debutul şedinţei de Guvern.
El a indicat şi faptul că a adresat o invitaţie la dialog PDL din partea USL şi că în cazul în care democrat-liberalii vor accepta, va merge cu ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi cu ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, să discute pe marginea bugetului de stat pe 2014 şi acordul cu FMI.
"Vreau să fie un alt tip de guvernare, aşa cum am încercat de altfel şi anul trecut - mai mult dialog, mai puţină încrâncenare, dacă există idei bune. Altfel, sigur că aş vrea şi eu să reduc cota unică de mâine dacă s-ar putea, dacă mi-ar găsi dl. Voinea cele 12 miliarde pe care le pierdem la buget, mâine le-aş adopta, dar nu înseamnă că nu pot fi idei bune sau lucruri pe care să le discutăm", a mai spus premierul.

Bogdan Oprea: Victor Ponta urmăreşte să creeze un blocaj instituţional.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea, îl acuză pe premierul Victor Ponta că urmăreşte să creeze un blocaj instituţional, menţionând că primul-ministru nu mai răspunde la apelurile telefonice ale şefului statului pentru că s-a supărat pe nişte declaraţii ale acestuia referitoare la accidentul din Muntenegru din luna iunie.
"Domnul prim-ministru Victor Ponta spune, din nou, o minciună, mizând pe faptul că memoria colectivă nu se activează şi că oamenii sunt obişnuiţi să aibă încredere în ceea ce declară un prim-ministru. Pentru a justifica gestul, greu calificabil pentru un înalt oficial al statului, de a nu mai răspunde la apelurile telefonice ale preşedintelui României, domnul prim-ministru Victor Ponta spune că s-a supărat pe declaraţiile domnului preşedinte referitoare la tragicul accident din Muntenegru din data de 23 iunie 2013", afirmă Oprea, într-o declaraţie remisă miercuri AGERPRES.
"Singură referire care l-ar putea deranja pe domnul prim-ministru Victor Ponta este cea potrivit căreia domnul preşedinte a aflat despre accident imediat ce acesta a avut loc, iar domnul prim-ministru, care, în acel moment, juca baschet, susţine că a fost doar informat câteva ore mai târziu. Este regretabil că un prim-ministru ascunde, printr-o minciună spusă public, o astfel de greşeală sau incapacitatea aparatului propriu de lucru de a reacţiona la timp în situaţii de criză. Domnul prim-ministru Victor Ponta urmăreşte, în mod evident, să creeze un blocaj instituţional, crezând că, astfel, va recupera voturile pierdute prin minciună şi prin nerespectarea angajamentelor faţă de populaţie. Un prim-ministru responsabil ar fi recunoscut greşeala şi ar fi sancţionat vinovaţii din propriul aparat de lucru", punctează Oprea.

Emil Boc: Victor Ponta dă cu noroi în măsurile pe care le solicita când era în opoziţie.

Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că atitudinea lui Victor Ponta demonstrează "lipsă de respect".
"Victor Ponta aruncă cu noroi în măsurile pe care le solicită, când era în opoziţie, Guvernului pe care l-am condus, şi reducerea cotelor la CAŞ, şi diminuarea cotei unice, cerută de liberali, şi mărirea salariului minim, erau în fiecare zi măsuri cerute de fosta opoziţie, actuala guvernare, şi atunci nu le critica, astăzi le tratează într-o nouă manieră: «Ştiţi, trebuie să tăiem pensii şi salarii ca să putem aplica aceste măsuri». Asta demonstrează lipsa de respect a lui Victor Ponta pentru ce înseamnă locurile de muncă şi investiţiile din această ţară. Dacă avem o emblemă a acestei guvernări, până acum avem emblema pierderii locurilor de muncă şi a investiţiilor în economie", a spus Emil Boc.
"În 2011, aşa cum au fost vremuri de criză, românii au avut cea mai mare parte a PIB-ului alocată investiţiilor din UE. Acela a fost şi motivul pentru care economia a crescut la 2,2 la sută în 2011, iar rata şomajului a fost sub rata europeană. Cât timp iei bani de la investiţii să dai în altă parte, nu poţi aştepta să ai locuri de muncă şi o creştere a nivelului de trăi pe termen mediu şi lung", a adăugat Emil Boc.

Cătălin Predoiu: Discutăm în BPN al PDL condiţiile în care ar putea fi acceptată invitaţia lui Ponta.

"PDL va discuta în Biroul Politic Naţional condiţiile în care o astfel de invitaţie ar putea fi acceptată. De principiu, noi am cerut un dialog, dar în anumite condiţii pe care le vom discuta în BPN, pentru că nu dorim să facem un joc de imagine, noi nu vrem să intrăm în clădirea Guvernului să ne facem poze cu domnul Ponta, noi vrem realmente să impunem politici de dreapta, vrem să salvăm locuri de muncă", a precizat Predoiu, într-o conferinţă de presă.
Predoiu a precizat că democrat-liberalii vor "o solicitare serioasă" şi aşteaptă "detalii profesioniste" din partea premierului pe tema invitaţiei adresate PDL.
"De principiu, noi am cerut un dialog. Problema e în ce condiţii? Ce vreţi să discutăm? Vreţi să luaţi măsuri de dreapta ... Dacă Guvernul garantează că va obţine sprijin politic, că e serios în acest dialog, dacă recunoaşte «suntem incapabili, vrem să discutăm cu opoziţia». Domnul Ponta a aruncat două vorbe la locul dumnealui de muncă, la talk show la televizor. Îl aşteptăm şi la locul de muncă de la Guvern să explice în ce condiţii doreşte acest dialog, care e agenda concretă, care sunt temele, cine va participa, să trimită frumos o solicitare către BPN. Noi suntem gata la dialog pentru impunerea acestor măsuri. Ce am văzut a fost o vorbă aruncată la televizor. Vrem o solicitare serioasă, aşteptăm detalii profesioniste, nu se guvernează prin televizor", a mai spus Cătălin Predoiu.

László Tőkés : Cele spuse de mine la Tuşnad au fost denaturate într-o manieră inimaginabilă.

Europarlamentarul László Tőkés  consideră "grave" şi "neadevărate" acuzaţiile că ar fi cerut protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei, iar, ulterior, că ar vrea dictat asupra Transilvaniei, el susţinând că afirmaţiile sale au fost "denaturate într-o manieră inimaginabilă".
Într-un comunicat transmis, marţi, MEDIAFAX, acesta a subliniat că în data de 27 iulie, la lucrările Universităţii de Vară "Balvanyos", s-a referit la o autonomie funcţională şi apreciată, ca cea a Tirolului de Sud din Italia. Potrivit afirmaţiilor sale, în acest caz, în urma dialogul constructiv dintre Italia şi Austria, Austria a recunoscut frontierele impuse de către puterile ieşite învingătoare din cele două războaie mondiale, iar Italia a recunoscut dreptul Austriei de a supraveghea discret tot ceea ce se întâmplă în Tirolul de Sud.
"Avându-l lângă mine pe Orbán Viktor, premierul Ungariei, (...) mi s-a părut firesc să-i sugerez, să-l rog (nu pentru prima dată de altfel), să încerce construirea unui mecanism similar sau asemănător cu cel al Tirolulului de Sud – evident împreună cu România, în interesul ambelor ţări, inclusiv al maghiarilor din România", a explicat Tőkés .
"«Unde dai şi unde crapă» – zice românul. În decurs de câteva ore, Tirolul de Sud al zilelor noastre, la care m-am referit, a fost răstălmăcit aproape fără drept la replică sub forma protectoratelor lui Hitler şi a protectoratelor fostelor imperii coloniale", mai arată europarlamentarul.
László Tőkés  menţionează că în intervenţia să a propus spre adaptare o realizare italiano-austriacă de excepţie, cu valoare de model, care poate fi observată, studiată şi verificată la faţa locului de către oricine, şi care – în caz de implementare – ar servi atât binele României, cât şi cel al Ungariei.
El a respins modul în care afirmaţiile sale au fost preluate - "că László Tőkés vrea să rupă Transilvania de România, că vrea dictatul Ungariei, că vrea ca Transilvania să devină din pământ românesc protectorat al ungurilor".
"Asistăm în aceste zile în România la o diversiune mediatică prelungită, pronunţat antimaghiară, fiindu-mi repartizat - fără voia mea - rolul de ţap ispăşitor. (...) Trebuie să constat un adevăr trist: jocul «cărţii maghiare» în România continuă să fie tentantă, căci ea aduce foloase politice sigure fără nevoia vreunei investiţii", mai arată László Tőkés în comunicat.
Referitor la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu în ceea ce îl priveşte, Tőkés susţine că este cu totul imposibil ca cei din aparatul prezidenţial să nu cunoască modelul Tirolului de Sud şi să nu ştie că nu are nimic în comun cu protectoratele lui Hitler sau cu protectoratele practicate în cazul fostelor colonii ori cu dictatul ungurilor.

"Este posibil să nu fi fost informat preşedintele statului? Este imposibil! Fără îndoială, cele spuse de mine la Tuşnad au fost denaturate într-o manieră inimaginabilă, în mod conştient şi premeditat. S-a căutat şi s-a găsit un pretext pentru declanşarea unui nou episod antimaghiar, mie revenindu-mi rolul ingrat de ţap ispăşitor. Se ştie că politică fără manipulare nu există. Dar aici avem de a face cu o denaturare crasă, de nepermis în secolul al XXI-lea, în special în cazul unui stat membru al Uniunii Europene", a spus acesta.

"Dar cu toate acestea Excelenţa Sa rămâne pentru mine acel preşedinte care mi-a acordat o înaltă distincţie a statului român, dar mai ales, acel preşedinte care a avut clarviziunea de a enunţa – în anul 2010 – următoarele fraze de la tribună de la Tuşnad: «Europa Centrală este o regiune care se consolidează, iar reconcilierea româno-maghiară este unul din pilonii acestei regiuni. În mod indiscutabil, ceea ce au reuşit popoarele şi politicienii celor două ţări este cel mai mare succes al nostru în ultimii 20 ani. O reconciliere, care ne permite să privim viitorul cu încredere şi care trebuie să fie baza evoluţiei relaţiilor dintre cele două popoare, dintre majorităţile şi minorităţile celor două state»", a spus László Tőkés .

Corina Creţu: Reducerea cotei unice ar provoca falimentul României reale.

Pachetul de soluţii pentru economie prezentat de PDL se rezumă, de fapt, la reciclarea propunerii mai vechi privind reducerea cotei unice, susţine europarlamentarul PSD Corina Creţu, în opinia căreia aplicarea acestei măsuri ar provoca falimentul României reale.
''Singura idee economică a fostei Alianţe "Dreptate şi Adevăr" a fost de a introduce 'cota unică de impozitare' - 16%. Una din consecinţe e polarizarea socială şi economică fără egal pentru o ţară membră a UE. Am avut creştere economică fără dezvoltare şi fără reducerea sărăciei'', precizează Creţu pe blogul său personal.
Potrivit vicepreşedintelui PSD, o reducere a cotei unice de impozitare de la 16% la 12% ar împinge ţara noastră să urmeze scenariul Greciei, oferind 'reţeta' falimentului sigur pentru România reală.
''Din cel puţin două motive: scăderea cotei ar aduce un minus anual la buget de 6 miliarde de lei şi ne-ar trimite înapoi spre procedura de deficit bugetar excesiv, detonând, în acelaşi timp, o adevărată bombă socială; când cetăţenii ar fi chemaţi să plătească costurile acestei măsuri, bogaţii ar avea de unde (pentru că, între timp, s-au îmbogăţit şi mai tare), iar săracului sau românului din clasa de mijloc le-ar fi aplicată tradiţionala, deja, strângere de curea patentată de fosta putere. Concret, între doi cetăţeni - unul cu salariul de 1.000 de lei, iar celălalt cu salariul de 10.000 de lei - prin reducerea cotei de la 16% la 12% primul ar avea un beneficiu de 40 de lei, iar cel de-al doilea ar câştiga 400 de lei, adică de zece ori mai mult. Nu este corect, pentru că amândoi ar fi chemaţi să contribuie egal la plata datoriilor pe care le implică această măsură. Iar costurile sociale ar fi resimţite mult mai greu de către cel cu salariul mai mic'', explică europarlamentarul PSD.

Mircea Geoană: România nu poate accepta restricţionarea circulaţiei forţei de muncă în UE.

Senatorul PSD Mircea Geoană susţine că România trebuie să combată ferm orice încercare de limitare a libertăţii circulaţiei forţei de muncă în Europa, iar propunerea ministrului Muncii din Olanda este o măsură inacceptabilă, care va avea drept efect restricţionarea circulaţiei forţei de muncă în spaţiul Uniunii Europene.
"Propunerea - institutirea unui Cod de Alertă privind circulaţia forţei de muncă - este cu atât mai dezamăgitoare cu cât vine din partea unui lider al Partidului Muncii din Olanda. Camuflarea acestei propuneri sub forma unei critici la adresa exploatării forţei de muncă ieftine, care ar provoca diferenţe salariale mari nu poate ascunde faptul că măsura instituirii unui Cod de Alertă are rolul de a lovi în libertatea circulaţiei forţei de muncă", declară Mircea Geoană.
"Dacă statele europene mai dezvoltate acceptă avantajele statului de membru al Uniunii Europene şi pot, de exemplu, exporta liber mărfuri în România fără taxe vamale, este corect şi conform regulilor jocului comunitar să accepte şi să protejeze circulaţia liberă a forţei de muncă, ocrotind prin toate mijloacele oferite de reglementările naţionale şi europene drepturile cetăţenilor europeni care muncesc legal", mai declară Mircea Geoană.

Dan Voiculescu: Aşa cum se văd lucrurile acum, conservatorii vor participa singuri la alegerile pentru PE.

Preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a afirmat marţi că, aşa cum se văd lucrurile în prezent, conservatorii vor participa singuri la alegerile pentru Parlamentul European, realitate care grăbeşte o dezbatere ideologică serioasă.
"Aşa cum se văd lucrurile acum, conservatorii români vor participa singuri la alegerile pentru Parlamentul European, realitate care grăbeşte o dezbatere ideologică serioasă, pentru că implică opţiunea pentru o familie politică europeană (la alegerile trecute, alianţa cu PSD a adus automat o opţiune pentru grupul socialiştilor). Confruntat cu necesitatea de a renaşte ideologic după 1989 într-o lume profund schimbată faţă de realităţile politice ale anului 1918, cu probleme sociale grave, Partidul Conservator şi-a căutat identitatea fie în zona conservatoare britanică şi germană, tranşant de dreapta, fie în zona mai 'centristă' a social-liberalismului", a argumentat Dan Voiculescu într-o postare pe blogul personal.

Sorin Roşca Stănescu: Lichidarea lui Silaghi, o operaţiune de amatori.

"Lichidarea lui Silaghi, o operaţiune de amatori. S-ar fi produs oricum. Şi indiferent dacă politicianul PNL s-ar fi făcut sau nu vinovat de ceva. Pentru că operaţiunea DNA este parte a unui plan politic. Acesta, conceput de Traian Băsescu, îşi propune compromiterea PNL. Singurul partid puternic, de masă, care aleargă pe culoarul de dreapta. Acolo unde, cu coatele râcâind pereţii, încearcă să-şi facă loc Mişcarea Populară", a scris Roşca Stănescu, miercuri, pe blogul personal.
"O vorbă aruncată ca un semnal de preşedintele însuşi, un dosar încropit de ANI şi, dacă nu funcţionează, de DNA. Operaţii însoţite sau chiar precedate de o campanie a presei băsiste, căreia i se livrează în premieră şi pe surse diverse prostii. Suficient de credibile însă pentru a descumpăni opinia publică. Cetăţeanul român este mult prea dezamăgit şi mult prea preocupat de griji pentru a observa că aceste operaţii, tip ANI ori DNĂ, îl au întotdeauna drept numitor comun pe Traian Băsescu", mai scrie Roşca Stănescu.

Bogdan Aurescu : Este necesară stimularea cooperării economice româno-azere.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, l-a primit miercuri pe Farid Abdinbayov, ambasadorul Republicii Azerbaidjan în România, pentru înmânarea copiilor scrisorilor de acreditare, prilej cu care oficialul român a punctat că este absolut necesară stimularea cooperării în domeniul economic dintre cele două ţări.
Potrivit unui comunicat al MAE transmis AGERPRES, cei doi oficiali au discutat o serie de teme de pe agenda relaţiilor bilaterale, circumscrise Declaraţiei de Parteneriat Strategic între România şi Republica Azerbaidjan, cu accent pe continuarea dialogului politic la nivel înalt, extinderea contactelor pe linie guvernamentală şi impulsionarea colaborării economice, energetice şi în alte domenii.
"Ambasadorul azer a fost de acord cu demnitarul român că vizita recentă a prim-ministrului Victor Ponta la Baku (27 iunie 2013) a relevat încă o dată nivelul excelent al dialogului politic româno-azer şi interesul ambelor părţi pentru aprofundarea cooperării economice, prin implementarea unor proiecte de substanţă, inclusiv cu atragerea de investiţii azere în România şi dezvoltarea proiectului AGRI. De asemenea, a arătat că, pentru Azerbaidjan, România este un partener principal al ţării sale în UE şi NATO", se arată în comunicatul MAE.
Cei doi oficiali au abordat, de asemenea, pe scurt, aspecte ale colaborării Azerbaidjan-UE, respectiv Azerbaidjan-NATO, inclusiv în contextul deţinerii de către România, prin ambasada română la Baku, a calităţii de Punct de Contact NATO în Azerbaidjan.

Dan Şova: Contractul pentru autostrada Comarnic-Braşov va fi semnat la 30 octombrie.

Premierul Victor Ponta i-a solicitat ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional, Dan Şova, ca în toamnă să fie încheiat contractul pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov, ministrul asigurând că, în mod normal, acest contract va fi semnat la 30 octombrie.
Solicitarea a fost adresată în şedinţa de guvern.
"Conform programării din dialogul competitiv, în mod normal, pe 30 octombrie trebuie să semnăm contractul", i-a răspuns Şova.
Ponta a arătat că soluţia pentru fluidizarea traficului de pe DN1 în acea zonă nu sunt pasarelele pietonale, ci construcţia autostrăzii.
"E foarte bine că s-au pus pasarele, mulţumesc celor care au făcut eforturi, dar e un pansament, de fapt, pentru o boală gravă care este DN1 şi cât mai ţine pansamentul mai ţine, dar trebuie să avem autostrada", a declarat premierul.
Cele patru pasarele pietonale peste DN 1, construite în oraşele Azuga, Buşteni şi Comarnic, au fost date în folosinţă sâmbătă.
Plângere penală privind lipsa contractului cu Bechtel.

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine a depus la DNA, marţi, o plângere penală pentru neglijenţă în serviciu privind protecţia informaţiilor clasificate, ca urmare a lipsei exemplarului original al contractului cu Bechtel pentru autostrada Braşov-Borş.
"Plângerea penală (...) cere, de asemenea, ca în situaţia în care se va dovedi că faptele care au condus la lipsa/refuzul de punere la dispoziţie a acestui document îmbracă forma altei infracţiuni să se dispună atragerea răspunderii penale, după caz, pentru infracţiunea de distrugere, furt sau abuz în serviciu contra intereselor publice. (...) Aceasta a fost făcută «în rem» şi nu e îndreptată împotriva unei persoane anume, Direcţia Naţională Anticorupţie fiind în măsură să cerceteze cine se face vinovat pentru lipsa exemplarului original al contractului", arată într-un comunicat departamentul condus de ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova.
Potrivit sursei citate, plângerea a fost depusă la DNA fiind vorba de o infracţiune de serviciu care poate aduce statului pagube importante, mai mari decât echivalentul a un milion de euro, ţinând cont de valoarea contractului cu Bechtel.
Prim-vicepreşedintele PDL Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a anunţat la 7 august că a depus plângere penală la Parchetul ICCJ împotriva ministrului Dan Şova, acuzându-l că ascunde contractul original Bechtel semnat de Adrian Năstase în anul 2003 pentru a-l apăra pe fostul premier.

Ovidiu Silaghi  : Viaţa mea în ultimul an este un lung şir de coincidenţe.

Fostul ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi a fost audiat, astăzi, la Direcţia Naţională Anticorupţie, în calitate de martor, în cazul denunţului formulat de senatorul Valer Marian privind referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Silaghi a spus că întâlnirea cu procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie "a fost puţin surprinzătoare", în condiţiile în care, în 23 august, preşedintele urma să anunţe dacă îl numeşte sau nu la Transporturi.
"Viaţa mea în ultimul an este un lung şir de coincidenţe. În ziua în care, anul trecut, a început campania electorală, ANI mă declară incompatibil. În ziua în care câştig procesul cu ANI sunt chemat la DNĂ, dar fix în aceeaşi zi, într-un alt dosar. Când sunt anunţat candidat la Ministerul Transporturilor, ANI iar face o plângere la Curtea de Apel Oradea, total nejustificată şi neîntemeiată, în afara oricărei proceduri, dar o face, ca eu să mă aflu în treabă. În 21 sunt chemat, înainte de 23 august, pentru ca în 19 să ceară tot DNĂ, Parlamentului, începerea urmăririi penale într-un dosar care conţine aberaţii de care nici nu vă puteţi imagina", a declarat Silaghi.
Întrebat cum comentează acuzaţiile DNA din dosarul privind presupuse fapte de trafic de influenţă în favoarea lui Nelu Iordache şi o mită de 200.000 de euro pe care ar fi primit-o de la omul de afaceri, Silaghi a declarat: "În celălalt dosar nu prea am informaţii. Ce ştiu, ştiu de la presă. Declaraţiile astea aberante ale lui Nelu Iordache, atenţii făcute din arest, cum că mi-ar fi dat bani. De ce? Pentru că i-am reziliat contractele... În 22 noiembrie, când el spune că a venit noaptea la mine şi că mi-a dat bani anterior, în acea zi eu i-am reziliat contractul. Afirmaţiile lui frizează logica".
 Ovidiu Silaghi a admis totuşi că întâlnirea la care se referă Nelu Iordache a avut loc, dar a susţinut că nu s-a dat niciun ban şi că nici nu s-au promis sume de bani pentru rezolvarea situaţiei contractelor lui Nelu Iordache.
"A venit la mine acasă în noaptea aceea, eu neştiind că el vine, şi fără să fi fost invitat. A venit cu acea cunoştinţă a mea, este vorba despre Remus Şpan. Îl cunosc pe acesta din '97 şi ştiam că la un moment dat a lucrat la Blue Air, ştiam că a fost ofiţer de informaţii, nu că mai este încă", a spus Silaghi.

Germania  : Grecia are nevoie de un nou pachet de ajutor.

Ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, a recunoscut marţi, pentru prima dată, că Grecia va necesita de un al treilea pachet de ajutor financiar extern, iar o sursă din Ministerul de Finanţe de la Atena a declarat că noul pachet financiar ar putea fi mult mai mic decât precedentele.
"Va trebui adoptat un nou program pentru Grecia", a declarat Schaeuble în timpul unui miting electoral în nordul Germaniei. Perspectiva unui nou sprijin pentru Grecia s-ar putea dovedi nepopulară în rândul electoratului geman, cu numai cinci săptămâni înaintea alegerilor parlamentare, potrivit agenţiei de presă Reuters, preluată de cotidianul elen Kathimerini.
La Atena, o sursă din Ministerul de Finanţe elen a declarat pentru Reuters că un nou sprijin financiar ar viza acoperirea unui deficit de finanţare estimat pentru perioada 2014-2016.
"Grecia şi creditorii internaţionali analizează mai multe modalităţi pentru acoperirea oricărui deficit de finanţare al Greciei în următorii ani", a spus oficialul elen.
 FMI a estimat, în iulie, că Grecia are un deficit de finanţare de 10,9 miliarde de euro pentru perioada 2014-2015.
Afirmaţia lui Schaeuble depăşeşte orice posibilă aluzie făcută de cancelarul Angela Merkel, care a recurs la o abordare mai precaută în contextul alegerilor, pentru a nu îndepărta votanţii care se tem că vor fi nevoiţi să suporte costurile sprijinirii Atenei.

ŞTIRI METEO

Joi, 22 august 2013, vremea va fi în continuare călduroasă, în sudul şi sud-estul ţării, în timp ce în restul teritoriului, valorile termice vor continua să scadă uşor. În cursul zilei vor fi înnorări temporare în vestul, nordul şi centrul ţării, unde, local, vor cădea averse însoţite de descărcări electrice, iar în celelalte zone cerul va fi variabil.Noaptea vor mai fi înnorări doar în Transilvania şi la munte, unde pe arii restrânse vor mai fi averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în Dobrogea, dar trecător şi în timpul ploilor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22 de grade în Maramureş şi 34 de grade în sudul Munteniei, iar cele minime se vor situa, în general, între 12 şi 20 de grade.
În Bucureşti, vremea se va menţine călduroasă. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 33...34 de grade, iar cea minimă de 16...18 grade.

PERSONALITĂŢI

Toma Caragiu

Toma Caragiu (n. 21 august 1925, Argos Orestiko Άργος Ορεστικό sau Hrupisti, Grecia - d. 4 martie 1977, București) a fost un actor român cu activitate bogată în teatru, TV și film. A interpretat cu precădere roluri de comedie, dar a jucat și în drame, unul dintre filmele sale de referință fiind Actorul și sălbaticii (1975). S-a născut la 21 august 1925 într-o familie de aromâni (Nico Caragiu și Atena Papastere Caragiu) originară din satul grecesc Aetomilitsa, provincia Konitsa, prefectura Ioannina, regiunea Epir.
Familia Caragiu se stabilește la Ploiești, pe str. Rudului 144. Toma este elev în clasa a opta la Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești. Se înscrie la Drept, dar abandonează cursurile și intră la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică București, clasa Victor Ion Popă. În vacanțe susține o muncă vie de animator cultural și adunând în jurul său alți artiști realizează spectacolul Tache, Ianke și Cădar de V. I. Popă, pe care îl joacă la cinematograful „Modern” din Ploiești, apoi Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan. Astfel ia ființă nucleul denumit „Brigada culturală Prahova” ce se transformă în „Teatrul Sindicatelor Unite” (1947) din care se va naște „Teatrul de Stat Ploiești” (1949).
Debutul pe scenă îl face pe scena studioului „Teatrului Național” din Piața Amzei (1948), când încă student în anul III, i se încredințează rolul unui scutier în piesa Toreadorul din Olmado pus în scenă de regizorul Ion Șahighian. La 1 mai 1948 se angajează ca membru al corpului artistic al Teatrului Național. Obține diploma de absolvire a IATC în 1949, la vârsta de 24 de ani.
La 1 aprilie 1951 se angajează la „Teatrul de Stat” din Constanța, recent înființat, unde joacă, printre alte roluri, pe Râca Venturiano în piesa O noapte furtunoasă.

În 1953, la vârsta de 28 de ani, este numit director al „Teatrului de Stat” din Ploiești, funcție pe care o va deține timp de 12 ani. A interpretat pe scena ploieșteană 34 de roluri.
În 1965 este invitat de Liviu Ciulei și pleacă la Teatrul Bulandra din București, lăsând în urmă o zestre de 90 de premiere. A jucat alături de alți monștri sacri cum ar fi Ștefan Bănică, Octavian Cotescu, Anda Călugăreanu și alții După primii ani de viață petrecuți în Grecia, Toma se refugiază împreună cu familia (mama, tata și cele două surori mai mici, Matilda și Geta) în Cadrilater, pe atunci în România. După o serie de peregrinări, se stabilesc în Ploiești, unde Toma termină liceul.
Se căsătorește în 1952 cu o colegă de teatru, Maria Bondar (alintată „Bebe”), dar căsnicia nu este dintre cele mai fericite. Divorțul are loc în 1962, nu înainte de adoptarea unei fetițe de 3 ani, viitoarea Maria (Doina) Caragiu; aceasta nu va urma cariera artistică a tatălui (ea declară într-un interviu din 2007: „nu am talentul lui, cultura lui, nici măcar nu-i continui meseria”,[5] ) dar va beneficia de drepturi de autor după tatăl său.
În 1963 are loc căsătoria cu Elena Bichman (n. 1937, București), tot actriță, aflată și ea la a doua căsnicie, după divorțul de actorul și dramaturgul Paul Ioachim. Se pare că nici această căsnicie nu a fost dintre cele mai fericite, posibil datorită temperamentului mai aventuros al actriței. După tragica moarte a artistului, Elena Caragiu (familiar „Mimi”) părăsește în 1977 țara și se stabilește în Statele Unite ale Americii, continuându-şi viața recurgând la diverse expediente sub numele de Helen Cara-Chester. În prezent e recăsătorita a treia oară. A venit în Romania în sep. 2011 ca să facă o casă memoriala Toma Caragiu. Doreşte foarte mult să recumpere casa de la Periş de la actualul proprietar.
Din 1964 actorul se mută în București împreună cu soția; cumpără o casă rustică în satul Brătulești, comună Periș, aflată la circa 29 km de Capitală, unde își petrece timpul liber. Casa va fi vândută ulterior, după moartea maestrului, de către moștenitorea sa, Maria (Doina) Caragiu.
În seara fatidică de 4 martie 1977, artistul avea în vizită pe prietenul său, regizorul de film și TV Alexandru Bocăneț, venit să sărbătorească finalizarea filmului său Gloria nu cânta, în care maestrul juca rolul principal. Imobilul în care locuia (blocul Continental) a fost distrus de cutremur până la etajul III (Toma Caragiu locuia la etajul II), dar cei doi au fost surprinși încercând să fugă pe scări și prinși între dărâmături.
Toma Caragiu a fost înmormântat la cimitirul Belu din București.

Jean Constantin

Jean Constantin, pe numele său real Constantin Cornel Jean (n. 21 august 1927, Techirghiol - d. 26 mai 2010, Constanța), a fost unul din cei mai mari actori români, interpret de roluri comice. Printre personajele reprezentate de Constantin se numără cele din seria B.D. (Brigada Diverse), filmele de acțiune și de comedie ale regizorului Sergiu Nicolaescu și serialul de televiziune Toate pânzele sus (1976). Jean Constantin s-a născut în anul 1927, într-o familie multietnică, mama sa fiind de etnie grecească: "Mama mea era grecoaică venită cu părinții de la Salonic prin aproximativ 1880 și se numea Caliopi Stavreg Zaharia" - Jean Constantin, iar tatăl său de etnie română: "Tatăl meu era român, Dumitru Jean, și era conductor arhitect." - Jean Constantin. Multă vreme s-a crezut că era născut în 1928; actorul însuși a menținut această confuzie, necontrazicându-i pe cei care l-au „întinerit” cu un an. Numele său de familie era Jean și nu Constantin. Deși s-a vehiculat mult timp ideea că ar fi rom de origine, actorul nu a confirmat niciodată aceste zvonuri și a făcut haz de ele: "Eu mi-am jucat foarte bine rolurile de rom și am convins etnia și nu numai, că sunt de al lor." - Jean Constantin. Reprezentanții comunității rome din Constanța au declarat că Jean Constantin nu era membru al acestei etnii și că acesta era cunoscut în oraș ca grec. Totuși, datorită tenului său mediteranean, a fost ales să joace roluri de țigan în mai multe filme.
A lucrat ca normator într-o fabrică din Constanța, unde a pus bazele unei brigăzi artistice. A debutat ca artist la Casa de Cultură din localitate. La sfârșitul anului 1957, a fost primit în nou-înființata secție de estradă din cadrul Teatrului de Stat „Fantasio”. Actorul a rămas angajat al acestui teatru până la pensionare.

A jucat în filme de la începutul anilor 1960. La sfârșitul deceniului este distribuit în producțiile de succes Prea mic pentru un război atât de mare (1969, r. Radu Gabrea) și Canarul și viscolul (1969, r. Manole Mărcuş), ambele având ca subiect pierderea pricinuită de apărarea cauzei politice (prin război sau ilegalism). Totuși, nu aceste roluri îl impun, ci partiturile comice jucate începând din 1970 pentru seria B.D. (Brigada Diverse), în compania actorilor Toma Caragiu, Puiu Călinescu, Iurie Darie, Sebastian Papaiani și Dem Rădulescu. În 1973 colaborează pentru prima oară cu regizorul Sergiu Nicolaescu în filmul Nemuritorii. Serialul Toate pânzele sus (1976), în regia lui Mircea Mureșan, îi aduce un alt rol cu mare priză la public – turcul Ismail. Revanșa (1978) de Sergiu Nicolaescu este primul film în care Constantin interpretează rolul Limbă. Un an mai târziu joacă în comedia Nea Mărin miliardar, de asemenea în regia lui Nicolaescu.
În anii 1980 și 1990 este prezent într-un număr mai mic de producții, în mare parte comedii. Continuă să fie distribuit de Sergiu Nicolaescu în filmele sale. După o pauză de șapte ani, a revenit pe platourile de filmare cu rolul nea Florică din lung-metrajul de debut al lui Cătălin Mitulescu, Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii (2006). Ultimele sale filme, Supraviețuitorul (2008) și Poker (2010), au fost regizate de vechiul său colaborator Nicolaescu. A apărut și în serialul Regina, difuzat de postul Acasă TV.
În 2009 și 2010, actorul a fost internat în mai multe rânduri din cauza problemelor cardiace. A murit miercuri, 26 mai 2010, în apartamentul său din Constanța. Vestea morții a fost făcută publică de către actorul Alexandru Arșinel. Jean Constantin a fost înmormântat în Cimitirul Central din Constanța în ziua de 28 mai.

LA MULŢI ANI!

Ilinca Tomoroveanu

Ilinca Tomoroveanu (n. 21 august 1941, București) este o actriță româncă de teatru și film. Din anul 2005 este director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, unde își continuă și cariera de actor. În 1990 devine membră UNITER, iar din 1999 este membră în senatul UNITER. A fost distinsă, în anul 2004, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor.[1] Este nepoata poetului Octavian Goga.
Ilinca Tomoroveanu a studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, promoția 1964 (clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar).
A debutat pe scena cinematografică în 1960, în filmul „Mândrie” (regia Marius Teodorescu), iar pe scena teatrală a debutat în anul 1964, la Teatrul Național București în rolul Cristinei din piesă „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu (regia Horea Popescu).
După debut are o bogată carieră actoricească, jucând atât pe scena Teatrului Național din București, cât și în piese de teatru la Televiziunea Română sau în filme.
În stagiunea 2008–2009, Ilinca Tomoroveanu a interpretat la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” personajul Ilina Romescu din piesă Jocul ielelor, de Cămil Petrescu. Piesa a avut premieră în 12 mai 2007.


Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă pentru activitatea sa cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) și cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004).
Ilinca Tomoroveanu devine membră a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) în anul 1980, iar a Uniunii Teatrale din România (UNITER) din anul 1990. Din 1998 face parte și din senatul UNITER.
Din 1999 este președinte de onoare al Fundației Culturale „Zilele Octavian Goga”.
Din anul 2005 îndeplinește și funcția de director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  21 AUGUST......

Evenimente

    1485: Sfârșitul războiului „celor două roze”.
    1897: Chimistul german Felix Hoffmann de la Bayer a sintetizat heroina prin metoda folosită de chimistul englez C.R. Wright în 1874. Până în 1910 a fost etichetată ca fiind un derivat substituit al morfinei, utilizat pentru tratarea tusei iritative la copii.
Heroina este un derivat al opiului, obținut la sfârșitul secolului 19 prin sintetizarea morfinei. Produsă de compania de medicamente Bayer AG, heroină a fost exportată în 1898 în 23 de țări din lume și folosită un timp în tratamentul afecțiunilor respiratorii. Ulterior dovedindu-se riscurile ei de abuz și gravă adicție (dependență) a fost inclusă pe lista drogurilor narcotice de abuz și interzisă în numeroase state.
Heroina sau diacetilmorfina este un derivat semisintetic opioid. Heroină a fost sintetizată prima oară în 1874 de către C.R. Alder Wright, un chimist englez care lucra la spitalul StMary. El a combinat morfină cu diferiți acizi sau derivați ai acestora, iar atunci când a încălzit morfina în prezența anhidridei acetice timp de mai multe ore a obținut un produs pe care el l-a numit diacetilmorfina(heroina). Felix Hoffmann de la Bayer, a sintetizat heroină la 11 zile de la obținerea aspirinei. Temându-se de eventualele efecte adverse ale aspirinei, Bayer înregistrează compusul sub denumirea de Heroin ca trademark (marca fabricii). Din anul 1898 până în 1910 a fost etichetată ca fiind un derivat substituit al morfinei, utilizat pentru tratarea tusei iritative la copii.
1914 Legea produselor narcotice, introdusă în Congresul American de Harrison stipulează că ilegală producerea și posesia heroinei în SUA. Spre deosebire de SUA și alte state, heroină are încă indicații legale în Marea Britanie (sub denumirea de diacetilmorfină), pentru tratarea durerilor acute, a infarctului de miocard, a edemului pulmonar și a durerii cronice.
Ca materie primă pentru obținerea heroinei este opiul obținut prin procesele de rafinare. Spre deosebire de LSD(diamida acidului lisergic), sinteza heroinei nu presupune solide cunoștințe de sinteză chimică și de chimie. O heroină pură este foarte greu de obținut în primul rând datorită faptului că substanțele care intră în sinteza heroinei sunt din ce în ce mai greu de obținut din cauza reglementărilor drastice, dar și datorită faptului că ultima fază din sinteza heroinei este foarte greu de produs având și un potențial periculos foarte mare.
Încă din anii 1700-1800 opiul a constituit un prilej de război între China și Marea Britanie (Războiul opiului); a continuat să suscite un interes enorm datorită profiturilor care se dovedeau din ce în ce mai mari; aceste profituri nu puteau scăpa atenției Mafiei, iar atunci când Lucky Luciano a fost trimis în Sicilia pentru e pregăti invazia americană, el a lucrat în paralel și la dezvoltarea fabricilor de heroină din Sicilia, iar de aici și până la legăturile cu Mafia Corsicană nu a mai fost decât un pas.Datorită extinderii legăturilor cu Mafia Corsicană, Lucky Luciano a pus bazele dezvoltării mai întâi în Vietnam (provincie franceză), iar de aici în întreaga Asie de Sud Est.Anii 1960 -1970 aduc declinul Turciei și a Iranului în materie de producție de opiu, în timp ce Triunghiul de Aur( Myanmar, Thailanda, Vietnam, Laos și provincia Yunan din China) începe să devină principalul furnizor de opiu și heroină. Războiul din Vietnam va asigura suportul logistic pentru ca acest trafic să devină mondial, după ce la început era de natura zonală (peste 15% din soldații americani erau dependenți de heroină).În zilele noastre , peste 80 % din producția mondială de heroină este furnizată de Afghanistan (exista unele păreri conform cărora și China ar fi un important furnizor de heroină). Se pare că heroina de pe piețele americane ar avea ca sursă și macul cultivat în regiuni întinse din Mexic (reg Sinaloa) și Columbia.

    1911: Pictura Mona Lisa de Leonardo da Vinci a fost furată din Muzeul Luvru din Paris, urmând să fie recuperată după două zile.
    1943: Sfârșitul bătăliei de la Kursk (începută la 5 iulie 1943). Cea mai mare bătălie a blindatelor din istorie. Armata germană a pierdut peste 500.000 de oameni.
    1945: Regele Mihai I a somat guvernul dr. Petru Groza să demisioneze. În urma refuzului primit, a hotărât să nu mai semneze decretele de legi („greva regală”).
    1955: La ora 20.00 începe prima emisiune experimentală de televiziune în România.
    1959: Hawaii, devine cel de-al 50-lea stat al Statelor Unite ale Americii.
    1961: De la Galeria Națională din Londra a fost furat celebrul tablou al lui Goya, „Ducele de Wellington”. A fost recuperat în 1965.
    1965: Este proclamată Republica Socialistă România în urma adoptării unei noi constituții.
    1986: Eliberarea bruscă de dioxid de carbon din Lacul Nyos din Camerun va costa mai mult de 1.700 de vieți omenești și mii de animale moarte.

Lacul Nyos (numit local Lacul Lwi) este un lac de crater situat într-o zonă vulcanică din Camerun, ce se află la o distanță de 322 km NV de Yaoundé.
Lacul Nyos din Camerun este privit de localnici ca o veritabilă gura de iad aducătoare de moarte şi asta după ce, în urmă cu 23 de ani, acesta a produs un număr incredibil de victime, peste 1700.
otul a început în data de 21 august 1986, atunci când localnicii din satul Nyos aflat în apropierea lacului cu acelaşi nume, au fost alarmaţi de un zgomot puternic venit din interiorul apelor şi de un puternic cutremur de pământ. Aproape instantaneu, o trombă de apă a ţâşnit din mijlocul lacului şi din acesta s-a ivit un uriaş nor alb cu o lungime de peste 100 de metri, după cum susţin martorii oculari. Imediat după acest episod, animalele şi oamenii au început brusc să îşi piardă cunoştinţa. Pe o rază de aproximativ 25 de kilometri, nimeni nu a rezistat atacului misteriosului nor, iar dinte sutele de persoane afectate, doar câteva şi-au mai revenit la viaţa.
Norul a dispărut după aproximativ 2 zile, lăsând în urma aproximativ 1700 de victime umane şi mii de animale moarte. Ca un sumbru exemplu, din satele Nyos şi Kam, primele localităţi atinse de norul ucigaş, doar patru persoane au supravieţuit. De atunci lacul şi-a schimbat aspectul, apele odinioară albastre devenind întunecate şi pline de plante moarte, un aspect sinistru care susţine numele de „lac al morţii” dat de localnici lacului Nyos.
Oamenii de ştiinţa nu au ajuns nici astăzi la un consens în ceea ce priveşte originile dezastrului. Este cert însă ca norul a fost format în mare parte de dioxod de carbon cu o concentraţie extrem de mare. Acesta este letal atunci când o persoană inhalează mai mult de 15 procente de CO2, moartea survenind în numai câteva minute. În rarele cazuri în care victima inhalează mai puţin de 15 procente de CO2, gazul produce doar pierderea cunoştinţei. Cel mai probabil, dioxidul de carbon a fost eliberat în aer de o erupţie vulcanică, erupţie ce a dus la prăbuşirea unei părţi a lacului într-o uriaşă cavernă plină cu gaz. Lacul Nyos continua să emane dioxid de carbon chiar şi după 23 de ani de la producerea catastrofei iar în jurul său, şansele de supravieţuire fără un echipament adecvat sunt încă extrem de mici.

    2012: După 23 de zile de la referendumul pentru demiterea președintelui României, Curtea Constituțională a constatat că acesta nu a întrunit cvorumul.

S -a născut în...........

    1754: William Murdock, inventator scoțian (d. 1839)
    1789: Augustin Louis baron de Cauchy, matematician și fizician francez (d. 1857)
    1798: Jules Michelet, istoric și publicist francez (d. 1874)
    1811: William Kelly, inventator american (d. 1888)
    1813: Jean Servais Stas, chimist belgian (d. 1891)
    1816: Charles Frederich Gerhardt, chimist francez (d.1856)
    1826: Karl Gegenbaur, anatomist german (d. 1903)
    1875: Gheorghe Fințescu, entomolog român (d. 1948)
    1882: Augustin Maior, fizician și inventator român (d. 1963)
    1896: Alexandru Pantazi, matematician român (d. 1948)
    1909: Nikolai Bogoliubov, matematician rus (d. 1992)
    1920: Marius Munteanu, poet român (d. 2005)
    1925: Toma Caragiu, actor român de teatru și film (d. 1977)
    1928: Jean Constantin, actor român de teatru și film (d. 2010)
    1931: Theodor Negrescu, inginer de sunet român (d. 2012)
    1934: John Lewis Hall, fizician american
    1941: Ilinca Tomoroveanu, actriță româncă de teatru și film

Decese

    1614: Elisabeta Báthory (n. 1560)
    1673: Regnier de Graaf, biolog olandez (n. 1641)
    1723: Dimitrie Cantemir, scriitor, istoric, filosof, om de știință umanist, domnitor al Moldovei
    1813: Sofia Magdalena a Danemarcei, soția regelui Gustav al III-lea al Suediei (n. 1746)
    1814: Benjamin Thompson, conte de Rumford, fizician americano-englez (n. 1753)
    1838: Adelbert von Chamisso, scriitor și naturalist german de origine franceză (n. 1781)
    1845: Vincent-Marie Viénot de Vaublanc, conte de Vaublanc, politician, scriitor francez (n. 1756)
    1940: Leon Troțki, politician și terorist rus (n. 1879)
    1943: Henrik Pontoppidan, scriitor danez (n. 1857)
    1972: Nichifor Crainic (Ion Dobre), scriitor, ziarist și politician român (n. 1889)
    1991: Eugen Jebeleanu, poet și traducător român (n. 1911)
    1995: Subrahmanyan Chandrasekhar, fizician, astrofizician și matematician indian, laureat Nobel
    2008: Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri român stabilit în Italia (n. 1917)

Sărbători


România : Ziua Medicinei Militare — la 21 august 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de înființare a corpului de ofițeri sanitari. Prin Înaltul Decret Românesc nr. 4629 a luat ființă Corpul Ofițerilor Sanitari din Armată, atestându-se astfel medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătății efectivelor militare.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Va rog sa va spuneti parerea , fiecare parere conteaza , doar o singura rugaminte am pastrati limbajul decent , fara cuvinte urate injuraturi , instigare la rasism ,xenofobie si jignire a celui caruia va adresati ( vom modera doar aceste comentarii ),va multumesc si asteptam cu interes comentariile dumneavoastra. .

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More