PRUNCUL INTRONIZAT & Tiberiu Vanca

PRUNCUL INTRONIZAT  
Dacă ne-am fi titrat acest material „România la mâna hoţilor” n-am fi greşit. Nu ne vom sfii, însă, să folosim ca punct de plecare al tezei pe care dorim să o propunem, un subiect marcat de o extrem de dezvoltată capacitate criminogenă. Ne referim la Dan Voiculescu, pe care, unii, îl declară persoană controversată, etichetă ce ni se pare neacoperitoare întrucât subiectul nu este într-atât de blând lovit de mârşăvii, fiind în fapt una din persoanele cele mai compromise din sfera celor ce s-au învârtit chiar şi în înaltele sfere ale puterii. Iar pentru a intra în subiect vom începe cu D.V. delaţionistul, pentru că se ştie de acum că a fost turnător al securităţii şi nu unul oarecare cât unul din cei mai sârguincioşi, motiv pentru care pentru a-i convinge pe securişti de disponibilitatea de a trece peste cadavre şi-a turnat rudele apropiate, Silaghi Paraschiva şi întreaga s-a familie. În ordine: sunt doar câteva zile de când, neobligat de nimeni, prin mijlocirea unui canal de ştiri, şi-a asumat autoratul celor două aşa numite suspendări ale Preşedintelui României, respectiv, cel puţin în a doua, operă de tristă amintire, nealegând, alături de complicii săi, mijloacele, a atentat la statul de drept, deoarece mijloacele uzitate au făcut parte din arsenalul mijloacelor prin care se instrumentează o „lovitură de stat”. Declaraţia televizată din zilele premergătoare loviturii de stat că în planul de cuceriri urmărit intră şi deturnarea justiţiei de la rang de putere distinctă în stat, la instituţie aservită autorilor atentatori la destabilizarea ţării. Deferit Justiţiei pentru privatizarea ICA Băneasa. Învinuit pentru complicitate la şantaj (RCS - Bendei), utilizarea unui canal TV în scopuri infracţionale, împrejurare aflată sub urmărire penală. Sunt doar câteva din faptele infamante ce planează asupra acestui personaj care prin mijloace limitativ amintite mai sus a hotărât, să-şi realizeze o suită de interese deturnând România de la parcursul său de stat democratic, la destin de stat cu justiţie controlată de către cercurile mafiote la vârful cărora se situa.
GURA DE OXIGEN
Pasul întâi: Afirmaţii nechibzuite, şi măsuri neadecvate pornite de la Preşedintele României la adresa şi în dauna unei personalităţi aflată în respectul populaţiei se lasă cu ieşirea în stradă a Târg-Mureşenilor. Cu un astfel de cadou, la mână, opoziţia condusă de Uniunea Social Liberală (USL) prin prepuşii săi din capitală şi teritoriu scoate populaţia în stradă şi prin mijloace neelucidate deplin, în sensul că nu se ştie la zi, ce s-a plătit, cât s-a plătit şi de către cine, se derulează o migrare masivă a parlamentarilor puterii la opoziţie.
Pasul doi: Destructurarea puterii prin trecerea în masă a deputaţilor şi senatorilor acesteia la partidele din coaliţia aflată în opoziţie duce în mod firesc înspre:
Pasul trei: Două moţiuni de cenzură spulberă guvernele Boc şi Ungureanu şi obligă pe preşedintele ţării să desemneze un reprezentant al USL cu formarea noului cabinet. Cum zarurile erau de cu un an înainte aruncate de către coaliţia roşu-galbenă, în sensul că reprezentantului PSD i se destină Palatul Victoria, iar celui al PNL Cotroceniul, Preşedintele Traian Băsescu a jucat cartea morbidă, oferindu-i post-adolescentului Victor-Viorel Ponta sarcina formării noului guvern.
DESPRE FORMAREA PERSONALITĂŢII
Iar pentru că vom discuta despre un tânăr cu carenţe de personalitate, se impune o discuţie despre termenii formativi ai acesteia.
În durata juvenilă a existenţei individul învaţă, observă, iar atunci când necesitatea o cere ia atitudini. Sunt primii paşi în formarea şi consolidarea personalităţii. Puterea de percepţie ce stă la baza formării şi consolidării personalităţii, presupune capacitatea persoanei de a întemeia convingeri, urmate de transpunerea acestora în acte de comportament, nu înainte de a decela că paşii pe care urmează a-i face sunt în deplin acord, cu legea, cu morala, presupunând acte şi fapte deplin acoperite de echitate, de respect pentru cei „de aproape”, a conştiinţei că actele şi faptele ce în virtutea capacităţii sale de mişcare le propune să se adauge drept cărămizi esenţiale progresului social, şi trepte de accedere înspre mai mult şi mai bine în structurile civilizaţiei.
IDENTITATEA LUI VICTOR –VIOREL PONTA
Nu putem omite asumarea ce şi-a făcut-o cu doar câteva zile în urmă Dan Voiculescu, respectiv că este autorul celor două suspendări din funcţie a Preşedintelui României. Prima cea din 2007, pusă la cale de către Dan Voiculescu îl are complice pe Călin Popescu Tăriceanu, prim ministru în funcţie la data comiterii actului criminal. Spunem criminal pentru că operaţia de înlăturare din funcţie a Preşedintelui unui stat democratic de către un personaj obscur, cum a fost şi este Dan Voiculescu, pe de o parte, nu cumulează datele unei mişcări politice, în condiţiile în care mişcarea se realizează prin punerea la dispoziţie a persoanelor aflate în complicitate cu autorul a unui imperiu mediatic, împrejurare ce presupune, investire de fonduri şi cheltuială materială imensă, iar pe de altă parte îl are în principalul scaun complicitar pe Călin Popescu Tăriceanu un personaj cu dispreţ faţă de morală şi faţă de lege. Este suficient să amintim că la data scrierii acestui studiu persoana se află după al patrulea divorţ şi după a cincea căsătorie. Ori ce pretenţie se poate avea de la cineva care-şi schimbă nevestele precum ciorapii?
În ce îl priveşte pe Victor Viorel Ponta poate fi declarat repetent la morală, în sensul că punându-i-se la mână un mandat de prim-ministru de către Traian Băsescu, era dator, odată, la o minimă atitudine căreia îi vom spune de sportivitate, prin faptul de a nu-l lovi pe cel care l-a avansat la doar câteva minute după instalarea în fotoliul obţinut, iar a două oară măsura de putere aşezată la suspendarea preşedintelui din calitatea sa prim-ministerială să fie una de autor şi nu de complice al unui al doilea sau al treilea, pentru că aşa cum rezultă din declaraţia publică a lui D.V. prim ministrul a exercitat o atitudine de codoş, iar ceea ce înseamnă a fi un codoş trebuia să-i atragă atenţia lui V.V.P., dacă nivelele sale de educaţie merg până într-acolo încât să-i deceleze înţelesurile.
V.V. P. este o persoană profund nepregătită pentru a se manifesta la nivelul vârstei sale biologice. În plină maturitate îşi doreşte un titlu academic, drept care face două mişcări discutabile:
Prima :Alege îndrumător doctoral o persoană asupra căreia planau severe bănuieli că se pretează la ilegalităţi. Este vorba de Adrian Năstase, persoană ce s-a vădit a fi comitent de acte antisociale, pentru care a suportat rigorile legii. A.N. la data angajării conducerii lucrării doctorale în discuţie se afla sub observarea opiniei publice cu bănuiala că are o orientare sexuală nu tocmai în regulă. Cunoaştem şi o monografie adusă la public de o rudă a acestuia (Năstase şapte case) prin care mărturiseşte că în ascendenţa familială a acestuia s-au semnalat orientări sexuale neortodoxe. Credem că nealinierea la lege şi morală a îndrumătorului aruncă semne de întrebare şi privitor la capacitatea ştiinţifică a acestuia.
A doua: Doctorandul V.V.P. atacă activitatea de preparare a doctoratului cu atitudini de şcolar ce copiază. Mai exact având obligaţia să susţină o teză doctorală, se vădeşte incapabil să o redacteze drept care se pretează la cea mai urâtă apucătură academică, copiază literă cu literă zeci de pagini dintr-o monografie aflată în circulaţie, nu aplică cuvenitele semne de citare comiţând astfel un plagiat ordinar. Descoperit, în loc să ia o atitudine de onoare, foloseşte aparatul ministerial în fruntea căruia se afla ca prim ministru, pentru a fi scos basma curată. Vinovat de furt intelectual, stă fără să roşească în jilţul prim-ministerial.
I s-au lipit pe frunte câteva reproşuri: unul că guvernează de la televizor, fiindcă zi de zi se perindă pe la câte staţii de televiziune apucă, iar a doua datorită unei instabilităţi în declaraţiile publice, cele de lunea nu aduc cu cele de marţea şi aşa mai departe cu toate că se referă la aceleaşi subiecte, astfel că s-a spus despre el că „Minte cum respiră!”
În zilele loviturii de stat atât el cât şi Crin Antonescu au persiflat intervenţiile oamenilor de stat occidentali iar printre aceştia referiri lipsite de delicateţe au comis la adresa Angelei Merkel, Cancelarul Germaniei. Post lovitură de stat Comisia Europeană i-a vârât în buzunar unsprezece îndrumări punctuale privind repararea relelor comise. Evident că a trebuit să trudească. Pe această serie de eforturi a făcut o vizită în Germania, vizita firească de îndreptare a gafelor din vara anului 2012. Presa i-a amendat afirmaţia privind discuţiile îndelungate cu Cancelarul german spunând că au fost atât de îndelungate încât au durat doar cinci minute. Şi cum adevărul era greu de ocolit, a spus că dineul a durat, două ore şi atât el cât şi delegaţia ce l-a însoţit au discutat cu documentele pe masă. Dar a uitat să ne spună dacă documentele de referinţă nu s-au îmbibat cu lichide, cu sosuri şi ceva grăsimi din cele ce au făcut obiectul mesei. Şi peste toate teamă ne este că „Victoraş” şi-a permis necuviinţă de a vorbi cu gura plină! Şi atenţie o astfel de ospătare nu aduce a protocol cât doar a proastă creştere!.
A PROPUS O GUVERNARE SPRIJINITĂ PE
INFRACTORI.
Instalează în fotolii de miniştrii ai educaţiei două persoane ce s-au dovedit a face parte din familia s-a spirituală (a se înţelege cu aceleaşi apucături). Corina Dumitrescu, ministru în primul cabinet Ponta s-a dovedit a fi o mincinoasă notorie, şi peste toate şi plagiatoare, fiind persoană acţionată în instanţă de către victima furtului intelectual, drept care i s-a retras mandatul la preţ de doar câteva zile după instalare.. Nici la a doua mână V.V.P. n-a fost mai norocos. Îl numeşte ministru pe Ioan Mang, persoană ce aidoma primului ministru şi antecesoarei sale s-a dovedit a fi plagiator şi trebuie să fie înlocuit în scurtă vreme după instalare.
Se pare că în familia ministerială română de sub păstorirea lui Victor Viorel Ponta nu este loc pentru mai mulţi plagiatori, cât pentru unul singur, în persoana primului ministru.
Dacă cei doi hoţi mai mărunţi, C. Dumitrescu şi I. Mang, au rezistat puţin nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu infractorul cel mare, îl numim pe Relu Fenechiu, persoană ce a rezistat în fruntea Ministerului Transporturilor, în pofida protestelor interne şi externe privind menţinerea sa în echipa guvernamentală, în condiţiile în care trecutul infracţional i se cunoştea. A fost nevoie să vină sentinţa judecătorească prin care s-a stabilit un record absolut la nivelul vieţii ministeriale române, respectiv condamnarea la cinci ani de închisoare a unui ministru în funcţie.
Despărţirea prim ministrului de ministrul infractor s-a făcut în termeni amiabili. Şeful guvernului n-a prididit să-i aducă laude pentru servicii ireproşabile. Numai că prin serviciile prestate ministrul cu pricina i-a aruncat în mâini un;
UN CARTOF FIERBINTE
Este vorba de privatizarea Companiei C.F.R.- Marfă. La care se aştepta un investitor strategic, iar dintre cei care au venit s-au retras atâţia încât în final să rămână unul singur, în persoana lui Gruia Stoica, posibil cel care trebuia să rămână, proprietarul Grupului Feroviar de transport marfă, companie care s-a înălţat încet, încet, prin căpuşarea C.F.R. Marfă, şi privitor la care unii gazetari (Lumea lui Banciu spre exemplu) au avansat informaţia că între Gruia Stoica şi persoana primului ministru ar exista ceva relaţii mai apropiate, „bârfă”, dacă este să fie, pe care întâiul ministru al ţării nu s-a obosit să o conteste în vreun fel. În clipele în care V.V.P. în calitatea sa de uns peste miniştrii şi-a luat adio, cu bezele, de la R.F., a declarat că acesta din urmă a făcut o privatizare ireproşabilă. Numai că de ireproşabilă ce a fost, sub aspectul responsabilităţii cei revine se fereşte de răspunderea ce ar deriva din această operaţie ca „dracu de tămâie”. Mai mult a declarat la unul din posturile TV. că preşedintele i-ar întinde o cursă penală. Să fie oare loc şi de o implicaţie penală în privatizarea ireproşabilă operată de Fenechiu?.
S-a ajuns la situaţii de un savuros comic. Preşedintele i-a lăsat termen până la 23 august să-şi asume răspunderea pe privatizare. A făcut spume. A susţinut şi susţine că nu el este cel ce trebuie să-şi asume răspunderea ci C.S.A.T. în timp ce prezidenţia o ţine că operaţia marşează pe răspunderea guvernului. S-a adresat CSAT-ului cu cerere să se întrunească. ŞI văzând că lucrurile întârzie a plecat în concediu. Numai că preşedintele, a convocat CSAT-ul şi odată întrunit n-au avut ce analiza pentru că guvernul a uitat să spună de ce trebuie convocat. Au urmat alte discuţii, dintre care de ce s-a întrunit acum şi de ce a fost o convocare de urgenţă ? Iar pentru aplicarea cireşei pe tort V.V.P. a ieşit la un post TV şi a spus: „Dacă Preşedintele Băsescu vrea să saboteze guvernul să ştie că nu mai are decât un singur an!” (evident pentru sabotaj).

4 august 2013

Tiberiu Vanca

Posted in: