joi, 19 septembrie 2013

OPRITI LACRIMILE SARACULUI!

Din zori si pana in noapte tarziu, saracul este intr-o alergare nebuna, o zbatere continua ce-i face si noaptea odihnei un chin. Grija vietii de zi cu zi,grija pentru copii ce vesnic raman in singuratatea scolii,a strazii, grija locului de munca niciodata sigur, grija pentru proprii parinti batrani, negrija pentru propria viata, ruineaza incet si sigur sanatatea romanului. Niciodata ca acum,romanul sarac nu a fost mai ingrijorat, mai neputincios in fata avatarurilor vietii. Niciodata minciuna nu i-a ros mai vartos rezistenta psihica, increderea in viata!

De parca nu ar fi indeajuns zbaterea lui fara niciun spor,semenii lui investiti ai face viata mai usoara ii daruiesc in fiecare zi doar zambete viclene si perfide,doar sperante cladite pe minciuni, doar sperante invalide. Si el, saracul, crede de fiecare data cu speranta ca, chiar daca pana azi nu s-au implinit,poate ca acum a venit si timpul acela! Cat oare va mai putea el ,saracul, sa creada, sa spere?
 Pentru ca el nu stie sa minta,pentru ca el nu stie sa fure (pai daca toti ar fura,de unde ar mai fi de furat zi de zi? ), pentru ca el nu-si doreste decat sa munceasca cinstit ( unde?), pentru ca el nu stie unde ar putea sa muncesca cinstit, ajunge nu de putine ori sa-si puna in "buzunar" biletul pribegiei sau chiar pe cel al calatoriei spre "VESNICIE",uitand cuvintele cele intelepte:
                         
                          "Departati-va de la mine toti cei ce lucrati faradelegea ca auzit Dumnezeu glasul plangerii mele.
                            Auzita Domnul cererea mae,Domnul rugaciunea mea a primit.
                            Sa se rusineze si sa se tulbure (si sa se inspaimante) foarte toti vrasmasii mei : sa se intoarca si sa se rusineze foarte degrab".

El,saracul, le-a uitat s-au poate nici cumva le stie si nu de putine ori isi paraseste viata aceasta pamanteana!
Cuvintele de mai sus ne spun insa cu claritate ca nimic din ceea ce se intampla pe Pamant nu-I este necunoscut lui Dumnezeu, Parintele lor fiind chiar El insusi! Normal ar fi sa punem intrebarea : "VOI CONDUCATORI AI TARII, CHIAR NU VA TEMETI DE MANIA LUI?

Privind insa la ceea ce se intampla de mai bine de 23 de ani, intrebarea nu-si mai are rostul. Acesti oameni nu-L cunosc, nu vor sa-L cunoasca si deci nicio speranta pentru sarac in dorinta lui de dreptate si normalitate!

Voi cei ce calcati viata semenilor vostri in picioare, nu uitati ca va veni vremea cand veti da cu totii socoteala!
Tot cuvintele lui sunt si acestea : "Eu, Domnul,nu rabd sa nu fac dreptate"!
Cutremurati-va si va opriti,voi cei care azi calcati pe cadavre caci durerea saracului sunt lacrimile lui Dumnezeu!
Ce folos sa castigi lumea toata daca iti pirzi sufletul? Este atat de greu de inteles?
Poate ca...NU!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Va rog sa va spuneti parerea , fiecare parere conteaza , doar o singura rugaminte am pastrati limbajul decent , fara cuvinte urate injuraturi , instigare la rasism ,xenofobie si jignire a celui caruia va adresati ( vom modera doar aceste comentarii ),va multumesc si asteptam cu interes comentariile dumneavoastra. .

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More